Tauber își încearcă din nou norocul la Bălți. Candidează independent la funcția de primar

Deputata Marina Tauber, cercetată penal într-un dosar privind falsificarea rapoartelor electorale ale ex-Partidului „ȘOR”, declarat neconstituțional, și acceptarea finanțării ilegale din partea unui grup criminal organizat, intră în cursa electorală pentru funcția de primar al municipiului Bălți. Tauber a anunțat, într-un live pe rețelele de socializare, că a depus actele la Comisia Electorală, pe 20 septembrie.

Tauber intră din nou în lupta pentru fotoliul de primar al municipiul Bălți, după ce în 2021 a fost scoasă din cursa electorală, din cauza utilizării mijloacelor financiare nedeclarate. De această dată, deputata candidează independent. „Mă mândresc că am depus documentele pentru a candida la funcția de primar al municipiului Bălți”, a declarat Marina Tauber, care a recunoscut că nu a fost întâmpinată „călduros” de reprezentanții CEC.

Parlamentara, care a deținut anterior funcția de vicepreședintă a Partidului „ȘOR”, declarat neconstituțional în iunie, curent, a declarat că decizia Parlamentului prin care peste 600 de membri ai echipei politicianului fugar Ilan Șor au interdicția de a participa la alegeri locale din Moldova în următorii cinci ani, nu va împiedica membrii fostului partid să participe la alegeri, în calitate de candidați independenți.

„Vreau să transmit câteva subtilități pentru cei care privesc acest live din clădirea Președinției sau a Guvernului. Când ați adoptat acea lege, ați dat-o în bară. Așa de tare vă grăbiți să faceți unele lucruri, că le faci necalitativ. Nu v-ați gândit că această lege este retroactivă. Având în vedere că, cu regret, Partidul „ȘOR” a fost declarat neconstituțional în data de 19 iunie, dar legea a fost  votată în data de 31 iulie și a intrat în vigoare în data de 8 august, dumneavoastră foarte bine înțelegeți, dacă aveți puține cunoștințe în jurisprudență, că această lege nu are nimic cu noi, cu reprezentanții și membrii Partidului Politic „ȘOR”. (…) Noi vom participa, așa cum am spus cetățenilor, în alegerile locale din 5 noiembrie. Vom participa și în alegerile prezidențiale, parlamentare și o să-i alungăm pe cei de la putere”, a declarat Marina Tauber.

Precizăm că Moldova va organiza alegeri locale generale pe data de 5 noiembrie 2023. CEC a dat undă verde perioadei de depunere a documentelor pentru înregistrare candidaților, pentru circumscripțiile de nivelul al doilea (primari ai mun. Chișinău și Bălți, consilieri în consiliile municipale Chișinău și Bălți și în consiliile raionale) – pe data de 19 septembrie.

***

În prezent, fotoliul de primar al municipiului Bălți este ocupat de Nicolai Grigorișin. El a venit în funcție în urma scrutinului organizat în decembrie 2021, după ce contracandidata sa din primul tur, Marina Tauber, care a acumulat cele mai multe voturi, a fost exclusă din cursa electorală din cauza utilizării mijloacelor financiare nedeclarate. Marina Tauber a acuzat la acea vreme regimul PAS pentru înlăturarea sa, pe care a calificat-o ilegală. Eliminarea sa din cursa electorală de la Bălți a fost contestată, inclusiv, la CtEDO. Dosarul a fost depus la Curtea de la Strasbourg la începutul lunii mai al anului 2022.

De menționat în acest context că Marina Tauber este cercetată penal în Moldova. Aceasta este învinuită de falsificarea rapoartelor privind finanțarea campaniei electorale a Partidului Politic „ȘOR” – declarat recent în afara legii – și acceptarea finanțării ilegale din partea unui grup criminal organizat. Dosarul a fost recent trimis în instanța de judecată. Dacă va fi găsită vinovată, parlamentara riscă de la 2 la 7 ani de detenție.

Tauber a rămas fără imunitate parlamentară după reținerea sa din 21 iulie 2022.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

presedinte.md

84 de ani de la cel mai mare val de deportări staliniste. Conducerea Moldovei: „Avem datoria să nu uităm. Să spunem adevărul”

Conducerea de vârf a Republicii Moldova a transmis mesaje de comemorare la 84 de ani de la primul val al deportărilor staliniste. Maia Sandu, Dorin Recean și Igor Grosu au evocat traumele lăsate de regimul sovietic asupra zecilor de mii de familii din Republica Moldova și au făcut apel la păstrarea memoriei istorice.

„Sovieticii au sfâșiat destine, au despărțit familii și au condamnat oameni nevinovați la moarte. Cei deportați au pierdut tot ce au construit de-a lungul anilor și au ajuns în lagăre de muncă forțată, de unde mulți nu s-au mai întors niciodată. Durerea acelor vremuri încă ne răscolește. O resimțim ori de câte ori cineva încearcă să nege faptele sau să ascundă adevărul. Cea mai profundă formă de respect față de strămoșii noștri este să păstrăm vie amintirea suferinței lor – și să ne asigurăm ca astfel de tragedii să nu se mai repete niciodată. Avem datoria să nu uităm. Să spunem adevărul”, a scris președinta Maia Sandu pe rețele.

Premierul Dorin Recean a adus o mărturie personală. Șeful Guvernului a vorbit despre drama trăită de familia sa, acum 84 de ani: „Șase din cei 12 copii ai bunicului meu de pe tată au fost deportați în Siberia, alți 3 au fost nevoiți să se ascundă în România. Această tragedie nu este doar o statistică în cărțile de istorie – este tragedia neamului nostru. Copiii au rămas fără tați, familiile au fost rupte și duse în diferite locuri la pierzanie, iar noi, cei rămași, n-am știut și ni s-a interzis să aflăm ce s-a ales din ei. Unde au murit. În ce groapă au fost aruncați. Ce vină li s-a adus. Ne-a fost interzis să întrebăm, să vorbim, să aflăm”.

Și în Parlament, deputații au ținut un minut de reculegere în memoria victimelor primului val de deportări.

„În noaptea de 12 spre 13 iunie 1941, în Moldova a început prima operațiune a deportărilor staliniste. (…) Toți acești oameni nevinovați sunt o parte din zecile de milioane de victime ale regimului autoritar. (…) Este important să vorbim despre aceste atrocități, fiindcă vorbim despre bunicii, părinții și rudele noastre, care au îndurat chinuri și care, mulți dintre ei, nu s-au mai întors acasă”, a declarat speakerul Igor Grosu.

Amintim că, pe 11 iunie, ultimele 20 000 de dosare ale persoanelor deportate pe criterii politice au fost transmise către Agenția Națională a Arhivelor. Dosarele includ informații detaliate – date personale, nivel de educație, statut social, componența familiei, locul de origine, trasee de deportare, bunuri confiscate, condiții de trai, decizii privind încetarea deportării și hotărâri de reabilitare – despre peste 57 000 de victime smulse cu forța din casele lor și trimise în exil în regiunile Uniunii Sovietice.

Documentele vor fi păstrate de Agenția Națională a Arhivelor, unde vor putea fi cercetate, înțelese și onorate de istorici, cercetători și publicul larg. 

***

Conform raportului către Stalin, Molotov și Beria, pe 13 iunie din RSSM au fost deportați într-o singură noapte 24 360 persoane. Circa o mie de persoane ale căror nume figurau în listele inițiale au reușit să evite deportarea. Doar trei au reușit să se ascundă. 318 au trecut în prealabil în altă localitate. 133 de persoane nu au fost strămutate pentru că erau grav bolnave. Cu toate acestea, din amintirile victimelor, femeile cu sarcină avansată nu erau scutite de deportare. 829 de persoane au fost scutite de deportare „pe motivul insuficienței probelor” vinovăției. Majoritatea deportaților proveneau din Chișinău, Bălți, Taraclia. Erau strămutați cu familiile, cu toate acestea, pe drum spre locul de surghiun membrii familiilor erau separați. Circa 8 mii de bărbați au fost internați în lagăre de muncă. Mamele cu copii erau plasate în colonii speciale din Kazahstan, și din regiunile Omsk și Novosibirsk.

Mai multe detalii despre valul de deportări staliniste care a avut loc în noaptea de 12 spre 13 iunie 1941 – citiți în proiectul special NM „Nu se va mai întoarce nimeni și niciodată – aici vă vor putrezi oasele”.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: