Parlamentul Republicii Moldova

Tamara Chișca-Doneva a fost numită vicepreședintă a CSJ, în pofida criticilor opoziției

Deputații au votat pentru numirea în funcție a vicepreședinților la Curtea Supremă de Justiție. Decizia a fost luată de majoritatea parlamentară formată din Partidul Socialiștilor, fracțiunea „ȘOR” și deputații neafiliați din Platforma „Pentru Moldova”. Votul a avut loc în seara de 13 martie, în jurul orei 21:00, în pofida criticilor opoziției.

Astfel, Tamara Chișca-Doneva va fi numită în funcția de vicepreședinte al Curții Supreme de Justiție, președinte al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ, pe un termen de 4 ani.

Funcția de vicepreședinte al Curții Supreme de Justiție, președinte al Colegiului penal, urmează să o exercite Nadejda Toma, timp de 4 ani.

Persoanele au fost selectate în urma desfășurării concursului pentru suplinirea funcțiilor vacante la Curtea Supremă de Justiție.

La începutul ședinței din 12 martie, PAS și Platforma DA au cerut excluderea subiectului de pe ordinea de zi. Deputatul Sergiu Litvinenco a acuzat deputații din PSRM și Partidul „ȘOR” că ar fi împărțit politic funcțiile de judecători la CSJ. Iar deputatul Alexandr Slusari a declarat că numirea acestor judecători are loc „la dorința unor grupări politico-criminale”.

De cealaltă parte, deputatul PSRM Vasile Bolea a replicat că recomandarea a venit din partea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).

Tamara Chișca-Doneva a făcut pare din completul de judecători, care a examinat „dosarul Gemenii”, în care Republica Moldova a fost condamnată la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului, fiind obligată să achite despăgubiri în valoare de 70 de milioane de lei.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Radio Free Europe

Compromis în UE privind sancțiunile împotriva Rusiei: miliardarii Usmanov și Fridman, scoși de pe listă

Reprezentanții permanenți ai statelor membre ale Uniunii Europene au convenit marți, 22 septembrie, să nu prelungească sancțiunile impuse omului de afaceri ruso-uzbec Alisher Usmanov și omului de afaceri ruso-israelian Mihail Fridman în contextul invaziei ruse în Ucraina. Potrivit Reuters, care citează surse diplomatice, decizia face parte dintr-un compromis prin care sancțiunile UE împotriva a aproape 3 000 de alte persoane și companii ruse vor fi prelungite pentru următorii trei ani. Măsurile restrictive erau prelungite anterior pentru perioade de șase sau 12 luni.

Reprezentantul permanent al Irlandei, țară care deține președinția rotativă a Consiliului UE, a confirmat pentru DW că sancțiunile vor fi prelungite până la 22 septembrie 2029. Potrivit acestuia, extinderea perioadei de aplicare a măsurilor restrictive contribuie la stabilitatea și predictibilitatea regimului de sancțiuni al UE.

Ucraina critică decizia

Între timp, ministrul ucrainean de Externe, Andrei Sibiga, a criticat decizia Bruxellesului de a-i elimina pe Usmanov și Fridman de pe lista sancțiunilor.

Decizia de a-i exclude pe Usmanov și Fridman de pe lista sancțiunilor este rușinoasă și nejustificată. La Moscova sărbătoresc, pentru că au obținut ceea ce urmăreau: sentimentul de impunitate, umilirea Uniunii Europene și divizarea europenilor”, a declarat Sibiga.

Șeful diplomației ucrainene le-a cerut tuturor statelor membre ale UE să anunțe fără întârziere că vor impune sancțiuni la nivel național împotriva celor doi oameni de afaceri.

Cu o zi înainte, Sibiga a declarat că Usmanov și Fridman au fost incluși pe lista sancțiunilor „din cauza apartenenței lor la regimul agresiv rus, care duce un război de cucerire împotriva Ucrainei”. El a cerut, de asemenea, înăsprirea sancțiunilor, extinderea listelor cu persoane vizate și prelungirea măsurilor restrictive pentru perioade de până la 12 luni, în loc de șase.

Divergențe între statele UE

Pe 14 septembrie, reprezentanții permanenți ai statelor UE nu au reușit să ajungă la un acord privind prelungirea cu șase luni a sancțiunilor împotriva Rusiei și au decis să mențină temporar regimul existent, în timp ce continuau consultările.

Surse de la Bruxelles au declarat pentru DW, sub protecția anonimatului, că una dintre principalele dispute a fost legată de solicitarea Slovaciei de a-i exclude pe Alisher Usmanov și Mihail Fridman de pe lista sancțiunilor. Franța a blocat, la rândul său, prelungirea regimului de sancțiuni, cerând eliminarea lui Usmanov de pe listă.

Potrivit Reuters, care a citat pe 21 septembrie surse diplomatice, și Luxemburgul a susținut eliminarea lui Fridman de pe lista sancțiunilor.

Franța și-a justificat poziția privind Usmanov prin existența unei „chestiuni specifice de securitate națională” și prin dorința de a răspunde solicitărilor venite din partea unor „parteneri internaționali” care cer eliminarea omului de afaceri de pe lista sancțiunilor.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: