NewsMaker/Максим Андреев

Studiu în Chișinău: 7% din respondenți consideră persoanele LGBT cea mai mare problemă a Moldovei

7% din respondenții unei cercetări, realizată pe teritoriul municipiului Chișinău, consideră că cea mai mare problemă a Moldovei sunt persoanele LGBT. Alți 56% au declarat că se simt confortabil în prezența unei persoane LGBT, iar 31% dintre respondenți și-ar dori persoane LGBT printre membrii familiei, 47% – printre prieteni. Datele au fost comunicate, pe 16 ianuarie, de Centrul de Informaţii Genderdoc-M, prima organizaţie pentru drepturile LGBT+ din Moldova. 

Coordonatoarea de program în cadrul Genderdoc-M, Angelica Frolov, a menționat că acest tip de cercetare este efectuat începând cu anul 2019: „Este vorba despre o cercetare cu privire la atitudinea chișinăuienilor față de comunitatea LGBT. Noi am decis să măsurăm doar Chișinăul pentru că toată Moldova este prea mare și noi suntem o organizație prea mică ca să ne putem permite să facem această cercetare pe teritoriul întregii țări. Observând cum se mișcă situația în Chișinău putem să ne facem impresii și despre întreagă țară, chiar dacă înțelegem că în municipiul Chișinău situația este total diferită și oamenii sunt mult mai deschiși spre a accepta diversitatea, care include și comunitatea LGBT”.

Eșantionul monitorizat: persoanele cu vârsta între 25 și 45 ani, care se află în municipiul Chișinău. Cercetarea a fost efectuată în luna decembrie 2024.

Ce a arătat cercetarea 

„Numărul persoanelor care au atitudini homofobe, la general, scade. (…) În 2019, 55% din locuitorii Chișinăului au declarat atitudini homofobe și transfobe. În 2022 erau 33%. (…) Ultima cercetare a arătat că numărul persoanelor cu atitudini homofobe și transfobe sunt 44%. Ușor a crescut acest număr comparativ cu anul 2022, dar totuși a scăzut comparativ cu 2019. Posibil această creștere este și pentru că se duce un război informațional enorm”, a comunicat Angelica Frolov în timpul unei conferințe de presă.

Potrivit studiului, cele mai deschise persoane, care acceptă comunitatea LGBT, rămân a fi pe parcursul anilor femeile în vârstă de 31 și 35 de ani. Cei mai ostili comunității LGBT sunt bărbații cu o situație financiară mai slabă.

7% dintre locuitorii Chișinăului consideră că cea mai mare problemă a Moldovei sunt persoanele LGBT.

Studiul a mai arătat că a crescut simpatia față de oamenii ieșiți din comun. „Deseori există percepere că persoanele LGBT ar fi oameni ieșiți din comun, care arată puțin altfel. Dacă în 2019 doar 32% simțeau simpatie față de oameni diferiți, acum sunt 46%”, a adăugat Frolov.

Potrivit cercetării, oamenii au devenit mai toleranți față de exprimarea emoțiilor în public. „Vorbim despre săruturi romantice, ținerea de mână, atât față de cuplurile heterosexuale cât și față de cuplurile homosexuale. Evident că față de cuplurile heterosexuale, adică un bărbat și o femeie, această toleranță este mult mai înaltă”, a menționat Frolov.

Cercetarea a arătat și că respondenții se simt tot mai confortabil în prezența unei persoane LGBT. Dacă în 2019 doar 40% afirmau că s-ar simți confortabil, acum sunt 56%.

30% din respondenți au spus că au printre prieteni, colegi și cunoscuți, persoane LGBT. În 2019 erau 13%. Potrivit Angelicăi Frolov, aceasta înseamnă că „tot mai multe persoane LGBT își deschid identitatea față de prieteni și cunoscuți, pentru că numărul persoanelor LGBT rămâne constant”.

Totodată, potrivit studiului, printre cele 44% care au spus că au o atitudine negativă sau foarte negativă față de persoanele LGBT, 4% consideră că persoanele LGBT ar trebui să aibă dreptul de a înfia copii. „Eu chiar nu înțeleg acest paradox, dar este o curiozitate interesantă”, a adăugat Frolov. La fel, 2% dintre cei 44% consideră că persoanele LGBT ar trebui să aibă dreptul să se sărute în public, 4% – că persoanele LGBT ar trebui să aibă dreptul să organizeze evenimente publice, 7% – că persoanele LGBT ar trebui să aibă dreptul să se țină de mână în locuri publice.

Studiul a mai arătat că 31% și-ar dori persoane LGBT printre membrii familiei, 47% din respondenți – printre prieteni.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

primeminister.am

Presa: Rusia a amenințat Armenia cu sistarea livrărilor de gaze de la 1 noiembrie

Rusia ar fi amenințat că va sista complet, începând cu 1 noiembrie, livrările de gaze către Armenia, dacă autoritățile de la Erevan nu vor îndeplini mai multe condiții politice impuse de Kremlin. Potrivit publicației armene „Hraparak”, care citează surse din Rusia, Moscova ar cere, între altele, ca Armenia să renunțe la discuțiile privind viitorul bazei militare ruse din Giumri și să-și clarifice opțiunea geopolitică între apropierea de Uniunea Europeană și menținerea în Uniunea Economică Eurasiatică. Informația nu a fost confirmată oficial de Moscova, transmite DW.

Livrările de gaze rusești către Armenia sunt suspendate în prezent, din cauza unor lucrări de mentenanță planificate. Între timp, necesarul intern este acoperit din rezervele aflate în depozite.

Sursele citate de „Hraparak” susțin că, la 1 noiembrie, ar putea avea loc o „avarie” majoră sau ar putea fi invocat un alt caz de forță majoră, în urma căruia livrările de gaze nu ar mai fi reluate.

Potrivit publicației, Moscova ar fi transmis Erevanului mai multe condiții. Una dintre acestea ar viza renunțarea la discuțiile privind viitorul bazei militare ruse din Giumri, precum și la eventualele măsuri împotriva companiilor cu capital rusesc. Printre acestea se numără „Căile Ferate din Caucazul de Sud” și „Gazprom”.

O altă condiție ar viza relația Armeniei cu Uniunea Europeană. Potrivit „Hraparak”, Erevanul ar trebui fie să renunțe la legea care prevede lansarea procesului de integrare europeană, fie să stabilească data unui referendum pe această temă. Astfel, Armenia ar urma să decidă între apropierea de UE și menținerea în Uniunea Economică Eurasiatică.

De asemenea, Moscova ar cere încetarea urmăririi penale a politicienilor apropiați de Rusia și numirea unui vicepremier acceptat de Kremlin, mai scrie publicația armeană.

Rusia a avertizat anterior Armenia, pe 26 mai, că ar putea denunța unilateral acordul privind livrările de gaze naturale, produse petroliere și diamante brute, în cazul în care Erevanul va continua pe calea aderării la Uniunea Europeană.

Armenia rămâne în continuare puternic dependentă de gazul rusesc. În 2025, „Gazprom” a livrat țării aproximativ 2,7 miliarde de metri cubi de gaze. Președintele rus Vladimir Putin a declarat că Armenia beneficiază de un preț preferențial de 177 de dolari pentru 1.000 de metri cubi. Kremlinul a avertizat, de asemenea, că, în cazul retragerii Armeniei din Uniunea Economică Eurasiatică, prețul gazelor ar urma să fie stabilit la nivelul pieței.

Pe 16 septembrie, secretarul Consiliului de Securitate al Armeniei, Armen Grigorian, a declarat că țara ar putea înlocui gazul rusesc cu livrări din Azerbaidjan, Turcia și Iran. Referindu-se la prețul mai mic al gazului rusesc, acesta a afirmat că gazul „este folosit ca monedă politică”.

Premierul Nikol Pașinian a declarat anterior că Armenia va continua să caute surse alternative de gaze, indiferent de deciziile Moscovei privind prețul combustibilului. Potrivit acestuia, demersul face parte din politica Erevanului de consolidare a independenței și statalității țării.

Relațiile dintre Moscova și Erevan s-au tensionat în ultimele luni. Din mai, Rusia a introdus restricții asupra importurilor mai multor produse din Armenia, inclusiv alcool, legume, fructe, pește, produse lactate și flori.

În replică, autoritățile armene au început să redirecționeze o parte din exporturi către alte piețe, inclusiv către țările europene.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: