Igor Cecan / NewsMaker

SUA sugerează că Comisia Europeană ar fi influențat alegerile din mai multe țări, inclusiv Moldova? Reacția UE

Comisia Juridică a Camerei Reprezentanților din SUA a publicat un raport interimar în care susține că instituțiile UE, în special Comisia Europeană, ar fi creat un mecanism de presiune a rețelelor de socializare, pentru a „cenzura” conținutul online, inclusiv cel vizibil în afara blocului comunitar. Autorii documentului mai sugerează o posibilă influențare de către executivul UE a alegerilor din mai multe state, inclusiv Republica Moldova, prin solicitări adresate platformelor de a modera discursul politic. În reacție, UE a respins acuzațiile, calificându-le drept „nonsens pur”.

Comisia juridică a Camerei Reprezentanților, care este dominată de republicani, a publicat pe 3 februarie un raport interimar intitulat „Amenințarea cenzurii străine, partea a II-a: campania de un deceniu a Europei pentru a cenzura internetul global și modul în care aceasta afectează libertatea de exprimare a americanilor în Statele Unite”.

Primul raport al Comisiei Juridice, publicat anul trecut, a vizat arsenalul juridic al UE, în special legea privind conținutul online din 2023 – Digital Services Act (DSA), despre care administrația președintelui republican Donald Trump susține că discriminează companiile americane.

Noul raport, care însumează 160 de pagini, descrie DSA drept „culminarea unui efort european de un deceniu de a reduce la tăcere opoziția politică și de a suprima narațiunile online care critică establishment-ul politic”.

Documentul menționează că, în timpul pandemiei de Covid-19, „oficiali ai Comisiei au presat platformele să își modifice regulile de moderare a conținutului pentru a cenzura la nivel global materialele care puneau sub semnul întrebării narațiunile oficiale despre virus și vaccin”, invocând e-mailuri drept dovezi. De asemenea, autorii raportului sugerează că Bruxelles-ul că ar fi exercitat presiuni asupra rețelelor de socializare pentru a „cenzura conținut” în alegeri din mai multe state, inclusiv Republica Moldova, România și Franța, după adoptarea DSA, precum și în alegerile pentru Parlamentul European din 2024.

Reacția UE

Purtătorul de cuvânt al Uniunii Europene pentru afaceri digitate, Thomas Reigner, a respins învinuirile aduse de raportul american.

În legătură cu cele mai recente acuzații de cenzură: nonsens purt. Complet nefondate”, a declarat Regnier, potrivit Le Monde. Oficialul a mai spus că „libertatea de exprimarea este un drept fundamental în Europa”, adăugând că DSA „protejează acest drept împotriva marilor companii din domeniul tehnologiilor”.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Radio Free Europe

Compromis în UE privind sancțiunile împotriva Rusiei: miliardarii Usmanov și Fridman, scoși de pe listă

Reprezentanții permanenți ai statelor membre ale Uniunii Europene au convenit marți, 22 septembrie, să nu prelungească sancțiunile impuse omului de afaceri ruso-uzbec Alisher Usmanov și omului de afaceri ruso-israelian Mihail Fridman în contextul invaziei ruse în Ucraina. Potrivit Reuters, care citează surse diplomatice, decizia face parte dintr-un compromis prin care sancțiunile UE împotriva a aproape 3 000 de alte persoane și companii ruse vor fi prelungite pentru următorii trei ani. Măsurile restrictive erau prelungite anterior pentru perioade de șase sau 12 luni.

Reprezentantul permanent al Irlandei, țară care deține președinția rotativă a Consiliului UE, a confirmat pentru DW că sancțiunile vor fi prelungite până la 22 septembrie 2029. Potrivit acestuia, extinderea perioadei de aplicare a măsurilor restrictive contribuie la stabilitatea și predictibilitatea regimului de sancțiuni al UE.

Ucraina critică decizia

Între timp, ministrul ucrainean de Externe, Andrei Sibiga, a criticat decizia Bruxellesului de a-i elimina pe Usmanov și Fridman de pe lista sancțiunilor.

Decizia de a-i exclude pe Usmanov și Fridman de pe lista sancțiunilor este rușinoasă și nejustificată. La Moscova sărbătoresc, pentru că au obținut ceea ce urmăreau: sentimentul de impunitate, umilirea Uniunii Europene și divizarea europenilor”, a declarat Sibiga.

Șeful diplomației ucrainene le-a cerut tuturor statelor membre ale UE să anunțe fără întârziere că vor impune sancțiuni la nivel național împotriva celor doi oameni de afaceri.

Cu o zi înainte, Sibiga a declarat că Usmanov și Fridman au fost incluși pe lista sancțiunilor „din cauza apartenenței lor la regimul agresiv rus, care duce un război de cucerire împotriva Ucrainei”. El a cerut, de asemenea, înăsprirea sancțiunilor, extinderea listelor cu persoane vizate și prelungirea măsurilor restrictive pentru perioade de până la 12 luni, în loc de șase.

Divergențe între statele UE

Pe 14 septembrie, reprezentanții permanenți ai statelor UE nu au reușit să ajungă la un acord privind prelungirea cu șase luni a sancțiunilor împotriva Rusiei și au decis să mențină temporar regimul existent, în timp ce continuau consultările.

Surse de la Bruxelles au declarat pentru DW, sub protecția anonimatului, că una dintre principalele dispute a fost legată de solicitarea Slovaciei de a-i exclude pe Alisher Usmanov și Mihail Fridman de pe lista sancțiunilor. Franța a blocat, la rândul său, prelungirea regimului de sancțiuni, cerând eliminarea lui Usmanov de pe listă.

Potrivit Reuters, care a citat pe 21 septembrie surse diplomatice, și Luxemburgul a susținut eliminarea lui Fridman de pe lista sancțiunilor.

Franța și-a justificat poziția privind Usmanov prin existența unei „chestiuni specifice de securitate națională” și prin dorința de a răspunde solicitărilor venite din partea unor „parteneri internaționali” care cer eliminarea omului de afaceri de pe lista sancțiunilor.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: