Manipulările și speculațiile la tema reformei justiției pot distorsiona imaginea reală a acestui proces important pentru viitorul Republicii Moldova. Fiind mai bine informați, vom înțelege scopul și etapele reformei, devenind astfel mai rezilienți în fața falsurilor și a interpretărilor.
STOP FALS! – campania împotriva informației false și tendențioase, realizată de Asociația Presei Independente (API), prezintă în infograficul de mai jos răspunsuri la un set de întrebări despre reforma justiției care generează multe falsuri și interpretări speculative. #NuDezinformării #RaporteazăFalsurile
Cea mai sigură protecție împotriva minciunii este adevărul. Te încurajăm să fii un cetățean responsabil și să ajutăm împreună adevărul să învingă în lupta cu dezinformarea. Pentru asta, raportează falsurile depistate pe semnale.stopfals.md!
If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.
În autoproclamata Republică Moldovenească Nistreană (RMN), pe 30 noiembrie au avut loc alegeri pentru parlamentul local — Sovietul Suprem al Transnistriei. Din ceea ce se conturează, nu sunt de așteptat schimbări interne majore: opoziția lipsește în continuare din legislativul local, iar întreaga putere rămâne concentrată în mâinile holdingului „Sheriff”. Totuși, există câteva nuanțe importante, inclusiv cele ce țin de contextul mai amplu al securității regionale și al evoluțiilor din zonă. NM explică cum s-au desfășurat alegerile în care, în majoritatea circumscripțiilor, a existat un singur candidat și ce semnificație are acest scrutin pentru regiunea transnistreană, pentru Republica Moldova, pentru procesul de reintegrare, pentru parcursul de aderare la Uniunea Europeană și pentru securitatea regională.
Alegeri fără alegere
Sovietul Suprem (SS) al Transnistriei este format din 33 de deputați. Alegerile se desfășoară conform sistemului majoritar: republica nerecunoscută este împărțită în 33 de circumscripții și fiecare dintre ele își alege propriul deputat. De menționat că la acest scrutin concurența aproape că a lipsit: doar în 12 circumscripții au existat câte doi candidați, în timp ce în alte 21 a fost înscris câte un singur candidat.
În aceste condiții, după cum spuneau experții, miza nu era cine va câștiga alegerile, ci cine dintre deputații în exercițiu a decis să candideze din nou. În 11 circumscripții, deputații actuali nu și-au mai depus candidatura, iar în locul lor au fost aleși „nou-veniți” în Sovietul Suprem. Toți deputații din legislatura precedentă care au candidat pentru un nou mandat au câștigat în circumscripțiile lor.
president.gospmr.org
Astăzi, în regiunea transnistreană, toată puterea este concentrată în mâinile holdingului „Sheriff”. Liderul republicii nerecunoscute, Vadim Krasnoselski, este un protejat al „Sheriff-ului”. El beneficiază de sprijinul deplin al partidului pro-Sheriff „Reînnoire”. Acest partid controlează complet Sovietul Suprem și, potrivit rezultatelor alegerilor care au avut loc, situația nu s-a schimbat.
Fostul deputat al Sovietului Suprem, politologul Anatoli Dirun, stabilit în prezent la Chișinău, a declarat pentru NM că votul desfășurat este greu de numit „alegeri” propriu-zise: dintre cei 11 „nou-veniți” care au câștigat în circumscripțiile lor, niciunul nu poate fi considerat reprezentant al opoziției. „A avut loc o înlocuire administrativă. Ca în fotbal: există o echipă, iar antrenorul principal pur și simplu a decis, din anumite motive, să înlocuiască o parte dintre jucători. Într-un sistem oligarhic nu pot exista alegeri”, a explicat expertul.
Un scenariu similar, fără alternative, s-a înregistrat și la alegerile precedente, din 2020, ceea ce a constituit un semnal al consolidării puterii „Sheriff-ului”. Până la victoria lui Vadim Krasnoselski la alegerile prezidențiale locale din 2016, componența politică a candidaților la scrutinul pentru Sovietul Suprem era mult mai diversă: între diferitele grupări exista o competiție intensă, iar rezultatul alegerilor genera adesea un raport tensionat între liderul republicii nerecunoscute și legislativul local.
Astăzi, puterea este practic monopolizată. Cu toate acestea, Dirun consideră că, în ciuda tuturor crizelor, populația de pe malul stâng nu s-a mobilizat în jurul acestei structuri de putere. Dovadă în acest sens este prezența la vot, care a atins un nivel minim istoric la recentul scrutin pentru Sovietul Suprem.
Protestul alegătorilor
La alegerile curente au participat doar 26,01% dintre alegători. Prin comparație, prezența la vot a fost de 27,7% la scrutinul pentru Sovietul Suprem din 2020 și de 48,3% în 2015.
Dirun consideră această scădere a prezenței la urne drept un semnal îngrijorător: „Alegătorul pedepsește puterea „cu picioarele” și trebuie trase concluzii”. Potrivit expertului, pe aproape întreaga durată a campaniei electorale holdingul nu a depus niciun efort pentru a mobiliza electoratul și abia cu câteva săptămâni înainte de ziua votului „a schimbat tactica” și a început să îndemne populația să meargă la urne.
Reuters
Alegătorii de pe malul stâng au însă încă o modalitate de a „pedepsi puterea”: votul „împotriva tuturor”. Această opțiune se regăsește în buletinele de vot din Transnistria. Până în 2020, varianta respectivă nu era folosită pe scară largă, însă la alegerile precedente proporția celor care au ales „împotriva tuturor” a urcat la 20,6%, iar în unele circumscripții chiar a depășit 30%. La momentul publicării acestui material, CEC-ul transnistrean nu prezentase încă datele referitoare la voturile „împotriva tuturor”.
Dirun consideră că această prezență „îngrijorătoare” ar putea avea un impact semnificativ și asupra alegerilor prezidențiale din republica nerecunoscută, programate pentru 13 decembrie 2026. „O prezență de doar 30% va afecta serios legitimitatea viitorului lider al Transnistriei”, a spus expertul.
Aparența schimbărilor
Merită menționat că actualul lider al regiunii de pe malul stâng, Vadim Krasnoselski, nu va mai putea candida, deoarece își încheie al doilea mandat consecutiv. După 2011, când alegerile prezidențiale din republica nerecunoscută au fost câștigate de Evgheni Șevciuk — punând capăt celor 20 de ani de conducere a lui Igor Smirnov —în Transnistria s-a conturat, se poate spune, deja o „tradiție”: alegerea în funcția de președinte a speakerului Sovietului Suprem. Așa s-a întâmplat atât în cazul lui Evgheni Șevciuk, cât și în cazul actualului lider, Vadim Krasnoselski.
vspmr.org
Legislatura care își încheie acum mandatul în fruntea Sovietului Suprem este condusă de Alexandr Korșunov. Deocamdată nu este clar dacă acesta va rămâne speaker și în noua componență a parlamentului local. „În locul puterii, eu aș schimba speakerul, pentru a demonstra alegătorilor măcar aparența unor schimbări”, a menționat Dirun.
Totodată, susține el, și Moscova ar trebui să acorde atenție scăderii prezenței la vot din Transnistria, având în vedere că republica nerecunoscută se află, de facto, sub controlul Rusiei. În 2022, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE) a recunoscut Transnistria drept teritoriu ocupat.
Reintegrare fără plan
Despre alegerile din republica nerecunoscută au relatat pe larg mass-media ruse, care au susținut că scrutinul s-a desfășurat legal și transparent. La Chișinău, aceste alegeri sunt considerate nelegitime.
„Alegerile în Sovietul Suprem” contravin legislației Moldovei, au spus pentru NM reprezentanții Biroului pentru reintegrare. „Reiterăm faptul că exercițiile pretins electorale de acest gen se desfășoară în afara cadrului constituțional și contrar legislației în vigoare a Republicii Moldova, respectiv nu pot fi calificate din punct de vedere juridic. Asemenea acțiuni au fost și vor fi considerate drept sfidări la adresa suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova”, a transmis Biroul.
Vicepremierul Moldovei pentru reintegrare Valeriu Chiveri și ministrul energiei, Dorin Jeonghiu. Foto: Tudor Mardei | NewsMaker
Fostul vicepremier pentru reintegrare Alexandru Flenchea a declarat într-o discuție cu NM că aceste alegeri nu sunt recunoscute de nimeni: „Sunt alegeri nedrepte și incorecte. Aici nu e nimic de discutat”.
În același timp, pentru ca Republica Moldova să poată finaliza cu succes negocierile de aderare la UE, reintegrarea țării rămâne un obiectiv. Pentru aceasta este necesar un dialog între cele două maluri ale Nistrului, inclusiv cu deputații Sovietului Suprem. În trecut, între Chișinău și Tiraspol au funcționat grupuri de lucru parlamentare, însă acest mecanism s-a destrămat ulterior. Totuși, dacă se va ajunge la un plan concret de reintegrare, deputații transnistreni – chiar dacă nerecunoscuți oficial – ar putea avea un rol formal în acest proces.
Totuși, astăzi procesul de negocieri practic lipsește, a menționat analistul politic Alexei Tulbure: „Noi avem întâlniri nesistematice în formatul «1+1» [negociatori din partea Chișinăului și a Tiraspolului] și cu asta totul se încheie”.
Pentru a schimba situația, potrivit lui, autoritățile trebuie să pregătească un plan de reintegrare realizabil. „Este nevoie de un plan, iar alegerile care au avut loc, ținând cont de rezultatele lor și de absența oricăror schimbări, nu vor influența în niciun fel situația”. În ceea ce privește viitoarele alegeri ale liderului Transnistriei, însuși faptul că acestea vor avea loc peste un an va deveni o demonstrație a eșecului procesului de reintegrare și un semnal negativ pentru Bruxelles, a adăugat expertul.
Există un plan?
Între timp, la mijlocul lunii noiembrie a apărut informația că autoritățile Moldovei totuși poartă negocieri cu partenerii europeni și americani privind un anumit nou plan de reintegrare a regiunii transnistrene. Despre acest lucru a spus prim-ministrul Alexandru Munteanu după participarea la Forumul Comisiei Europene pe probleme de extindere a UE la Bruxelles.
La întrebarea jurnaliștilor dacă există un plan de retragere a trupelor ruse de pe malul stâng al Nistrului în contextul aspirației Chișinăului către integrarea europeană cu un teritoriu reintegrat, prim-ministrul a comunicat că autoritățile discută planul de reintegrare cu Bruxelles și Washington: „Deocamdată nu pot dezvălui detalii, dar discutăm un astfel de plan”.
Facebook/Alexandru Munteanu
Pe 1 decembrie, șefa diplomației europene Kaja Kallas a declarat, după întâlnirea miniștrilor apărării ai Uniunii Europene, că retragerea trupelor ruse din Transnistria trebuie să devină o parte-cheie a oricăror negocieri privind pacea în Ucraina. Răspunzând la întrebarea dacă această temă poate intra în viitorul plan de pace, Kallas a declarat că, fără plecarea completă a trupelor ruse din regiune, este imposibil să fie garantată securitatea pe termen lung în Europa și faptul că Rusia nu va recurge la noi invazii.
Potrivit șefei diplomației europene, un acord durabil de pace trebuie să conțină angajamente clare ale Moscovei — nu doar în raport cu Ucraina, ci și cu țările din regiune, unde forțele ruse încă mai rămân.
„Sheriff” este un holding de companii private din Republica Moldovenească Nistreană nerecunoscută, fondat în 1993 de Victor Gușan și Ilia Kazmaly (ulterior, Gușan a devenit unicul proprietar). În 2021, „Sheriff” controla aproximativ 60% din economia legală a Transnistriei și asigura mai mult de jumătate din veniturile bugetare ale republicii nerecunoscute. Expansiunea și succesul holdingului au fost favorizate de sprijinul primului lider al RMN, Igor Smirnov, care a scutit „Sheriff” de plata taxelor și a impozitelor vamale.
Holdingului îi aparțin rețele de supermarketuri, stații PECO, servicii de telefonie mobilă și fixă; pachete de control în fabrica de vinuri și cognac „Kvint”, combinatul textil „Tirotex”, uzina electrochimică, două întreprinderi de panificație, precum și o bază pentru creșterea peștilor din specia somonului. De asemenea, „Sheriff” deține un complex sportiv cu clubul de fotbal omonim, un post de televiziune, o casă editorială și o agenție de publicitate.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Administratoarea unei agenții de turism din Chișinău ar fi lăsat fără aproximativ 3,9 milioane de lei și fără vacanțe mai mulți clienți. Până acum, 60 de persoane au fost identificate și recunoscute ca părți vătămate, după ce ar fi oferit bani pentru pachete turistice la prețuri atractive. Procuratura Generală a anunțat că dosarul învinuitei ajunge acum în judecată.
Procuratura Generală a anunțat că procurorii din Chișinău au finalizat urmărirea penală și au trimis în judecată cauza penală împotriva unei administratoare de companie turistică, învinuită de escrocherie.
Conform procurorilor, administratoarea a înșelat mai multe persoane, obținând în total 3 890 507 lei, sub pretextul vânzării unor pachete turistice la prețuri atractive, fără a le furniza. Procuratura Generală a declarat că faptele au avut loc între septembrie 2024 și iulie 2025.
60 de persoane au fost identificate și recunoscute ca părți vătămate.
Conform procurorilor, femeia a fost anterior plasată în arest preventiv, iar între timp asupra bunurilor sale a fost aplicat sechestru.
„În vederea identificării tuturor persoanelor implicate în organizarea schemei infracționale și a recuperării prejudiciului au fost dispuse investigații financiare paralele”, a mai declarat Procuratura Generală.
Ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Eugen Osmochescu, și-a depus declarația de avere și interese personale pentru anul 2024. Oficialul a preluat portofoliul pe 1 noiembrie, în noul Guvern condus de Alexandru Munteanu.
Potrivit documentului, Osmochescu a declarat pentru 2024 un venit salarial anual de peste 143.000 de euro, obținut la locul său principal de muncă – Corporația Financiară Internațională (IFC) / Grupul Băncii Mondiale. De asemenea, ministrul a raportat o indemnizație pentru studiile copilului minor în valoare de 39.000 de euro, precum și dobânzi bancare de 279 de euro provenite de la un depozit deschis la noi în țară.
În declarație sunt indicate și două terenuri – unul intravilan și unul agricol – dobândite prin contracte de vânzare-cumpărare, cu o valoare estimată în prezent la aproximativ 1,4 milioane de lei și, respectiv, 560.000 de lei. Osmochescu mai deține o casă de locuit cumpărată în 2016, cu o suprafață de aproximativ 192 m², evaluată la 3 milioane de lei.
Ministrul are în proprietate și două automobile: un Nissan X-Trail, fabricat și achiziționat în 2013, cu o valoare declarată de 24.000 de euro, și un Hyundai Tucson, model 2024, procurat în 2025, în valoare de 40.000 de dolari.
Totodată, oficialul declară patru conturi bancare: un cont în Serbia cu 21.560 de dolari, un depozit de 10.000 de euro la o bancă din Chișinău și două conturi într-o bancă din Republica Moldova, în care păstrează aproape 40.000 de lei și peste 251.000 de dolari.
Eugeniu Osmochescu deține o experiență de peste 25 de ani în elaborarea și implementarea politicilor publice și a strategiilor de dezvoltare economică. Este un specialist recunoscut la nivel internațional în domeniile dezvoltării durabile, atragerii investițiilor și reformei de reglementare. Activitatea sa s-a concentrat pe consolidarea competitivității economice, promovarea guvernanței corporative, susținerea întreprinderilor mici și mijlocii și integrarea principiilor economiei verzi și digitale în procesele de modernizare instituțională.
În cadrul Grupului Băncii Mondiale a coordonat programe complexe de reformă economică în peste nouă țări din Europa de Est și Asia Centrală, generând impacturi semnificative în domeniul investițiilor, digitalizării și creării locurilor de muncă. A fost responsabil de gestionarea fondurilor internaționale, dezvoltarea instrumentelor analitice pentru eficiența reglementărilor și coordonarea echipelor multidisciplinare de experți.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Autoritățile analizează diferite scenarii cu privire la coletele venite de pe platforme internaționale, precum Temu sau altele similare. Discuțiile vizează protecția atât a consumatorilor, cât și a producătorilor din Republica Moldova. Declarațiile au fost făcute de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Eugeniu Osmochescu, la ediția din 1 decembrie a emisiunii „La 360 de grade” de la Radio Moldova. Întrebat dacă ar putea fi impusă o taxă, ministrul a răspuns: „Potențial, sigur că da”.
Osmochescu a fost întrebat ce soluție propun autoritățile pentru coletele venite de pe platforme internaționale, dacă va fi introdusă o taxă și care va fi aceasta. „În primul rând ține de domeniul fiscal-bugetar. Sunt discuții în derulare în această privință. Doi, ține de protecția producătorului local, dar și a consumatorului local, pentru că nu ne putem avansa în declarații și garanții asupra calității. Deci, sunt chestii care sunt în discuție”, a răspuns ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării.
Solicitat să comenteze nemulțumirile unor cetățeni potrivit cărora același produs, achiziționat de pe platforme internaționale, este vândut de agenții economici din Republica Moldova la prețuri chiar de zece ori mai mari, ministrul a declarat: „Da, de aceea și spuneam că trebuie să examinăm și să vedem. E vorba securitatea persoanei, protecția consumatorului la urma urmei, protecția producătorilor noștri din Republica Moldova”.
Întrebat dacă ar putea fi impusă o taxă și dacă se discută despre aceasta, ministrul a răspuns: „Potențial, sigur că da. Sunt diferite scenarii pe masă, sunt diferite scenarii în discuții. Nu vă pot spune cu certitudine”.
***
În octombrie 2025, deputatul PAS Radu Marian a declarat că „produsele irealist de ieftine” din China, cumpărate de cetățeni prin platforme internaționale, afectează vânzările agenților economici din Moldova și capacitatea acestora de a menține locuri de muncă. El a precizat că autoritățile analizează soluții pentru „a găsi un compromis din ambele părți”. „Nu pot să vă spun acum ce o să facem și dacă o să facem”, a adăugat Marian, subliniind că subiectul „este o problemă din perspectiva companiilor și a economiei noastre locale”.
Victoria Belous, pe atunci ministra Finanțelor, a declarat că printre soluțiile propuse se numără reducerea pragului de neimpozitare cu TVA a coletelor sau introducerea unor taxe. Belous a subliniat că orice modificare va fi aplicată doar după consultarea mediului de afaceri și a cetățenilor.
În prezent, coletele cu o valoare de până la 150 de euro sunt scutite de TVA la import.
Juriul internațional, format din trei experți și experte din Serbia, Germania și România, a acordat premiul Green Vine (Viță Verde) în competiția națională de documentare din cadrul Moldox Festival 2025 documentarului „Ultimele scrisori ale bunicii” în regia Olgăi Lucovnicova. Filmul „Ține cont de-o pătlăgică” în regia Marinei Sulima a fost distins cu o mențiune specială.
Pe 30 noiembrie, la ceremonia de închidere a ediției X Moldox Festival, juriul format din trei experți independenți, Mara Prohaska Marković, Nadja Tennstedt și Victor Morozov, au anunțat rezultatele competiției Green Vine, argumentându-și alegerea în felul următor:
Juriul acordă o mențiune specială filmului „Consider a Tomato/Ține cont de-o pătlăgică”, regizat de Marina Sulima, un documentar care surprinde procesul migrației moldovenești din prezent printr-o lentilă subtil subiectivă. Animat de un sentiment melancolic al pierderii, dar și de curiozitatea față de transformările generaționale, filmul conturează un portret îndrăzneț al feminității și pune sub semnul întrebării conceptele de dezrădăcinare, clivajele Est-Vest și ideea de „acasă”. Folosind un element cotidian ca punte metaforică între tradițiile intime de familie și luptele universale, acesta este un demers complex, cu multiple straturi, care reușește să atingă o puternică rezonanță emoțională.
Marele premiu al competiției Green Vine merge către un film care confruntă cu îndrăzneală o moștenire familială dureroasă, plasând-o în contextul istoriei zbuciumate a Uniunii Sovietice și ale realităților la fel de conflictuale ale Rusiei de astăzi. Această căutare a înțelegerii și apartenenței capătă o amplitudine emoțională impresionantă, împletind istoriile personale ale celor striviți de vremuri nemiloase cu marile narațiuni ale națiunii. Acest portret de familie, dramatic și profund, se transformă într-o privire curajoasă, dar subtilă, care, departe de orice abstracție, reflectează asupra costului uman real al trăirii directe a unor experiențe traumatizante. Câștigătoarea competiției Green Vine este Olga Lucovnicova cu documentarul „Last Letters from My Grandma/Ultimele scrisori ale bunicii”.
Felicitări echipei filmului „Ultimele scrisori ale bunicii”, regizoare: Olga Lucovnicova, producători: Ada Solomon, Denis Vaslin, Frederik Nicolai, Virgiliu Mărgineanu.
În total, pentru participarea în concurs au fost selectate șase filme, ediția Moldox Festival 2025 marcând lansarea în premieră a concursului național de documentare Green Vine. Concursul a fost lansat pe 4 august 2025, pentru premierele coproducțiilor moldovenești de mediu și lung metraj. Printre documentarele selectate se numără: Consider a Tomato/Ține cont de-o pătlăgică (Marina Sulima, Regatul Țărilor de Jos, 2025), Electing Ms Santa (Raisa Răzmeriță, Republica Moldova/România, 2025), Green Light/Undă verde (Pavel Cuzuioc, Austria/România, 2025), Last Letters from my Grandma/Ultimele scrisori ale bunicii (Olga Lucovnicova, Regatul Țărilor de Jos/Republica Moldova/Belgia/România, 2025), Sailing with Babushkas/Băbuțe pe bărcuțe (Călin Laur, Republica Moldova/SUA, 2025), Ultimate Weapon/Arma Supremă (Dragoș Turea, Republica Moldova/România, 2024).
Premiul Green Vine în valoare de 1.000 de euro este oferit de unul dintre partenerii strategici ai festivalului – Proiectul Innovate Moldova, finanțat de Suedia și Marea Britanie. Simbolizând energie, creștere și vitalitate, esența premiului Green Vine este de a încuraja noile direcții și dezvoltarea noilor proiecte în cinematografia moldovenească.
