NewsMaker/Максим Андреев

Studiu în Chișinău: 7% din respondenți consideră persoanele LGBT cea mai mare problemă a Moldovei

7% din respondenții unei cercetări, realizată pe teritoriul municipiului Chișinău, consideră că cea mai mare problemă a Moldovei sunt persoanele LGBT. Alți 56% au declarat că se simt confortabil în prezența unei persoane LGBT, iar 31% dintre respondenți și-ar dori persoane LGBT printre membrii familiei, 47% – printre prieteni. Datele au fost comunicate, pe 16 ianuarie, de Centrul de Informaţii Genderdoc-M, prima organizaţie pentru drepturile LGBT+ din Moldova. 

Coordonatoarea de program în cadrul Genderdoc-M, Angelica Frolov, a menționat că acest tip de cercetare este efectuat începând cu anul 2019: „Este vorba despre o cercetare cu privire la atitudinea chișinăuienilor față de comunitatea LGBT. Noi am decis să măsurăm doar Chișinăul pentru că toată Moldova este prea mare și noi suntem o organizație prea mică ca să ne putem permite să facem această cercetare pe teritoriul întregii țări. Observând cum se mișcă situația în Chișinău putem să ne facem impresii și despre întreagă țară, chiar dacă înțelegem că în municipiul Chișinău situația este total diferită și oamenii sunt mult mai deschiși spre a accepta diversitatea, care include și comunitatea LGBT”.

Eșantionul monitorizat: persoanele cu vârsta între 25 și 45 ani, care se află în municipiul Chișinău. Cercetarea a fost efectuată în luna decembrie 2024.

Ce a arătat cercetarea 

„Numărul persoanelor care au atitudini homofobe, la general, scade. (…) În 2019, 55% din locuitorii Chișinăului au declarat atitudini homofobe și transfobe. În 2022 erau 33%. (…) Ultima cercetare a arătat că numărul persoanelor cu atitudini homofobe și transfobe sunt 44%. Ușor a crescut acest număr comparativ cu anul 2022, dar totuși a scăzut comparativ cu 2019. Posibil această creștere este și pentru că se duce un război informațional enorm”, a comunicat Angelica Frolov în timpul unei conferințe de presă.

Potrivit studiului, cele mai deschise persoane, care acceptă comunitatea LGBT, rămân a fi pe parcursul anilor femeile în vârstă de 31 și 35 de ani. Cei mai ostili comunității LGBT sunt bărbații cu o situație financiară mai slabă.

7% dintre locuitorii Chișinăului consideră că cea mai mare problemă a Moldovei sunt persoanele LGBT.

Studiul a mai arătat că a crescut simpatia față de oamenii ieșiți din comun. „Deseori există percepere că persoanele LGBT ar fi oameni ieșiți din comun, care arată puțin altfel. Dacă în 2019 doar 32% simțeau simpatie față de oameni diferiți, acum sunt 46%”, a adăugat Frolov.

Potrivit cercetării, oamenii au devenit mai toleranți față de exprimarea emoțiilor în public. „Vorbim despre săruturi romantice, ținerea de mână, atât față de cuplurile heterosexuale cât și față de cuplurile homosexuale. Evident că față de cuplurile heterosexuale, adică un bărbat și o femeie, această toleranță este mult mai înaltă”, a menționat Frolov.

Cercetarea a arătat și că respondenții se simt tot mai confortabil în prezența unei persoane LGBT. Dacă în 2019 doar 40% afirmau că s-ar simți confortabil, acum sunt 56%.

30% din respondenți au spus că au printre prieteni, colegi și cunoscuți, persoane LGBT. În 2019 erau 13%. Potrivit Angelicăi Frolov, aceasta înseamnă că „tot mai multe persoane LGBT își deschid identitatea față de prieteni și cunoscuți, pentru că numărul persoanelor LGBT rămâne constant”.

Totodată, potrivit studiului, printre cele 44% care au spus că au o atitudine negativă sau foarte negativă față de persoanele LGBT, 4% consideră că persoanele LGBT ar trebui să aibă dreptul de a înfia copii. „Eu chiar nu înțeleg acest paradox, dar este o curiozitate interesantă”, a adăugat Frolov. La fel, 2% dintre cei 44% consideră că persoanele LGBT ar trebui să aibă dreptul să se sărute în public, 4% – că persoanele LGBT ar trebui să aibă dreptul să organizeze evenimente publice, 7% – că persoanele LGBT ar trebui să aibă dreptul să se țină de mână în locuri publice.

Studiul a mai arătat că 31% și-ar dori persoane LGBT printre membrii familiei, 47% din respondenți – printre prieteni.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Condițiile lui Plahotniuc la videoconferință, comparate cu cele ale lui Guțul și Popan. ANP reacționează FOTO/VIDEO

Fostul lider democrat, Vladimir Plahotniuc, a participat la ședința de judecată din 26 august din sala de videoconferință a Penitenciarului nr. 13. Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) a precizat pentru NewsMaker că penitenciarul dispune și de cinci cabine pentru videoconferințe, iar spațiul în care se desfășoară videoconferința este ales în funcție de disponibilitate și de necesitățile de securitate, „cu asigurarea acelorași drepturi și condiții de participare pentru toate persoanele deținute”. Precizările vin după comentarii pe rețelele de socializare potrivit cărora Plahotniuc ar fi avut condiții privilegiate comparativ cu Evghenia Guțul și Svetlana Popan, care au participat anterior la procese prin videoconferință din același penitenciar.

Pentru NewsMaker, Administrația Națională a Penitenciarelor a declarat că Penitenciarul nr. 13 – Chișinău are amenajată o singură sală pentru ședințele prin videoconferință, iar configurația acesteia permite prezența avocatului și, după caz, a personalului de escortă responsabil de supravegherea persoanei deținute.

„Întrucât instituția are statut de casă de arest (izolator de urmărire penală), iar majoritatea persoanelor aflate în custodie participă la proceduri judiciare, au fost amenajate suplimentar cinci cabine pentru videoconferințe. Acestea sunt folosite atunci când avocatul nu participă din incinta penitenciarului și nu se impun măsuri suplimentare de supraveghere”, a comunicat Administrația.

Potrivit instituției, sala principală este utilizată cu prioritate, iar când aceasta este ocupată, ședințele se desfășoară în cabine.

„În cazul menționat, ședința s-a desfășurat în sala de videoconferință deoarece era necesară prezența personalului de escortă. Încăperea în care are loc videoconferința este stabilită în funcție de disponibilitatea sălii și a cabinelor la ora programată, precum și de necesitățile de securitate, cu asigurarea acelorași drepturi și condiții de participare pentru toate persoanele deținute”, a adăugat Administrația Națională a Penitenciarelor.

Totodată, Administrația Națională a Penitenciarelor a prezentat imagini atât cu sala de videoconferință, cât și cu cabinele.

Menționăm că, după ce Vladimir Plahotniuc a participat prin videoconferință la ședința de judecată din 26 august, desfășurată la Curtea de Apel Centru, în mediul online au apărut comentarii potrivit cărora Plahotniuc ar fi avut condiții privilegiate, inclusiv comparativ cu Evghenia Guțul și Svetlana Popan, care au participat anterior la procese prin videoconferință din același penitenciar.

Vladimir Plahotniuc a fost condamnat pe 22 aprilie la 19 ani de închisoare în dosarul „frauda bancară”. Pentru ce a fost găsit vinovat, ce episoade au rămas în afara procesului și ce înseamnă acest verdict pentru politica din Republica Moldova, NewsMaker a explicat AICI. Sentința nu este definitivă. Pe 6 mai, Procuratura Anticorupție a contestat-o. Procurorii consideră pedeapsa prea blândă și cer Curții de Apel condamnarea fostului lider democrat la 25 de ani de închisoare, așa cum solicitase inițial în instanță.

Evghenia Guțul, condamnată în august 2025 la șapte ani de închisoare în dosarul privind finanțarea ilegală a fostului Partid „ȘOR”, a fost transferată recent în Penitenciarul nr. 7 – Rusca. Avocații Evgheniei Guțul au cerut ca aceasta să rămână în Penitenciarul nr. 13 din Chișinău, însă solicitarea a fost respinsă. Administrația Națională a Penitenciarelor a declarat că transferul fostei bașcane a fost făcut pentru executarea pedepsei definitive de șapte ani de închisoare. Menționăm că, în același dosar, Svetlana Popan a primit o pedeapsă de șase ani de detenție pentru complicitate la finanțarea ilegală a formațiunii. În mai 2026, Curtea de Apel Centru a menținut sentințele, acestea devenind definitive și executorii. Pe 27 iulie, avocații celor două au contestat hotărârea la Curtea Supremă de Justiție.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: