jurnal.md

„Tanti Raia” și încă două persoane acuzate de corupere electorală, condamnate la închisoare cu suspendare. Procurorii anunță că vor contesta sentința

Trei persoane, vizate într-o investigație jurnalistică, au fost condamnate la închisoare cu suspendare pentru corupere electorală. Informația a fost comunicată pe 30 iulie de Procuratura Anticorupție, care a anunțat că acuzatorii de stat nu sunt de acord cu suspendarea executării pedepselor și vor contesta sentința. Potrivit Ziarul de Gardă, persoanele condamnate cu suspendare sunt „Tanti Raia” și alți doi protagoniști ai investigației publicației „În slujba Moscovei”.

Sentințele au fost pronunțate pe 30 iulie de Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani.

O persoană a fost condamnată pentru corupere electorală la 3 ani de închisoare, însă executarea pedepsei a fost suspendată pentru aceeași perioadă, a comunicat Procuratura Anticorupție. Potrivit Ziarul de Gardă, este vorba despre „tanti Raia”, cu numele oficial Raisa Surdu, o pensionară de peste 70 de ani, originară din Bălți.

Alte două persoane au fost condamnate pentru complicitate la corupere electorală la 2 ani și 6 luni, precum și la 2 ani de închisoare, cu suspendarea executării pedepselor și stabilirea unei perioade de probațiune de 3 ani. Potrivit Ziarul de Gardă, cei doi sunt Alexandr Martinovici (Sașa) și Oleg Crîlov, fost polițist.

Totodată, statul a confiscat 5 700 de lei, 100 de euro și 3 telefoane mobile, care au fost recunoscute drept corpuri delicte.

Ce au arătat probele procurorilor și polițiștilor

Potrivit Procuraturii Anticorupție, în perioada iunie-octombrie 2024, inculpata ar fi activat în interesul Blocului Politic „Victorie/Победа”, afiliat unui grup criminal organizat condus de Ilan Șor. Aceasta ar fi fost responsabilă de organizația primară din localitatea Dobrogea, municipiul Chișinău, și, împreună cu alți complici, ar fi participat la o schemă de influențare a alegătorilor la alegerile prezidențiale și referendumul constituțional din 20 octombrie 2024.

Procurorii susțin că aceasta colecta date personale și fotografii ale buletinelor de identitate ale alegătorilor, care erau introduse într-un chatbot de pe Telegram pentru crearea unor conturi bancare online, cu suportul tehnic al unei bănci din Rusia, prin intermediul cărora erau transferați bani alegătorilor. Banii ar fi fost oferiți pentru ca aceștia să voteze „Nu” la referendum și pentru candidatul susținut de Blocul „Victorie/Победа” la alegerile prezidențiale.

Crearea conturilor, transferurile și retragerile de bani erau realizate cu ajutorul complicilor.

„Una dintre persoanele racolate a fost o jurnalistă, căreia inculpata i-a transmis personal mijloace bănești anterior transferate prin aplicația mobilă de banking și retrase cu ajutorul complicilor”, a menționat Procuratura Anticorupție.

Procuratura Anticorupție a menționat că acuzatorii de stat nu sunt de acord cu suspendarea executării pedepsei cu închisoarea, iar sentința va fi contestată cu apel la Curtea de Apel Centru.

***

Amintim că, timp de 3 luni, sub o identitate falsă, o reporteră a publicației Ziarul de Gardă a documentat din interior, cu ajutorul unei camere ascunse, cum circulau banii și cum erau ademeniți oamenii care lucrau pentru Ilan Șor. Ea a participat la proteste și chiar a împărțit pliante. Reporterei i-a fost deschis și un cont într-o bancă de stat din Rusia, iar după aproape două luni în slujbă a primit primii bani. Reportera, cu un nume inventat „Ana Nastas”, și-a început aventura infiltrării pe 26 iunie 2024. „Tanti Raia”, potrivit Ziarul de Gardă, era „șefă” de la Dobrogea – șefă de organizație primară la partidele lui Șor. Detalii AICI.

Ulterior, „Tanti Raia”, protagonista investigației, a spus că nu a primit bani cât timp a fost în „slujba lui Șor” și că a fost „de vreo două ori la demonstrații” și atât. Totuși, ea a adăugat ulterior că ar fi primit bani doar o singură dată – pentru jurnalista care a fost sub acoperire. Alte sume de bani, femeia a spus că nu a împărțit. Mai mult ea a declarat că își recunoaște vina. Detalii AICI.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Reforma administrativ-teritorială – ce urmează după 31 iulie? Declarațiile secretarului general al Guvernului (LIVE)

Secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, susține o conferință de presă despre amalgamarea voluntară a primăriilor. Anterior, autoritățile anunțaseră că termenul-limită este 31 iulie, precizând că acesta nu oprește procedura, însă localitățile care nu o finalizează până atunci nu vor mai beneficia de mecanismele actuale și vor fi incluse în amalgamarea normativă. Cu puțin timp înainte de conferință, președinta Maia Sandu a anunțat că localitățile care au inițiat amalgamarea mai au la dispoziție încă o lună pentru a ajunge la un acord și a beneficia de resursele financiare suplimentare oferite de stat.

Pe 24 iulie, secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, anunța că 165 de primării au adoptat decizii finale privind amalgamarea voluntară. Potrivit acestuia, comunitățile implicate reunesc aproximativ 142 de mii de locuitori, iar pentru proiectele lor de dezvoltare vor fi alocate peste 557 de milioane de lei, conform angajamentelor asumate și calendarului stabilit.

Pe 25 iulie, Congresul Autorităților Locale din Moldova s-a adresat și conducerii țării, acuzând presiuni în procesul de amalgamare voluntară și susținând că termenul de 31 iulie ar fi ilegal. De menționat că nu este pentru prima dată când reprezentanții CALM se referă la acest termen. Cancelaria de Stat a declarat că autoritățile au comunicat încă de la începutul consultărilor despre data de 31 iulie. Referitor la acuzațiile privind presiuni asupra primarilor sau aleșilor locali, instituția a precizat că, „dacă există cazuri concrete, acestea trebuie prezentate punctual și sesizate instituțiilor competente”. Detalii AICI.

***

Amintim că, în ianuarie 2026, Guvernul Republicii Moldova a dat start oficial reformei administrativ-teritoriale. Reforma este considerată una dintre cele mai dificile reforme planificate de autorități, întrucât presupune reducerea numărului de primării și reorganizarea consiliilor raionale. NM a explicat, anterior, care sunt reformele dificile pe care va trebui să le realizeze guvernarea în 2026.

La începutul lunii iunie, președinta Maia Sandu a recunoscut că această reformă va avea „costuri politice” pentru partidul de guvernare, însă aceasta nu mai poate fi amânată. Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat la postul public de televiziune că, până la începutul anului 2027 – an în care vor avea loc alegeri locale în Republica Moldova – trebuie să se vină cu o decizie politică asumată privind reforma administrativ-teritorială, astfel încât viitorii primari și consilieri locali să fie aleși deja în noile unități administrativ-teritoriale.

Menționăm că, în martie, Vasile Tofan a prezentat propria viziune asupra reformei administrativ-teritoriale. Aceasta prevedea, între altele, crearea a 40 de municipalități în toată Republica Moldova și eliminarea raioanelor. Cu toate acestea, în iulie, după nominalizarea la funcția de prim-ministru, Vasile Tofan a declarat că nu va modifica radical reforma administrativ-teritorială inițiată de Guvern, deși și-ar fi dorit o abordare mai ambițioasă. Acesta a argumentat că procesul a ajuns într-o etapă avansată, iar schimbarea fundamentală a direcției în acest moment ar fi „o nebunie”.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: