stiri.md

Studiu: Apa îmbuteliată conține sute de mii de particule de plastic per litru

Apa din sticlele de plastic conţine de până la o sută de ori mai multe particule de plastic minuscule decât se estimase anterior. Cel puțin asta arată datele unui nou studiu dat publicităţii pe 8 ianuarie, informează Agerpres.

Folosind o tehnică inovatoare, oamenii de ştiinţă au numărat, în medie, 240 000 de fragmente de plastic detectabile pe litru de apă, după ce au testat produsul de la mai multe mărci populare.

Acest studiu, publicat în revista PNAS, ridică semne de întrebare cu privire la potenţialele consecinţe asupra sănătăţii.

Dacă oamenii sunt îngrijoraţi de nanoplasticele din apa îmbuteliată, este rezonabil să luăm în considerare alternative, cum ar fi apa de la robinet”, a declarat Beizhan Yan, coautor al studiului. Dar, a adăugat el: „Nu recomandăm să nu se bea apă îmbuteliată atunci când este necesar, deoarece riscul de deshidratare poate fi mai mare decât potenţialele consecinţe ale expunerii la nanoplastice”.

Nanoplasticele au atras din ce în ce mai mult atenţia în ultimii ani şi sunt prezente peste tot pe planetă.

Microplasticele au mai puţin de 5 000 de micrometri (5 milimetri), în timp ce nanoplasticele au mai puţin de un micrometru. Sunt atât de mici încât pot intra în sistemul circulator şi, prin urmare, chiar şi în organe, inclusiv în creier şi în inimă.

Cercetările asupra consecinţelor lor asupra ecosistemelor şi sănătăţii umane sunt încă limitate, dar unele studii au evidenţiat deja efecte dăunătoare, de exemplu asupra sistemului reproductiv.

Ei au testat trei mărci de apă, fără a le dezvălui numele. „Credem că toate apele îmbuteliate conţin nanoplastice, aşa că evidenţierea unora dintre ele ar putea fi considerată nedreaptă”, a explicat Beizhan Yan.

Rezultatele au arătat că fiecare litru conţine între 110 000 şi 370 000 de particule pe litru, dintre care 90% s-au dovedit a fi nanoplastice, restul fiind microplastice. Cel mai frecvent tip găsit a fost nailonul, provenind, probabil, de la filtrele de plastic folosite pentru purificarea apei, urmat de tereftalatul de polietilenă (PET), din care sunt fabricate sticlele.

În viitor, cercetătorii speră să testeze apa de la robinet, care conţine şi ea microplastice, dar, aparent, în cantităţi mai mici.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

De ce PIB-ul R. Moldova a scăzut cu 1,2% în acest an? Ministra Economiei: „încă nu e totul spus”

Ministra Economiei, Doina Nistor, a explicat, în cadrul emisiunii NM «Есть вопросы», cauzele scăderii Produsului Intern Brut (PIB) al Republicii Moldova cu 1,2% în primul trimestru al anului 2025, subliniind totodată perspectivele de redresare economică în a doua jumătate a anului.

Potrivit ministrei, descreșterea PIB-ului este cauzată în principal de deficitul balanței comerciale, determinat de scăderea exportului de bunuri. „Creșterea pe palierul exportului de servicii nu a compensat această scădere a exportului de bunuri”, a explicat Nistor, adăugând că „încă nu e totul spus pentru anul 2025”.

Nistor a atras atenția asupra contextului global incert care influențează economia Moldovei: „Suntem într-o situație absolut volatilă, nu doar la nivel de Moldova, dar la nivel de întregul glob. Avem foarte multe incertitudini, avem conflict armat, avem războiul tarifelor, care bineînțeles că influențează și situația economică din Republica Moldova.”

Doina Nistor a menționat și alți factori interni care au contribuit la diminuarea PIB-ului, printre care reducerea reexporturilor, afectarea agriculturii de secetă și stagnarea industriei auto: „Noi am avut un pic de reexporturi de combustibil mineral când a început războiul din Ucraina. Această necesitate deja dispare pentru că se rearanjează lanțurile logistice la direct către Ucraina. Doi, avem agricultura. Anul trecut a avut secetă care ne-a tăiat și din PIB-ul agricol. Trei, avem, noi suntem ca economie integrați în lanțurile valorice europene, de exemplu, domeniul de automotive care este unul dominant în economia națională, acum stagnează pentru că este în dificultate și industria de automotive din Europa și se reinventează acum și vedem mai puține comenzi spre investitorii care sunt prezenți aici în Republica Moldova.”

Întrebată dacă economia se dezvoltă sau stagnează, ministra a subliniat că „trebuie să abordăm economia din două perspective”, invocând atât provocările macroeconomice externe, cât și dinamica investițională pozitivă.

„Vedem semnale pozitive în economie,  în special acolo unde vine vorba despre investiții. Noi vedem că sectorul real al economiei, companiile investesc, sunt cinci trimestre la rând când oamenii de afaceri au investit tot mai mult în afacerile proprii. Și asta este un semnal foarte pozitiv. Asta înseamnă că antreprenorii doresc să-și dezvolte afacerea și investesc. Noi vedem o creștere a creditelor investiționale, creditelor mai mari de 5 ani, ceea ce înseamnă că ei investesc în utilaje, ei investesc în noi tehnologii, vor fi mai productivi și vor fi mai competitivi.  Și la fel vedem o creștere a salariului real, nominal și real în economie. Anul trecut am avut creșterea  alariului mediu 14% și anul acesta, în primul trimestru, vedem  o creștere a salariului cu 2-3%. Asta va continua, cred că, până la sfârșitul anului”, a subliniat ministra.

Referitor la o posibilă revizuire a prognozei de creștere economică, ministra a spus că aceasta nu a fost încă actualizată, întrucât sunt așteptate date mai clare privind sectorul serviciilor, recolta agricolă și impactul investițiilor publice. Ea a menționat că, în ciuda înghețurilor de la începutul anului, „roada pentru anumite categorii de culturi agricole se arată a fi foarte pozitivă”, în special pentru cerealiere, care reprezintă aproximativ 75% din producția agricolă totală.

Totodată, ministra a amintit de planul de creștere și pachetul de sprijin în valoare de 1,9 miliarde de euro, menit să accelereze investițiile publice.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: