Viață

Studiu: Rețelele sociale, principala sursă de știri în Moldova

Александр Нугманов
| 12 septembrie, 2025
10:12

În Republica Moldova se conturează un nou peisaj mediatic: rețelele sociale au devenit principala sursă de informare, neîncrederea în presă a devenit o normă, iar capacitatea de a distinge adevărul de ficțiune este privită drept cea mai importantă abilitate. Despre acest fenomen vorbește studiul „Evaluarea nivelului de alfabetizare mediatică în Moldova”, realizat la comanda Consiliului Europei. Documentul descrie obiceiurile de consum media ale locuitorilor și atitudinea lor față de mass-media.

Știrile se consumă tot mai mult direct de pe telefon

Rețelele sociale au înlocuit definitiv canalele tradiționale. Potrivit studiului, 64% dintre locuitori își iau zilnic știrile din rețelele sociale, în timp ce televiziunea este folosită în acest scop de doar 41%. În cazul tinerilor (18–35 de ani), diferența este și mai pronunțată: 86% urmăresc zilnic fluxul online și doar 15% mai deschid televizorul. Chiar și în rândul părinților de elevi rețelele sociale domină, 80% dintre aceștia informându-se online.

Participanții la grupurile de discuție explică fenomenul foarte simplu: știrile pot fi citite oricând, fără a aștepta ediția programată. „De ce să stai în fața televizorului, dacă în cinci minute poți derula feedul?”, au spus mulți dintre ei. Facebook, Telegram și Instagram sunt privite ca agregatoare care economisesc atât timp, cât și efort.

Dar cu încrederea lucrurile stau altfel. În pofida utilizării zilnice a rețelelor sociale, cea mai mare încredere o inspiră, deocamdată, televiziunea (28%). Rețelele sociale nu sunt mult în urmă — 24%. În rândul părinților tabloul este inversat: 33% consideră rețelele sociale cea mai de încredere sursă, și doar 21% — televiziunea.

Criză de încredere în mass-media

Concluzia principală a studiului — aproape lipsă totală a încrederii în presă. 55% dintre locuitori au declarat că nu au încredere deplină în nicio sursă de informație. 61% sunt convinși că mass-media din Moldova depind de interese politice.

„Părerea mea este că mass-media la noi sunt foarte colorate, după culorile partidelor”, spune un bărbat de 35 de ani din sudul țării. Majoritatea sunt siguri: presa lucrează sub influența partidelor sau a sponsorilor. Deosebit de sceptici sunt vorbitorii de limbă rusă (doar 17% dintre ei consideră presa independentă) și persoanele cu venituri reduse (25%).

Autorii studiului spun că această convingere privind partizanatul lovește direct în calitatea jurnalismului. Drept rezultat — senzaționalism, accent pe negativ și o percepție stresantă a realității. „Se transmit numai știri negative, adică oamenii sunt în permanență stresați”, povestește o locuitoare de 35 de ani din Găgăuzia, care a renunțat la televizor acum opt ani.

Fake-urile — boala rețelelor sociale

96% dintre respondenți cred că abilitatea de a distinge fake-urile de informațiile reale este esențială. Totuși, în timp ce 59% sunt convinși că pot recunoaște singuri minciuna, 70% consideră că pentru ceilalți acest lucru este mult mai dificil.

Principala sursă de dezinformare, în opinia a 70% dintre cetățeni, rămân rețelele sociale. Acestea sunt criticate pentru volumul uriaș de conținut, pentru ușurința manipulărilor și pentru algoritmii care generează „bule informaționale”. 73% dintre participanții la sondaj afirmă că întâlnesc fake-uri cel puțin o dată pe săptămână. Paradoxul este că, deși oamenii conștientizează gravitatea fenomenului, continuă să aleagă rețelele sociale ca sursă principală de informare.

Cel mai des, utilizatorii moldoveni verifică informația comparând surse diferite (27%), discutând cu apropiații (19%) sau raportând la propria experiență (19%). Însă 36% au recunoscut că, de fapt, nu verifică deloc știrile.

Alfabetizarea mediatică: adulții sunt indiferenți, părinții așteaptă reforme în școli

Experiența de participare la cursuri de alfabetizare mediatică este minimă: doar 4% dintre locuitori au frecventat vreodată asemenea instruiri sau cunosc persoane care au participat. Interesul personal pentru instruire este, de asemenea, scăzut — doar 35% dintre adulți și-ar dori să urmeze un curs.

Cu totul altfel sunt părinții: 72% dintre cetățeni susțin introducerea unui curs opțional de alfabetizare mediatică în școli, iar printre părinți — 65%. Mulți sunt convinși că elevii nu doar ar învăța să gândească critic, ci ar putea și să îi ajute pe cei mai în vârstă.

Există însă și temeri: lipsa specialiștilor, supraîncărcarea programei și riscul ca lecțiile să se transforme într-un instrument de propagandă.

În cele din urmă, studiul conturează un portret contradictoriu al consumatorului moldovean de media. Acesta migrează spre online, nu are încredere în mass-media tradițională, înțelege pericolul dezinformării — dar rămâne adesea pasiv.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Moldova, rețele sociale, știri, studiu, telefon, top, новости

Știri similare

Externe

Guvernul Bulgariei a demisionat, după mai multe săptămâni de proteste: „Auzim vocea cetățenilor”

Transnistria

Chiveri, după ce presa a scris că Rusia și-a intensificat activitatea în Transnistria pentru a o folosi împotriva Ucrainei și a R. Moldova

Transnistria

Încălcarea drepturilor omului în Transnistria: 35 de dosare pe rol și doar 2 – în instanță. Sunt vizați milițieni

Mihaela Conovali
| 11 decembrie, 2025
16:15

Sergiu Russu, adjunctul procurorului general, a declarat, la conferința „Drepturile omului în Transnistria: provocări, răspunsuri, reintegrare și parcurs european”, că procurorii moldoveni au 35 de cauze penale pe rol. Două dintre acestea, împotriva a patru milițieni acuzați de răpire, privare ilegală de libertate și alte infracțiuni, au fost deferite justiției, iar sentințele sunt așteptate în primăvara 2026. Russu a precizat că aceste cazuri, considerate un „debut”, vor stabili precedente pentru investigațiile viitoare. Potrivit lui Russu, unul dintre cele două cazuri deferite justiției vizează situația din februarie 2025, când un cetățean a fost răpit din centrul Chișinăului.

În timpul conferinței, adjunctul procurorului general a declarat că, anterior, a menționat intenția Procuraturii Generale de a dezvolta mecanisme instituționale de monitorizare a cauzelor penale care țin de acțiunile autorităților din regiune asupra drepturilor și libertăților omului.

„La zi, pendinte, avem 35 de cauze penale pe rol și în examinarea procurorilor. Totodată, dacă vorbim despre soluții, pot să vă spun că 2 cauze penale în privința la 4 milițieni, dintre care și în stare de arest, au fost deferite justiției. O cauză penală în aprilie 2025 și alta recent, în octombrie 2025, pe acuzații de răpire de persoane, de ținere și privare ilegală de libertate și alte fapte incriminate acestor făptuitori. Primele soluții le așteptăm în primăvara acestui an”, a adăugat Sergiu Russu, la conferința organizată de Asociația Promo-LEX pe 11 decembrie.

Adjunctul procurorului general a adăugat că situația „este un debut”. „Dacă am fi optimiști, vom dori mai multe dosare penale în instanță pe astfel de acțiuni, dar este un debut și un început care considerăm că de curând va crea și acele precedente prin care astfel de decizii de transmitere a dosarelor în instanța de judecată își vor asuma mai mulți colegi, inclusiv fiind ghidați de soluțiile pe care le vor pronunța instanțele de judecată. Este important nu doar de transmis o cauză în instanță, de prezentat probele magistraților, dar inclusiv succesul sau insuccesul cauzei determină practica de care se vor ghida în viitor reprezentanții organelor de aplicare a legii”, a precizat Russu.

Potrivit adjunctului procurorului general, „pentru anumite soluții, mai puțin inspirate, au fost declanșate inclusiv proceduri disciplinare în privința unor colegi care au fost sancționați pentru anumite aprecieri pe care le-au făcut în cadrul examinării unor plângeri depuse de către persoane drepturile și libertățile cărora au fost afectate de către autoritățile din stânga Nistrului”. „Acest aspect determină și o concluzie asupra necesității unor cursuri sau instruiri cu privire la investigarea unor astfel de spețe, inclusiv a unui algoritm asupra cum putem proceda și investiga cauze penale pe teritorii care la moment nu sunt controlate efectiv de către autoritățile constituționale”, a adăugat adjunctul procurorului general.

Ulterior, solicitat să ofere mai multe detalii despre cazul din februarie 2025, când un cetățean al Republicii Moldova, domiciliat în stânga Nistrului, a fost răpit din sectorul centru al Chișinăului de trei milițieni din Rîbnița, Sergiu Russu a declarat: „Anume este unul din acele cazuri la care am punctat că a fost deferit justiției. Într-adevăr aceste persoane, la zi, potrivit acuzatorului care m-a informat, au o măsură neprivativă de libertate, cu toate că procesele penale continuă. Din câte am aflat, se programează ca soluția să fie dată în primul trimestru al anului următor. Adică să se ajungă la o sentință”.

***

Potrivit unui raport al Promo-LEX, publicat în noiembrie 2025, luna octombrie a fost marcată de noi măsuri și încălcări ale drepturilor fundamentale în regiunea transnistreană. Potrivit asociației, evoluțiile indică o degradare continuă a garanțiilor pentru libertate și securitate, drepturile copilului, libertatea de exprimare și de circulație, precum și pentru drepturile socio‑economice ale locuitorilor din regiune.

Amintim că, în 2023, parlamentul Republicii Moldova a adoptat o lege care prevede sancțiuni pentru acțiuni de separatism. Potrivit autorilor, necesitatea stabilirii și aplicării unui sistem de măsuri juridice și penale pentru manifestările care atenuează la integritatea, suveranitatea și securitate statului reiese din specificul situației actuale, în contextul asigurării naționale. Documentul a prevăzut completarea Codului penal cu noțiuni, care incriminează faptele conexe infracțiunilor de spionaj și de trădare de patrie. Totodată, vor fi trase la răspundere penală persoanele care vor instiga alte persoane să comită acțiuni care dăunează suveranității, independenței, inviolabilității teritoriale, securității statului sau capacității de apărare a Republicii Moldova.