jurnal.md

„Tanti Raia” și încă două persoane acuzate de corupere electorală, condamnate la închisoare cu suspendare. Procurorii anunță că vor contesta sentința

Trei persoane, vizate într-o investigație jurnalistică, au fost condamnate la închisoare cu suspendare pentru corupere electorală. Informația a fost comunicată pe 30 iulie de Procuratura Anticorupție, care a anunțat că acuzatorii de stat nu sunt de acord cu suspendarea executării pedepselor și vor contesta sentința. Potrivit Ziarul de Gardă, persoanele condamnate cu suspendare sunt „Tanti Raia” și alți doi protagoniști ai investigației publicației „În slujba Moscovei”.

Sentințele au fost pronunțate pe 30 iulie de Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani.

O persoană a fost condamnată pentru corupere electorală la 3 ani de închisoare, însă executarea pedepsei a fost suspendată pentru aceeași perioadă, a comunicat Procuratura Anticorupție. Potrivit Ziarul de Gardă, este vorba despre „tanti Raia”, cu numele oficial Raisa Surdu, o pensionară de peste 70 de ani, originară din Bălți.

Alte două persoane au fost condamnate pentru complicitate la corupere electorală la 2 ani și 6 luni, precum și la 2 ani de închisoare, cu suspendarea executării pedepselor și stabilirea unei perioade de probațiune de 3 ani. Potrivit Ziarul de Gardă, cei doi sunt Alexandr Martinovici (Sașa) și Oleg Crîlov, fost polițist.

Totodată, statul a confiscat 5 700 de lei, 100 de euro și 3 telefoane mobile, care au fost recunoscute drept corpuri delicte.

Ce au arătat probele procurorilor și polițiștilor

Potrivit Procuraturii Anticorupție, în perioada iunie-octombrie 2024, inculpata ar fi activat în interesul Blocului Politic „Victorie/Победа”, afiliat unui grup criminal organizat condus de Ilan Șor. Aceasta ar fi fost responsabilă de organizația primară din localitatea Dobrogea, municipiul Chișinău, și, împreună cu alți complici, ar fi participat la o schemă de influențare a alegătorilor la alegerile prezidențiale și referendumul constituțional din 20 octombrie 2024.

Procurorii susțin că aceasta colecta date personale și fotografii ale buletinelor de identitate ale alegătorilor, care erau introduse într-un chatbot de pe Telegram pentru crearea unor conturi bancare online, cu suportul tehnic al unei bănci din Rusia, prin intermediul cărora erau transferați bani alegătorilor. Banii ar fi fost oferiți pentru ca aceștia să voteze „Nu” la referendum și pentru candidatul susținut de Blocul „Victorie/Победа” la alegerile prezidențiale.

Crearea conturilor, transferurile și retragerile de bani erau realizate cu ajutorul complicilor.

„Una dintre persoanele racolate a fost o jurnalistă, căreia inculpata i-a transmis personal mijloace bănești anterior transferate prin aplicația mobilă de banking și retrase cu ajutorul complicilor”, a menționat Procuratura Anticorupție.

Procuratura Anticorupție a menționat că acuzatorii de stat nu sunt de acord cu suspendarea executării pedepsei cu închisoarea, iar sentința va fi contestată cu apel la Curtea de Apel Centru.

***

Amintim că, timp de 3 luni, sub o identitate falsă, o reporteră a publicației Ziarul de Gardă a documentat din interior, cu ajutorul unei camere ascunse, cum circulau banii și cum erau ademeniți oamenii care lucrau pentru Ilan Șor. Ea a participat la proteste și chiar a împărțit pliante. Reporterei i-a fost deschis și un cont într-o bancă de stat din Rusia, iar după aproape două luni în slujbă a primit primii bani. Reportera, cu un nume inventat „Ana Nastas”, și-a început aventura infiltrării pe 26 iunie 2024. „Tanti Raia”, potrivit Ziarul de Gardă, era „șefă” de la Dobrogea – șefă de organizație primară la partidele lui Șor. Detalii AICI.

Ulterior, „Tanti Raia”, protagonista investigației, a spus că nu a primit bani cât timp a fost în „slujba lui Șor” și că a fost „de vreo două ori la demonstrații” și atât. Totuși, ea a adăugat ulterior că ar fi primit bani doar o singură dată – pentru jurnalista care a fost sub acoperire. Alte sume de bani, femeia a spus că nu a împărțit. Mai mult ea a declarat că își recunoaște vina. Detalii AICI.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

stopfals.md

Cum a fost transformată o posibilă colaborare medicală cu Ucraina într-o campanie de dezinformare. Investigație StopFals

Mai multe canale de Telegram și site-uri din Rusia și Republica Moldova au răspândit informații potrivit cărora autoritățile de la Chișinău ar fi decis să finanțeze din bugetul de stat tratamentul militarilor ucraineni. În realitate, autoritățile doar au discutat posibilitatea unui proiect comun de tratare și reabilitare a veteranilor ucraineni, iar sursele de finanțare nu au fost stabilite, scrie StopFals.md.

Informațiile au fost răspândite începând cu 7 octombrie, în contextul unei petiții online împotriva tratamentului militarilor ucraineni în instituțiile medicale din Republica Moldova. Mai multe publicații au prezentat petiția drept o expresie a nemulțumirii generale a populației, deși pe pagina acesteia nu este indicat numărul total al semnatarilor. Prin urmare, nu există date care să demonstreze că inițiativa reflectă un protest în masă.

Autorul petiției, identificat drept Vasile Ceban, s-a prezentat ca operator de utilaje agricole la compania MolSalvia SRL. Totuși, compania a declarat pentru StopFals.md că acesta nu este angajatul lor.

Ce au discutat autoritățile din Moldova și Ucraina

Pe 21 septembrie, ministrul Sănătății, Alexandru Gasnaș, s-a întâlnit cu ambasadorul Ucrainei la Chișinău, Păun Rohovei. Cei doi au discutat posibilitatea lansării unui proiect comun pentru tratarea și reabilitarea fizică și psihologică a veteranilor ucraineni de război în instituțiile medicale din Republica Moldova.

Inițiativa ar putea include recuperare postoperatorie, protezare și tratamentul rănilor provocate de explozii. Ministerul Sănătății a precizat că proiectul trebuie analizat în funcție de necesitățile medicale și de capacitățile sistemului național de sănătate.

„Cu referire la aspectele de finanțare, va fi necesară o analiză separată a oportunităților disponibile, inclusiv a posibilităților de a atrage asistența partenerilor internaționali”, au menționat reprezentanții instituției.

Ministerul a subliniat că eventualele măsuri de sprijin nu trebuie să afecteze accesul pacienților din Republica Moldova la servicii medicale și de reabilitare.

O campanie mai amplă de dezinformare

Potrivit StopFals.md, informațiile despre petiție au apărut după alte afirmații neconfirmate potrivit cărora Republica Moldova ar urma să devină un centru medical și logistic pentru armata ucraineană, inclusiv prin crearea unor centre medicale și asamblarea dronelor.

Pe 1 octombrie, reprezentantul Rusiei la Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa, Dmitrii Poleanski, a făcut declarații similare despre presupuse planuri de creare a unor centre medicale pentru militarii ucraineni în Republica Moldova. StopFals.md susține că aceste afirmații nu au fost probate și se înscriu în narațiuni pro-Kremlin despre presupusa militarizare a țării și atragerea ei în război.

Printre sursele care au distribuit informațiile despre petiție se numără agențiile rusești RIA Novosti și Sputnik, precum și publicațiile Canal 5, Комсомольская правда в Молдове și eNewsmd, pe care StopFals.md le asociază cu răspândirea unor informații manipulatorii.

Potrivit analizei, discuțiile reale despre cooperarea moldo-ucraineană în domeniul sănătății au fost prezentate drept o decizie deja luată de a cheltui bani publici pentru militarii ucraineni, în detrimentul pacienților moldoveni, deși finanțarea și condițiile unui eventual proiect nu au fost încă stabilite.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: