Tudor Mardei | NewsMaker

„Subminează separarea puterilor în stat și independența judiciară”. Judecătorii, declarație după ce Recean a menționat din nou câțiva magistrați

Asociația Judecătorilor din Moldova i-a cerut premierului Dorin Recean „să se abțină de la declarațiile care pot compromite independența sistemului judiciar”. Se întâmplă după ce Recean a menționat public, din nou, numele unor judecătoare. De această dată, magistratele vizate au pronunțat hotărâri în privința dosarului „Frauda bancară”. Asociația a spus că acțiunea „poate avea un efect dăunător asupra încrederii publice în justiție” și a îndemnat Consiliul Superior al Magistraturii – „să analizeze cu atenție aceste atacuri”, iar ambasadele acreditate și instituțiile internaționale – „să fie atente la atacurile în adresa independenței judiciare”. 

Asociația Judecătorilor din Republica Moldova s-a arătat „îngrijorată” că premierul Dorin Recean a menționat, din nou, public numele unor judecători și a numit acțiunea drept un „atac la adresa independenței judiciare”.

Premierul Recean a menționat numele a doi judecători și a făcut comentarii critice asupra unor decizii judecătorești recente. Această abordare reprezintă o recidivă într-un comportament care subminează principiul fundamental al separației puterilor în stat și a independenței judiciare. Asociația Judecătorilor din Republica Moldova consideră că independența sistemului judiciar este un pilon esențial al oricărui stat de drept. Atacurile verbale aduse judecătorilor de către membri ai Executivului sau alte autorități, indiferent de motivație, pot avea un efect dăunător asupra încrederii publice în justiție și pot submina imparțialitatea și eficacitatea sistemului judiciar”, se arată într-o declarație a Asociației.

Asociația i-a cerut premierului „să se abțină de la asemenea declarații care pot compromite independența și integritatea sistemului judiciar”.

Facem, de asemenea, un apel la Consiliul Superior al Magistraturii să analizeze cu atenție aceste atacuri la adresa independenței judiciare. (…) Facem, la fel, un apel la ambasadele acreditate și instituțiile internaționale să fie atente la aceste atacuri la adresa independenței judiciare și să sprijine statul de drept în Republica Moldova. Independența justiției nu este un privilegiu, ci o necesitate esențială pentru buna funcționare a unei societăți democratice. Ne exprimăm solidaritatea cu colegii noștri și cu toți judecătorii din Republica Moldova și reiterăm angajamentul nostru comun în apărarea independenței și integrității profesionale a magistraturii”, a mai spus Asociația.

La ședința Guvernului din 24 ianuarie, Recean a făcut public numele a două judecătoare care au pronunțat decizii în dosarul penal „Frauda bancară”. Prima magistrată pe care a nominalizat-o Recean a fost Angela Catană. A doua – Ludmila Beșliu. Premierul a menționat că va spune public numele judecătorilor și pe viitor, în ciudat tuturor „protestelor și nemulțumirilor”. „Eu am spus foarte clar: voi continua să dau nume și asta voi face, indiferent de câte proteste și nemulțumiri vor fi de le diferite asociații, care în loc să se ocupe de integritatea procesului… Eu n-am văzut lumea să iasă în declarații și să spună foarte clar atunci când judecătorii greșesc. Eu voi continua să fac lucrul acesta și vreau să încurajez judecătorii onești, judecătorii curajoși – că ei sunt – să facă un pas înainte și noi, gradual, să curățăm justiția de corupție”, a conchis el.

***

Amintim, în decembrie 2023, Recean a menționat în timpul unei ședințe a Guvernului numele judecătoarelor de la Curtea de Apel Chișinău care au anulat decizia Comisiei pentru Situații Excepționale privind excluderea Partidului „Șansă” din alegerile locale. Oficialul a declarat că hotărârea creează o situație în care statul nu poate interveni pentru a stopa activitatea „grupărilor criminale”. Declarațiile premierului și faptul că a făcut publice numele magistratelor au fost criticate de Asociația Judecătorilor din Republica Moldova și Consiliul Superior al Magistraturii. Mai târziu, și deputata PAS Olesea Stamate a declarat că nu ar fi procedat așa dacă era în locul prim-ministrului și că numirea magistratelor într-o ședință a executivului contravine criteriului de separare a puterilor în stat. „Trebuie să setăm mecanismele în așa fel în cât asemena situații dacă apar să fie sancționate de către organele competente”, a menționat ea.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

multimedia.parlament.md

„Adunarea Cetățenească” la parlament, pe subiectul amalgamării: 50 de moldoveni au votat recomandări

50 de cetățeni din diferite regiuni ale țării, selectați aleatoriu, au participat la un eveniment dedicat reformei administrației publice locale (APL). Aceștia au votat 15 recomandări pentru Parlamentul Republicii Moldova. Evenimentul a avut loc la Parlament. Informația a fost comunicată de reprezentanții Legislativului, care au numit evenimentul drept „Adunarea Cetățenească privind reforma APL”.

Potrivit Legislativului, 50 de cetățeni selectați aleatoriu din diferite regiuni ale țării au participat, în două weekenduri (16-17 mai și 30-31 mai), la un exercițiu dedicat reformei administrației publice locale.

Participanții au analizat impactul reformei asupra comunităților, au discutat cu experți și reprezentanți ai autorităților și au formulat recomandări pentru a fi transmise Parlamentului Republicii Moldova.

La aprobarea celor 15 de recomandări a avut loc o sesiune de vot secret, a precizat Legislativul. Acestea au fost susținute de peste 75% dintre voturi.

Recomandările votate de participanți sunt:

  • Susținerea localităților care nu reușesc să se amalgameze voluntar, astfel încât acestea să nu fie dezavantajate financiar în cazul unei amalgamări normative;
  • Introducerea unor mecanisme echitabile de distribuire a resurselor între localitățile amalgamate și de susținere temporară, pentru ca satele mai mici să nu fie lăsate fără investiții și servicii;
  • Susținerea dezvoltării localităților mici care vor să se amalgameze, dar nu sunt acceptate de localitățile mai mari, prin crearea unor programe de sprijin pentru dezvoltarea acestora;
  • Reabilitarea și construcția de către stat a drumurilor și infrastructurii dintre localitățile amalgamate, pentru a preveni izolarea comunităților;
  • Armonizarea legislației privind Grupurile de Acțiune Locală în contextul reformei administrației publice locale;
  • Organizarea unor campanii de informare accesibile și adaptate diferitelor categorii de vârstă și grupuri sociale privind reforma APL, inclusiv prin platforme online și adunări publice regionale;
  • Informarea cetățenilor despre reforma APL în limbile vorbite de minoritățile etnice din Republica Moldova;
  • Asigurarea reprezentării echitabile a localităților mici în noile structuri administrative și în consiliile locale, prin crearea rolului de reprezentant al localității și modificarea legislației electorale astfel încât fiecare localitate să fie reprezentată proporțional în consiliile locale;
  • Garantarea accesului deschis la informații despre activitatea consiliilor locale, inclusiv prin transmisiuni live ale ședințelor consiliilor și întâlniri organizate în teritoriu;
  • Protejarea localităților cu minorități etnice și respectarea drepturilor acestora în cadrul reformei administrației publice locale, inclusiv prin prevederea unor excepții de la pragul numeric minim al populației;
  • Protejarea infrastructurii culturale locale: case de cultură, biblioteci și muzee, în localitățile amalgamate;
  • Reangajarea și recalificarea personalului din primării care riscă să își piardă locurile de muncă în urma reformei;
  • Crearea unui mecanism diferențiat de impozitare pentru localitățile amalgamate, astfel încât taxele să nu crească brusc în satele mici;
  • Redirecționarea impozitului pe venit către localitatea de domiciliu a cetățeanului, pentru a susține dezvoltarea economică locală;
  • Extinderea serviciilor oferite prin Centrele Unificate de Prestare a Serviciilor Publice, inclusiv prin servicii mobile pentru localitățile rurale.

    Recomandările au fost înmânate deputatei PAS Ana Calinici, vicepreședinta Comisiei parlamentare pentru integrare europeană, în calitate de reprezentantă a Parlamentului Republicii Moldova.

    „Este important să spunem că această Adunare Cetățenească nu a fost organizată pentru a valida formal decizii deja luate. (…) Recomandările prezentate astăzi aparțin cetățenilor. Unul dintre cele mai valoroase lucruri pe care le-am văzut în acest proces este faptul că oameni cu opinii diferite au stat la aceeași masă, s-au ascultat și au încercat să formuleze propuneri comune”, a declarat Calinici.

    Potrivit Legislativului, Adunarea Cetățenească este un exercițiu găzduit de Parlamentul Republicii Moldova și organizat de Parteneriatul European pentru Democrație și Centrul de Politici și Reforme, cu sprijin financiar din partea Uniunii Europene, prin proiectul „Inspiră Moldova”, și al Guvernului Suediei, prin Inițiativa SPACE.

    ***

    Menționăm că, în ianuarie 2026, Guvernul Republicii Moldova a dat start oficial reformei administrativ-teritoriale. 

    Reforma administrativ-teritorială este considerată una dintre cele mai dificile reforme planificate de autorități, întrucât presupune reducerea numărului de primării și reorganizarea consiliilor raionale. NM a explicat, anterior, care sunt reformele dificile pe care va trebui să le realizeze guvernarea în 2026.

    Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat la postul public de televiziune că, până la începutul anului 2027 – an în care vor avea loc alegeri locale în Republica Moldova –  trebuie să se vină cu o decizie politică asumată privind reforma administrativ-teritorială, astfel încât viitorii primari și consilieri locali să fie aleși deja în noile unități administrativ-teritoriale.

    608 consilii locale din Republica Moldova au aprobat decizii de inițiere a amalgamării voluntare, dintr-un total de 892 de primării existente în țară, potrivit datelor Guvernului. Localitățile care aleg să-și unească administrațiile beneficiază de stimulente financiare de 3.000 de lei pentru fiecare locuitor. Totodată, peste 600 de servicii publice vor putea fi accesate prin intermediul Centrelor Unificate de Prestări Servicii și al Ghișeului unic, iar în fiecare localitate va activa un reprezentant al primarului pentru a menține legătura cu comunitatea.

    Nu mai sunt articole de afișat.
    0
    Sondaj standard

    Ți-a plăcut pluginul nostru?

    x
    x

    Spelling error report

    The following text will be sent to our editors: