Viață

Studiu: Rețelele sociale, principala sursă de știri în Moldova

Александр Нугманов
| 12 septembrie, 2025
10:12

În Republica Moldova se conturează un nou peisaj mediatic: rețelele sociale au devenit principala sursă de informare, neîncrederea în presă a devenit o normă, iar capacitatea de a distinge adevărul de ficțiune este privită drept cea mai importantă abilitate. Despre acest fenomen vorbește studiul „Evaluarea nivelului de alfabetizare mediatică în Moldova”, realizat la comanda Consiliului Europei. Documentul descrie obiceiurile de consum media ale locuitorilor și atitudinea lor față de mass-media.

Știrile se consumă tot mai mult direct de pe telefon

Rețelele sociale au înlocuit definitiv canalele tradiționale. Potrivit studiului, 64% dintre locuitori își iau zilnic știrile din rețelele sociale, în timp ce televiziunea este folosită în acest scop de doar 41%. În cazul tinerilor (18–35 de ani), diferența este și mai pronunțată: 86% urmăresc zilnic fluxul online și doar 15% mai deschid televizorul. Chiar și în rândul părinților de elevi rețelele sociale domină, 80% dintre aceștia informându-se online.

Participanții la grupurile de discuție explică fenomenul foarte simplu: știrile pot fi citite oricând, fără a aștepta ediția programată. „De ce să stai în fața televizorului, dacă în cinci minute poți derula feedul?”, au spus mulți dintre ei. Facebook, Telegram și Instagram sunt privite ca agregatoare care economisesc atât timp, cât și efort.

Dar cu încrederea lucrurile stau altfel. În pofida utilizării zilnice a rețelelor sociale, cea mai mare încredere o inspiră, deocamdată, televiziunea (28%). Rețelele sociale nu sunt mult în urmă — 24%. În rândul părinților tabloul este inversat: 33% consideră rețelele sociale cea mai de încredere sursă, și doar 21% — televiziunea.

Criză de încredere în mass-media

Concluzia principală a studiului — aproape lipsă totală a încrederii în presă. 55% dintre locuitori au declarat că nu au încredere deplină în nicio sursă de informație. 61% sunt convinși că mass-media din Moldova depind de interese politice.

„Părerea mea este că mass-media la noi sunt foarte colorate, după culorile partidelor”, spune un bărbat de 35 de ani din sudul țării. Majoritatea sunt siguri: presa lucrează sub influența partidelor sau a sponsorilor. Deosebit de sceptici sunt vorbitorii de limbă rusă (doar 17% dintre ei consideră presa independentă) și persoanele cu venituri reduse (25%).

Autorii studiului spun că această convingere privind partizanatul lovește direct în calitatea jurnalismului. Drept rezultat — senzaționalism, accent pe negativ și o percepție stresantă a realității. „Se transmit numai știri negative, adică oamenii sunt în permanență stresați”, povestește o locuitoare de 35 de ani din Găgăuzia, care a renunțat la televizor acum opt ani.

Fake-urile — boala rețelelor sociale

96% dintre respondenți cred că abilitatea de a distinge fake-urile de informațiile reale este esențială. Totuși, în timp ce 59% sunt convinși că pot recunoaște singuri minciuna, 70% consideră că pentru ceilalți acest lucru este mult mai dificil.

Principala sursă de dezinformare, în opinia a 70% dintre cetățeni, rămân rețelele sociale. Acestea sunt criticate pentru volumul uriaș de conținut, pentru ușurința manipulărilor și pentru algoritmii care generează „bule informaționale”. 73% dintre participanții la sondaj afirmă că întâlnesc fake-uri cel puțin o dată pe săptămână. Paradoxul este că, deși oamenii conștientizează gravitatea fenomenului, continuă să aleagă rețelele sociale ca sursă principală de informare.

Cel mai des, utilizatorii moldoveni verifică informația comparând surse diferite (27%), discutând cu apropiații (19%) sau raportând la propria experiență (19%). Însă 36% au recunoscut că, de fapt, nu verifică deloc știrile.

Alfabetizarea mediatică: adulții sunt indiferenți, părinții așteaptă reforme în școli

Experiența de participare la cursuri de alfabetizare mediatică este minimă: doar 4% dintre locuitori au frecventat vreodată asemenea instruiri sau cunosc persoane care au participat. Interesul personal pentru instruire este, de asemenea, scăzut — doar 35% dintre adulți și-ar dori să urmeze un curs.

Cu totul altfel sunt părinții: 72% dintre cetățeni susțin introducerea unui curs opțional de alfabetizare mediatică în școli, iar printre părinți — 65%. Mulți sunt convinși că elevii nu doar ar învăța să gândească critic, ci ar putea și să îi ajute pe cei mai în vârstă.

Există însă și temeri: lipsa specialiștilor, supraîncărcarea programei și riscul ca lecțiile să se transforme într-un instrument de propagandă.

În cele din urmă, studiul conturează un portret contradictoriu al consumatorului moldovean de media. Acesta migrează spre online, nu are încredere în mass-media tradițională, înțelege pericolul dezinformării — dar rămâne adesea pasiv.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Moldova, rețele sociale, știri, studiu, telefon, top, новости

Știri similare

Politică

Maia Sandu, așteptată în Slovacia: drapelul Moldovei, arborat pe principalele străzi VIDEO

Viață

Schemă de trafic de influență în domeniul transportului la Bălți. CNA a reținut 10 persoane și a confiscat 120 000 euro

Viață

Mai multe curse regulate își sistează activitatea în Moldova, din cauza prețurilor mari la carburanți. Transportatorii: „Numărul ar putea ajunge la 80%”

Mihaela Conovali
| 25 martie, 2026
13:43

Pentru a asigura salariile șoferilor, este necesară dublarea tarifelor la călătorii. Formula temporară propusă de autorități a influențat transportatorii să își adapteze activitatea la realitățile existente. Astfel, începând cu 26 martie, vor fi sistate „un număr enorm de curse regulate raionale și interraionale”. Declarațiile au fost făcute de președintele Asociației Patronale a Operatorilor de Transport Auto (APOTA). Înainte de acest anunț, ministrul Infrastructurii, Vladimir Bolea, a spus că au fost multiple discuții cu transportatorii și că autoritățile trebuie aprobe „soluția de mijloc”. „Ministerul trebuie să țină cont, pe de o parte, de agenții economici, și, cealaltă parte, de bunicii noștri, care folosesc acest transport”, a adăugat Bolea.

Ce spune APOTA

Președintele APOTA, Oleg Alexa, a declarat la ediția din 24 martie a emisiunii „Forum” de la Vocea Basarabiei că, în acea zi, existau deja rute sistate. Întrebat cu cât ar trebui majorate tarifele, el a spus că este necesară „dublarea dacă noi vrem să avem salarii pentru șoferi”.

Pe 25 martie, președintele APOTA a anunțat că „începând de mâine vor fi sistate un număr enorm de curse regulate raionale și interraionale, iar numărul acestora ar putea ajunge la 80% din numărul total de curse”. „Inițiativa MIDR (nota red. Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale) de a adopta “o formulă temporară” de ajustare a mărimii tarifului (…) a servit ca un catalizator care influențează deciziile transportatorilor de a-și ajusta de urgență activitatea la realitățile existente. (…) Reluarea activității pe majoritatea curselor va fi posibilă doar după adoptarea unor soluții clare din care, noi transportatorii, vom înțelege cum ne putem recupera cheltuielile. Dar există riscul ca unele curse să nu mai poată reveni la activitate. Ne cerem scuze de la pasageri, dar inițiativele MIDR/ANTA ne arată că suntem pe cont propriu”, a adăugat Alexa.

Ce a declarat ministrul Infrastructurii

„Noi, astăzi, am finalizat recepționarea avizelor de la toate instituțiile statului, care erau responsabile pentru a le elibera, și urmează, cel mai probabil, în scurt timp, să facem un centralizator și să propunem chiar, probabil, și o ședință extraordinară a Guvernului, pentru a modifica hotărârea Guvernului, în baza căruia se instituie un instrument viabil pentru ANTA să intervină atunci când au loc astfel de majorări de prețuri”, a declarat Bolea pe 25 martie.

Întrebat dacă este posibil ca prețurile să crească, ministrul a răspuns: „ANTA, cu calcule, vor veni și vor spune despre cât va trebui să coste prețul unui transport, reieșind din prețul motorinei”.

La întrebarea dacă discută cu transportatorii și care sunt soluțiile pentru ei, în contextul nemulțumirilor acestora și declarației că vor începe sistarea curselor regulate, pentru a evita falimentul ramurii pe fondul creșterii prețurilor la carburanți, ministrul a declarat: „Am avut discuții multiple. Dar, de cealaltă parte, noi avem și 2,5 milioane de cetățeni ai Republicii Moldova, care beneficiază de aceste transporturi. Ministerul Infrastructurii, prin cadrul normativ elaborat și dezvoltat, trebuie să țină cont, pe de o parte, de agenții economici, și, cealaltă parte, de bunicii noștri, părinții noștri, care folosesc acest transport, și trebuie să găsim întotdeauna soluția de mijloc. Așa că, ținând cont de interesul național, al oamenilor, copiilor, bătrânilor, care folosesc acest transport și, în același timp, ținând cont de interesele economice ale agenților economici, au fost elaborate diferite metodologii de calcul. Acum, modificăm ca să aibă ANTA un instrument de intervenție rapidă, în caz de situație de forță majoră, pentru a putea ajuta agenții economici să nu ajungă la astfel de situații. Ținem cont de toți”.

***

Menționăm că, pe 26 martie, benzina se va scumpi cu 25 de bani, iar motorina cu 56 de bani. Un litru de benzină va fi comercializat cu 29 de lei și 29 de bani, iar un litru de motorină va ajunge să coste 30 de lei și 74 de bani.

***

Amintim că, pe 23 martie, APOTA a avertizat că mai multe rute regulate de transport ar putea fi sistate în perioada următoare din cauza scumpirii carburanților și a lipsei unei decizii privind tarifele. Asociația a acuzat Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale și Agenția Națională Transport Auto (ANTA) de „incompetență și iresponsabilitate”. În reacție, ANTA a declarat că ar putea aproba tarife provizorii la transportul public, iar măsura ar urma să fie aplicată în cazul unor creșteri bruște ale prețului carburanților.

Între timp, a fost publicat un proiect de hotărâre de guvern, elaborat de Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, care prevede că prețul biletelor la transportul public din Moldova ar putea fi ajustat săptămânal, în funcție de fluctuațiile prețului motorinei. Mecanismul ar urma să se activeze atunci când prețul carburanților crește cu peste 30% față de nivelul la care au fost calculate tarifele în vigoare, iar noile prețuri provizorii vor fi aprobate de ANTA.