NewsMaker/Максим Андреев

Studiu în Chișinău: 7% din respondenți consideră persoanele LGBT cea mai mare problemă a Moldovei

7% din respondenții unei cercetări, realizată pe teritoriul municipiului Chișinău, consideră că cea mai mare problemă a Moldovei sunt persoanele LGBT. Alți 56% au declarat că se simt confortabil în prezența unei persoane LGBT, iar 31% dintre respondenți și-ar dori persoane LGBT printre membrii familiei, 47% – printre prieteni. Datele au fost comunicate, pe 16 ianuarie, de Centrul de Informaţii Genderdoc-M, prima organizaţie pentru drepturile LGBT+ din Moldova. 

Coordonatoarea de program în cadrul Genderdoc-M, Angelica Frolov, a menționat că acest tip de cercetare este efectuat începând cu anul 2019: „Este vorba despre o cercetare cu privire la atitudinea chișinăuienilor față de comunitatea LGBT. Noi am decis să măsurăm doar Chișinăul pentru că toată Moldova este prea mare și noi suntem o organizație prea mică ca să ne putem permite să facem această cercetare pe teritoriul întregii țări. Observând cum se mișcă situația în Chișinău putem să ne facem impresii și despre întreagă țară, chiar dacă înțelegem că în municipiul Chișinău situația este total diferită și oamenii sunt mult mai deschiși spre a accepta diversitatea, care include și comunitatea LGBT”.

Eșantionul monitorizat: persoanele cu vârsta între 25 și 45 ani, care se află în municipiul Chișinău. Cercetarea a fost efectuată în luna decembrie 2024.

Ce a arătat cercetarea 

„Numărul persoanelor care au atitudini homofobe, la general, scade. (…) În 2019, 55% din locuitorii Chișinăului au declarat atitudini homofobe și transfobe. În 2022 erau 33%. (…) Ultima cercetare a arătat că numărul persoanelor cu atitudini homofobe și transfobe sunt 44%. Ușor a crescut acest număr comparativ cu anul 2022, dar totuși a scăzut comparativ cu 2019. Posibil această creștere este și pentru că se duce un război informațional enorm”, a comunicat Angelica Frolov în timpul unei conferințe de presă.

Potrivit studiului, cele mai deschise persoane, care acceptă comunitatea LGBT, rămân a fi pe parcursul anilor femeile în vârstă de 31 și 35 de ani. Cei mai ostili comunității LGBT sunt bărbații cu o situație financiară mai slabă.

7% dintre locuitorii Chișinăului consideră că cea mai mare problemă a Moldovei sunt persoanele LGBT.

Studiul a mai arătat că a crescut simpatia față de oamenii ieșiți din comun. „Deseori există percepere că persoanele LGBT ar fi oameni ieșiți din comun, care arată puțin altfel. Dacă în 2019 doar 32% simțeau simpatie față de oameni diferiți, acum sunt 46%”, a adăugat Frolov.

Potrivit cercetării, oamenii au devenit mai toleranți față de exprimarea emoțiilor în public. „Vorbim despre săruturi romantice, ținerea de mână, atât față de cuplurile heterosexuale cât și față de cuplurile homosexuale. Evident că față de cuplurile heterosexuale, adică un bărbat și o femeie, această toleranță este mult mai înaltă”, a menționat Frolov.

Cercetarea a arătat și că respondenții se simt tot mai confortabil în prezența unei persoane LGBT. Dacă în 2019 doar 40% afirmau că s-ar simți confortabil, acum sunt 56%.

30% din respondenți au spus că au printre prieteni, colegi și cunoscuți, persoane LGBT. În 2019 erau 13%. Potrivit Angelicăi Frolov, aceasta înseamnă că „tot mai multe persoane LGBT își deschid identitatea față de prieteni și cunoscuți, pentru că numărul persoanelor LGBT rămâne constant”.

Totodată, potrivit studiului, printre cele 44% care au spus că au o atitudine negativă sau foarte negativă față de persoanele LGBT, 4% consideră că persoanele LGBT ar trebui să aibă dreptul de a înfia copii. „Eu chiar nu înțeleg acest paradox, dar este o curiozitate interesantă”, a adăugat Frolov. La fel, 2% dintre cei 44% consideră că persoanele LGBT ar trebui să aibă dreptul să se sărute în public, 4% – că persoanele LGBT ar trebui să aibă dreptul să organizeze evenimente publice, 7% – că persoanele LGBT ar trebui să aibă dreptul să se țină de mână în locuri publice.

Studiul a mai arătat că 31% și-ar dori persoane LGBT printre membrii familiei, 47% din respondenți – printre prieteni.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Un galerist originar din Chișinău, care pledează împotriva războiului din Ucraina, este cercetat penal în Rusia

Autoritățile ruse au deschis o cauză penală împotriva unui grup de membri ai Comitetului Anti-război al Rusiei – organizație creată după declanșarea invaziei din Ucraina, pentru „organizarea unui grup terorist sau participarea la acesta”. Printre figuranții dosarului se numără și galeristul Marat Ghelman, originar din Chișinău. Anterior, acesta a fost declarat „agent străin” în Rusia și a fost inclus în „lista teroriștilor și extremiștilor” a țării.

FSB a anunțat pe 14 octombrie pornirea unui dosar penal împotriva mai multor membri ai Comitetului Anti-război al Rusiei: ex-șeful companiei IUKOS Mihail Hodorkovski, fostul prim-ministru Mihail Kasianov, politicienii Garry Kasparov, Vladimir Kara-Murza și Dmitri Gudkov, politologul Ekaterina Șulman, economiștii Serghei Guriev și Serghei Alexașenko, oamenii de afaceri Boris Zimin și Evgheni Cicivarkin, jurnaliștii Kirill Martînov și Evgheni Kiselev, publicistul Victor Șenderovici și galeristul Marat Gelman. Aceștia sunt acuzați de „preluare violentă a puterii” și de „organizarea unui grup terorist sau participarea la acesta”.

FSB susține că Comitetul Anti-război al Rusiei a fost înființat cu scopul „preluării violente a puterii” și „schimbării ordinii constituționale în Federația Rusă”. Conform instituției, Hodorkovski și alți participanți ai organizației finanțează „unități naționaliste militarizate ucrainene” și „desfășoară activități de recrutare pentru a atrage persoane în respectivele formațiuni”, pentru ca ulterior să fie realizat un pretins „plan de preluare a puterii în Rusia prin forță”.

Totodată, FSB afirmă că pe 30 aprilie 2023 Comitetul Anti-război al Rusiei a adoptat la Berlin „documentul constituitiv al mișcării”, în care „se afirmă necesitatea lichidării actualelor autorități ale Rusiei”.

DW scrie că, cel mai probabil, documentul la care face referire FSB este „Declarația forțelor democratice ruse”, semnată pe 30 aprilie 2023, la Berlin, de 68 de opozanți și activiști plecați din Federația Rusă. Printre ei se numără Mihail Hodorkovski și alți membri ai Comitetului Anti-război al Rusiei.

Declarația subliniază caracterul criminal al invaziei din Ucraina și cere retragerea trupelor ruse de pe toate teritoriile ocupate ale statului ucrainean. De asemenea, în document se afirma că regimul președintelui Vladimir Putin este „ilegitim și criminal” și, prin urmare, „trebuie lichidat”.

Activitatea Comitetului Anti-război al Rusiei

Comitetul Anti-război al Rusiei este o organizație publică fondată de un grup de personalități și activiști din Rusia pe 27 februarie 2022, la câteva zile după începerea invaziei la scară largă asupra Ucrainei. „Coordonăm eforturile, sprijinim rușii care se opun războiului și creăm un spațiu pentru solidaritate, acțiune și ajutor reciproc pentru cei care se pronunță împotriva războiului declanșat de Kremlin”, se arată pe site-ul organizației.

Printre direcțiile sale de activitate menționate pe pagina sa web se numără colectarea de donații pentru ajutor umanitar acordat Ucrainei — inclusiv pentru centrale electrice portabile destinate spitalelor și școlilor din țară, a căror infrastructură energetică este afectată de atacurile rusești. De asemenea, organizația își propune să îi ajute pe rușii care nu susțin războiul să își apere drepturile în străinătate.

În ianuarie 2024, Procuratura Generală a Federației Ruse a declarat Comitetul Anti-război al Rusiei drept „organizație indezirabilă”. Cetățenilor ruși le este interzis să colaboreze cu astfel de organizații, să participe la evenimentele lor sau să distribuie materiale ale acestora, sub amenințarea unor pedepse care pot ajunge până la răspundere penală.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: