Igor Cecan / NewsMaker

SUA sugerează că Comisia Europeană ar fi influențat alegerile din mai multe țări, inclusiv Moldova? Reacția UE

Comisia Juridică a Camerei Reprezentanților din SUA a publicat un raport interimar în care susține că instituțiile UE, în special Comisia Europeană, ar fi creat un mecanism de presiune a rețelelor de socializare, pentru a „cenzura” conținutul online, inclusiv cel vizibil în afara blocului comunitar. Autorii documentului mai sugerează o posibilă influențare de către executivul UE a alegerilor din mai multe state, inclusiv Republica Moldova, prin solicitări adresate platformelor de a modera discursul politic. În reacție, UE a respins acuzațiile, calificându-le drept „nonsens pur”.

Comisia juridică a Camerei Reprezentanților, care este dominată de republicani, a publicat pe 3 februarie un raport interimar intitulat „Amenințarea cenzurii străine, partea a II-a: campania de un deceniu a Europei pentru a cenzura internetul global și modul în care aceasta afectează libertatea de exprimare a americanilor în Statele Unite”.

Primul raport al Comisiei Juridice, publicat anul trecut, a vizat arsenalul juridic al UE, în special legea privind conținutul online din 2023 – Digital Services Act (DSA), despre care administrația președintelui republican Donald Trump susține că discriminează companiile americane.

Noul raport, care însumează 160 de pagini, descrie DSA drept „culminarea unui efort european de un deceniu de a reduce la tăcere opoziția politică și de a suprima narațiunile online care critică establishment-ul politic”.

Documentul menționează că, în timpul pandemiei de Covid-19, „oficiali ai Comisiei au presat platformele să își modifice regulile de moderare a conținutului pentru a cenzura la nivel global materialele care puneau sub semnul întrebării narațiunile oficiale despre virus și vaccin”, invocând e-mailuri drept dovezi. De asemenea, autorii raportului sugerează că Bruxelles-ul că ar fi exercitat presiuni asupra rețelelor de socializare pentru a „cenzura conținut” în alegeri din mai multe state, inclusiv Republica Moldova, România și Franța, după adoptarea DSA, precum și în alegerile pentru Parlamentul European din 2024.

Reacția UE

Purtătorul de cuvânt al Uniunii Europene pentru afaceri digitate, Thomas Reigner, a respins învinuirile aduse de raportul american.

„În legătură cu cele mai recente acuzații de cenzură: nonsens purt. Complet nefondate”, a declarat Regnier, potrivit Le Monde. Oficialul a mai spus că „libertatea de exprimarea este un drept fundamental în Europa”, adăugând că DSA „protejează acest drept împotriva marilor companii din domeniul tehnologiilor”.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Federaţia Sindicală a Educaţiei şi Ştiinţei/Facebook

Sindicatele din educație cer Guvernului să revizuiască reforma salarizării și bugetul pentru 2027

Federația Sindicală a Educației și Științei (FSEȘ) a aprobat miercuri, 18 noiembrie, o sesizare adresată către Președinție, Parlament și Guvern, prin care solicită revizuirea reformei salarizării și a proiectelor bugetare pentru anul 2027. Reprezentanții FSEȘ consideră că majorările salariale planificate nu rezolvă problemele acumulate în domeniu, iar unele dintre modificările propuse ar putea reduce garanțiile de protecție a veniturilor angajaților.

FSEȘ a înaintat autorităților patru solicitări principale. În primul rând, sindicatele cer stabilirea unei valori de referință de 4 700 de lei pentru angajații din educație și cercetare, la același nivel cu cel prevăzut deja în proiectul bugetului de stat pentru 2027.

În al doilea rând, organizația cere menținerea garanției privind protejarea salariilor de inflație. Mai exact, sindicatele vor ca în lege să fie păstrată prevederea potrivit căreia valoarea de referință trebuie revizuită anual, cel puțin în funcție de rata inflației prognozate.

De asemenea, federația solicită revizuirea claselor și coeficienților de salarizare, precum și prezentarea unor calcule clare privind impactul reformei asupra tuturor categoriilor de angajați. Sindicatele cer și garanții că niciun salariat nu va avea venituri mai mici în urma aplicării noilor modificări.

A patra solicitare vizează asigurările sociale. Sindicatele cer majorarea până la 45 de milioane de lei a cheltuielilor pentru tratamentul balneosanatorial al persoanelor asigurate. În același timp, proiectul bugetului asigurărilor sociale de stat pentru 2027 prevede reducerea acestor cheltuieli la jumătate, de la 30 la 15 milioane de lei.

Reprezentanții FSEȘ au menționat că nu contestă necesitatea unei politici bugetare responsabile, dar consideră că aceasta trebuie să țină cont și de aspectele sociale. Sindicatele au cerut autorităților să analizeze propunerile înaintate și să continue dialogul social înainte de aprobarea deciziilor finale privind bugetul.

„Educația și cercetarea nu pot fi declarate priorități naționale doar în documente și discursuri. Această prioritate trebuie să se regăsească și în deciziile bugetare”, a menționat FSEȘ.

Totodată, federația a precizat că își rezervă dreptul de a organiza acțiuni sindicale pentru a apăra interesele membrilor săi.

Discuțiile privind majorarea salariilor în domeniul educației s-au intensificat încă în august, când sindicatele pregăteau un protest pentru data de 1 septembrie. La sfârșitul lunii august, FSEȘ a suspendat pregătirile pentru manifestație, pentru a negocia cu autoritățile. Totuși, după o întâlnire cu premierul Vasile Tofan, pe 1 septembrie, sindicatele au declarat că majorarea salarială de 14%, discutată pentru 2027, este insuficientă și au cerut o creștere de cel puțin 20-30%.

Anterior, în cadrul noului proiect al legii privind salarizarea, autoritățile au propus majorarea, din 2027, a valorii de referință pentru angajații din educație, de la 2 500 la 4 200 de lei. În același timp, urma să fie eliminat suplimentul fix de 1 300 de lei.

Potrivit calculelor ministerului de resort, această modificare ar permite creșterea salariului unui profesor fără grad didactic de la 10 780 la 12 335 de lei, iar a celui al unui profesor universitar – de la 16 618 la 18 846 de lei.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: