Tudor Mardei | NewsMaker

„Subminează separarea puterilor în stat și independența judiciară”. Judecătorii, declarație după ce Recean a menționat din nou câțiva magistrați

Asociația Judecătorilor din Moldova i-a cerut premierului Dorin Recean „să se abțină de la declarațiile care pot compromite independența sistemului judiciar”. Se întâmplă după ce Recean a menționat public, din nou, numele unor judecătoare. De această dată, magistratele vizate au pronunțat hotărâri în privința dosarului „Frauda bancară”. Asociația a spus că acțiunea „poate avea un efect dăunător asupra încrederii publice în justiție” și a îndemnat Consiliul Superior al Magistraturii – „să analizeze cu atenție aceste atacuri”, iar ambasadele acreditate și instituțiile internaționale – „să fie atente la atacurile în adresa independenței judiciare”. 

Asociația Judecătorilor din Republica Moldova s-a arătat „îngrijorată” că premierul Dorin Recean a menționat, din nou, public numele unor judecători și a numit acțiunea drept un „atac la adresa independenței judiciare”.

Premierul Recean a menționat numele a doi judecători și a făcut comentarii critice asupra unor decizii judecătorești recente. Această abordare reprezintă o recidivă într-un comportament care subminează principiul fundamental al separației puterilor în stat și a independenței judiciare. Asociația Judecătorilor din Republica Moldova consideră că independența sistemului judiciar este un pilon esențial al oricărui stat de drept. Atacurile verbale aduse judecătorilor de către membri ai Executivului sau alte autorități, indiferent de motivație, pot avea un efect dăunător asupra încrederii publice în justiție și pot submina imparțialitatea și eficacitatea sistemului judiciar”, se arată într-o declarație a Asociației.

Asociația i-a cerut premierului „să se abțină de la asemenea declarații care pot compromite independența și integritatea sistemului judiciar”.

Facem, de asemenea, un apel la Consiliul Superior al Magistraturii să analizeze cu atenție aceste atacuri la adresa independenței judiciare. (…) Facem, la fel, un apel la ambasadele acreditate și instituțiile internaționale să fie atente la aceste atacuri la adresa independenței judiciare și să sprijine statul de drept în Republica Moldova. Independența justiției nu este un privilegiu, ci o necesitate esențială pentru buna funcționare a unei societăți democratice. Ne exprimăm solidaritatea cu colegii noștri și cu toți judecătorii din Republica Moldova și reiterăm angajamentul nostru comun în apărarea independenței și integrității profesionale a magistraturii”, a mai spus Asociația.

La ședința Guvernului din 24 ianuarie, Recean a făcut public numele a două judecătoare care au pronunțat decizii în dosarul penal „Frauda bancară”. Prima magistrată pe care a nominalizat-o Recean a fost Angela Catană. A doua – Ludmila Beșliu. Premierul a menționat că va spune public numele judecătorilor și pe viitor, în ciudat tuturor „protestelor și nemulțumirilor”. „Eu am spus foarte clar: voi continua să dau nume și asta voi face, indiferent de câte proteste și nemulțumiri vor fi de le diferite asociații, care în loc să se ocupe de integritatea procesului… Eu n-am văzut lumea să iasă în declarații și să spună foarte clar atunci când judecătorii greșesc. Eu voi continua să fac lucrul acesta și vreau să încurajez judecătorii onești, judecătorii curajoși – că ei sunt – să facă un pas înainte și noi, gradual, să curățăm justiția de corupție”, a conchis el.

***

Amintim, în decembrie 2023, Recean a menționat în timpul unei ședințe a Guvernului numele judecătoarelor de la Curtea de Apel Chișinău care au anulat decizia Comisiei pentru Situații Excepționale privind excluderea Partidului „Șansă” din alegerile locale. Oficialul a declarat că hotărârea creează o situație în care statul nu poate interveni pentru a stopa activitatea „grupărilor criminale”. Declarațiile premierului și faptul că a făcut publice numele magistratelor au fost criticate de Asociația Judecătorilor din Republica Moldova și Consiliul Superior al Magistraturii. Mai târziu, și deputata PAS Olesea Stamate a declarat că nu ar fi procedat așa dacă era în locul prim-ministrului și că numirea magistratelor într-o ședință a executivului contravine criteriului de separare a puterilor în stat. „Trebuie să setăm mecanismele în așa fel în cât asemena situații dacă apar să fie sancționate de către organele competente”, a menționat ea.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

hotnews.ro

„Frontierele nu trebuie modificate prin forță”. Declarația a 14 lideri, majoritatea europeni, despre planul de pace al SUA

Planul de pace propus de SUA reprezintă o bază care va necesita eforturi suplimentare, au comunicat într-o declarație comună mai mulți oficiali, majoritatea dintre aceștia fiind europeni, după o reuniune sâmbătă în marja summitului G20 de la Johannesburg. Aceștia au mai spus că „frontierele nu trebuie modificate prin forță” și s-au arătat îngrijorați „de limitările propuse privind forțele armate ale Ucrainei”.

Declarația, publicată pe site-ul Consiliului European, a fost adoptată de președintele Consiliului European António Costa, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, prim-ministrul Canadei Mark Carney, președintele Finlandei Alexander Stubb, președintele Franței Emmanuel Macron, cancelarul Germaniei Friedrich Merz, premierul Irlandei Micheal Martin, premierul Italiei Giorgia Meloni, premierul Japoniei Sanae Takaichi, premierul Olandei Dick Schoof, premierul Norvegiei Jonas Gahr Støre, premierul Spaniei Pedro Sánchez și premierul Marii Britanii Keir Starmer. Prim-ministrul Poloniei, Donald Tusk, s-a alăturat declarației.

Politicienii au salutat „eforturile continue ale SUA de a aduce pacea în Ucraina”. Aceștia au mai spus că proiectul inițial al planului, format 28 de puncte, include elemente importante care vor fi esențiale pentru o pace justă și durabilă.

„Prin urmare, considerăm că proiectul reprezintă o bază care va necesita eforturi suplimentare. Suntem pregătiți să ne angajăm pentru a asigura durabilitatea unei păci viitoare. Suntem clari în ceea ce privește principiul că frontierele nu trebuie modificate prin forță. De asemenea, suntem îngrijorați de limitările propuse privind forțele armate ale Ucrainei, care ar face Ucraina vulnerabilă la atacuri viitoare”, se arată în declarația adoptată.

În același timp, politicienii au declarat că „implementarea elementelor referitoare la Uniunea Europeană și la NATO ar necesita acordul membrilor UE, respectiv NATO”.

„Profităm de această ocazie pentru a sublinia cât de puternic este sprijinul nostru continuu acordat Ucrainei. Vom continua să colaborăm îndeaproape cu Ucraina și SUA în zilele următoare”, se mai arată în declarație.

***

Amintim că administrația președintelui SUA, Donald Trump, a propus un plan de pace format din 28 de puncte. Documentul prevede ca Crimeea, Lugansk și Donețk să fie recunoscute de facto ca teritorii rusești, iar regiunile Herson și Zaporojie să fie înghețate de-a lungul liniei de contact. Ucraina ar urma să își retragă trupele din zona pe care o controlează în prezent în regiunea Donețk, aceasta devenind zonă tampon neutră și demilitarizată, recunoscută internațional ca aparținând Rusiei. Planul introduce, pentru prima dată, garanții de securitate pentru Ucraina, însă fără detalii: doar că, în cazul unei noi invazii ruse, ar exista un răspuns militar coordonat, iar sancțiunile împotriva Moscovei ar fi restabilite. Totodată, conform planului, Ucraina ar trebui să includă în Constituție că nu va adera niciodată la NATO, iar Alianța să adopte o prevedere similară. La fel, potrivit planului, Kievul poate adera la UE. În același timp, trebuie să organizeze alegeri în termen de 100 de zile.

Potrivit presei internaționale, SUA ar fi cerut ca Ucraina să accepte planul până joi, sugerând că, în caz contrar, ar putea înceta sprijinul militar.

Președintele ucrainean, Vladimir Zelenski, a declarat că a oferit deja un răspuns în timpul inaugurării sale în calitate de președinte, când s-a angajat „prin toate acțiunile sale să apere suveranitatea și independența Ucrainei”. „Pentru mine nu a fost o formalitate, ci un jurământ pe care îl respect zilnic și pe care nu îl voi trăda niciodată. Interesul național ucrainean trebuie să fie respectat”, a comunicat el. Liderul de la Kiev a menționat, în adresarea sa către popor, că dorește modificarea documentului, astfel încât acesta să includă clar „onoarea și demnitatea ucrainenilor”. Totodată, Zelenski a avertizat că urmează o săptămână dificilă, iar asupra Ucrainei ar putea fi exercitate presiuni.

Președintele rus Vladimir Putin a declarat că Federația Rusă a primit „planul de pace”. Potrivit lui Putin, acest plan „ar putea sta la baza unei reglementări finale de pace”, însă a precizat că textul documentului nu a fost discutat cu Moscova.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: