Adriana Iacob / Shutterstock

SUA prelungesc termenul pentru vânzarea activelor internaționale ale Lukoil

Ministerul de Finanțe al SUA a amânat aplicarea unor sancțiuni împotriva „Lukoil”, pentru ca aceasta să aibă timp să-și vândă activele din străinătate, scrie publicația DW, care citează ministerul.

Dacă anterior se spunea că toate sancțiunile împotriva „Lukoil” vor intra în vigoare începând cu 21 noiembrie, acum termenul pentru vânzarea activelor a fost amânat cu trei săptămâni — până pe 13 decembrie. Până la aceeași dată, „Lukoil” are permisiunea de a efectua tranzacții legate de întreținerea, operarea sau lichidarea stațiilor sale din străinătate.

În plus, sancțiunile care vizează întreprinderile „Lukoil” din Bulgaria au fost amânate cu șase luni — până pe 29 aprilie 2026. Este vorba, în special, despre rafinăria „Neftohim” din Burgas, deținută de compania rusă, care asigură aproximativ 80% din piața bulgară de carburanți, precum și despre companiile care se ocupă cu alimentarea cu combustibil a aeronavelor și navelor.

***

Pe 22 octombrie, Statele Unite ale Americii au inclus, pe lista lor neagră de sancțiuni, două dintre cele mai mari companii petroliere ruse – Rosneft și Lukoil – precum și aproximativ 50 de filiale ale acestora. Ministrul de finanțe al SUA a declarat că cele două companii „finanțează mașinăria de război a Kremlinului”. Sancțiuni similare împotriva celor două companii au fost introduse cu o săptămână mai devreme și de către Marea Britanie.

„Lukoil” a decis să-și vândă activele din străinătate, ca urmare a sancțiunilor impuse de Statele Unite și Regatul Unit, care i-au înghețat activele și au interzis noi tranzacții. Se menționa că vânzarea va fi realizată în conformitate cu licența Biroului pentru Controlul Activelor Străine al Trezoreriei SUA, responsabil pentru aplicarea sancțiunilor. Compania a precizat că, dacă va fi necesar, va solicita prelungirea licenței pentru a asigura funcționarea neîntreruptă a activelor sale externe.

Inițial s-a raportat că activele, inclusiv cele din Europa și SUA, vor fi cumpărate de compania elvețiană Gunvor, apropiată prietenului Putin, Gennadi Timcenko. Totuși, Washingtonul a blocat această tranzacție. Ulterior, „Lukoil” a cerut SUA mai mult timp pentru vânzarea activelor.

Fostul prim-ministru al Republicii Moldova și ex-director al Rompetrol Moldova, Ion Sturza, a declarat că „Lukoil are în România 300 de stații peco, în Moldova 100”. „În ambele state, Lukoil are aproximativ 20% din piață de retail. Specificul Moldovei — la motorină deține aproape 50% din import și 100% la jetul de aviație”, a adăugat Sturza.

Pe 12 noiembrie, aeroportul din Chișinău a preluat în administrare, cu titlu gratuit, terminalul petrolier al companiei Lukoil, în baza unui contract de comodat. Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a declarat că acordul permite continuarea livrărilor de kerosen către sectorul avia și reprezintă o măsură de urgență, în condițiile riscului ca, din 21 noiembrie, Lukoil să nu mai poată furniza și opera terminalul. Pentru a asigura rezervele necesare, autoritățile au anunțat că au negociat cu o companie românească livrarea de combustibil către aeroportul Chișinău. Ministrul Energiei a dat asigurări că, în ciuda situației din jurul companiei petroliere ruse, Moldova este asigurată cu combustibil și stocurile sunt stabile.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

primeminister.am

Presa: Rusia a amenințat Armenia cu sistarea livrărilor de gaze de la 1 noiembrie

Rusia ar fi amenințat că va sista complet, începând cu 1 noiembrie, livrările de gaze către Armenia, dacă autoritățile de la Erevan nu vor îndeplini mai multe condiții politice impuse de Kremlin. Potrivit publicației armene „Hraparak”, care citează surse din Rusia, Moscova ar cere, între altele, ca Armenia să renunțe la discuțiile privind viitorul bazei militare ruse din Giumri și să-și clarifice opțiunea geopolitică între apropierea de Uniunea Europeană și menținerea în Uniunea Economică Eurasiatică. Informația nu a fost confirmată oficial de Moscova, transmite DW.

Livrările de gaze rusești către Armenia sunt suspendate în prezent, din cauza unor lucrări de mentenanță planificate. Între timp, necesarul intern este acoperit din rezervele aflate în depozite.

Sursele citate de „Hraparak” susțin că, la 1 noiembrie, ar putea avea loc o „avarie” majoră sau ar putea fi invocat un alt caz de forță majoră, în urma căruia livrările de gaze nu ar mai fi reluate.

Potrivit publicației, Moscova ar fi transmis Erevanului mai multe condiții. Una dintre acestea ar viza renunțarea la discuțiile privind viitorul bazei militare ruse din Giumri, precum și la eventualele măsuri împotriva companiilor cu capital rusesc. Printre acestea se numără „Căile Ferate din Caucazul de Sud” și „Gazprom”.

O altă condiție ar viza relația Armeniei cu Uniunea Europeană. Potrivit „Hraparak”, Erevanul ar trebui fie să renunțe la legea care prevede lansarea procesului de integrare europeană, fie să stabilească data unui referendum pe această temă. Astfel, Armenia ar urma să decidă între apropierea de UE și menținerea în Uniunea Economică Eurasiatică.

De asemenea, Moscova ar cere încetarea urmăririi penale a politicienilor apropiați de Rusia și numirea unui vicepremier acceptat de Kremlin, mai scrie publicația armeană.

Rusia a avertizat anterior Armenia, pe 26 mai, că ar putea denunța unilateral acordul privind livrările de gaze naturale, produse petroliere și diamante brute, în cazul în care Erevanul va continua pe calea aderării la Uniunea Europeană.

Armenia rămâne în continuare puternic dependentă de gazul rusesc. În 2025, „Gazprom” a livrat țării aproximativ 2,7 miliarde de metri cubi de gaze. Președintele rus Vladimir Putin a declarat că Armenia beneficiază de un preț preferențial de 177 de dolari pentru 1.000 de metri cubi. Kremlinul a avertizat, de asemenea, că, în cazul retragerii Armeniei din Uniunea Economică Eurasiatică, prețul gazelor ar urma să fie stabilit la nivelul pieței.

Pe 16 septembrie, secretarul Consiliului de Securitate al Armeniei, Armen Grigorian, a declarat că țara ar putea înlocui gazul rusesc cu livrări din Azerbaidjan, Turcia și Iran. Referindu-se la prețul mai mic al gazului rusesc, acesta a afirmat că gazul „este folosit ca monedă politică”.

Premierul Nikol Pașinian a declarat anterior că Armenia va continua să caute surse alternative de gaze, indiferent de deciziile Moscovei privind prețul combustibilului. Potrivit acestuia, demersul face parte din politica Erevanului de consolidare a independenței și statalității țării.

Relațiile dintre Moscova și Erevan s-au tensionat în ultimele luni. Din mai, Rusia a introdus restricții asupra importurilor mai multor produse din Armenia, inclusiv alcool, legume, fructe, pește, produse lactate și flori.

În replică, autoritățile armene au început să redirecționeze o parte din exporturi către alte piețe, inclusiv către țările europene.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: