Tematici noi din Ghidul privind Drepturile Omului pentru Moldova explică cum funcționează drepturile omului în contextul situațiilor cotidiene

Echipa Ambasadei Drepturilor Omului finalizează a doua fază de lucru la elaborarea Ghidului privind Drepturile Omului pentru Moldova. Ghidul privind Drepturile Omului pentru Moldova a fost lansat oficial pe Platforma europeană pentru educația în domeniul drepturilor omului în noiembrie 2023, și a devenit disponibil publicului larg pe platforma online – humanrightsguide.md – în limba română, rusă și engleză. În a doua fază a activității, în cadrul proiectului „Ghidul privind drepturile omului – educația în domeniul drepturilor omului pentru consolidarea respectării statului de drept și a valorilor democratice”, Ghidul privind Drepturile Omului pentru Moldova a fost extins pentru a include trei tematici noi:

  • Restrângerile drepturilor omului
  • Reținerea și arestul preventiv
  • Participarea сivică

Tematica despre “Restrângerile drepturilor omului”

Fiecare persoană se bucură de drepturile omului. Aceste drepturi se bazează pe ideea că toate ființele umane sunt valoroase în mod inerent și că se nasc libere și egale în demnitatea și drepturile lor. Majoritatea drepturilor fundamentale, cum ar fi dreptul la viață, dreptul la libertate și siguranţă, libertatea de tortură, tratamente inumane sau degradante și altele, se garantează tuturor, indiferent de naționalitate, rasă, orientare sexuală sau alți factori. Unele drepturi sunt acordate doar unor anumite persoane pentru a oferi protecție specială celor aflați în situații vulnerabile. Majoritatea drepturilor omului pot fi restrânse pentru a proteja alte persoane sau interese importante ale societății. Drepturile omului pot fi restrânse numai în cazul în care legea permite astfel de restricții. Ori de câte ori drepturile omului sunt restrânse, trebuie să existe un remediu efectiv – un proces în fața unui organ independent pentru a contesta restrângerea, pentru a o opri atunci când este ilegală sau pentru a primi despăgubiri dacă drepturile dumneavoastră au fost deja violate. Unele drepturi ale omului sunt absolute și nu pot fi niciodată restrânse. Aceasta înseamnă că statul nu poate restrânge, și astfel încălca, aceste drepturi niciodată, în nicio circumstanță, chiar și în caz de urgență. Aceste drepturi sunt, de exemplu, interzicerea torturii și a tratamentelor inumane și degradante sau interzicerea sclaviei.

„Majoritatea drepturilor omului pot fi restrânse pentru a proteja interese publice importante sau drepturile altora. Tema „Restrângerile Drepturilor Omului” din Ghidul privind Drepturile Omului pentru Moldova explică ce drepturi ale omului pot fi restrânse și care sunt cerințele juridice pentru ca astfel de restrângeri să fie legale. De asemenea, sunt prezentate modalitățile prin care drepturile omului pot fi restrânse și căile de atac care ar trebui să fie disponibile pentru a contesta astfel de restrângeri. Ghidul conține și informații despre derogările de la drepturile omului care sunt permise în situații de urgență, cum ar fi războiul, amenințarea teroristă sau pandemia”, – a declarat avocata Natalia Turcan, expertă a Ghidului privind Drepturile Omului pentru Moldova.

Tematica despre “Reținerea și arestul preventiv”

O persoană bănuită că ar fi săvârșit o infracțiune poate fi reținută. In anumite situatii, o persoană învinuită că ar fi săvârșit o infracțiune poate fi deținută în arest preventiv. Cu toate acestea, reținerea și deținerea în stare de arest preventiv trebuie să fie efectuată în mod legal și cu respectarea drepturilor omului. Drepturile omului protejează dreptul la libertate și siguranţă al persoanei. Prin urmare, reținerea și detenția ilegale și arbitrare sunt interzise. Aceasta înseamnă că poliția trebuie să aibă un motiv legal să vă rețină și dețină în arest preventiv, că trebuie să urmeze proceduri clar stabilite și nu trebuie să vă trateze cu lipsă de respect. În timpul proceselor de reținere și detenție, pot fi afectate drepturi ale omului precum dreptul la libertate și siguranţă, dreptul la un proces echitabil, dreptul la viață, interzicerea tratamentelor inumane ori degradante sau a torturii, și dreptul la viață privată. Tematica despre “Reținerea și arestul preventiv” vă va ajuta să aflați despre drepturile dumneavoastră, pentru că tematica data explică situațiile în care puteți fi reținut și deținut în arest preventiv, drepturile de bază pe care le aveți pe parcursul reținerii sau pe parcursul detenției, explică procedura care ar trebui urmată, modul cum ar trebui să fiți tratat, și descrie ce încălcări ale drepturilor omului pot apărea în anumite situații în timpul procesului.

„Dreptul la libertate și siguranță ocupă un rol special printre drepturile fundamentale ale omului. Experiența arată că atacurile la adresa societății civile și a fundamentelor democratice se manifestă adesea prin încălcări ale acestui drept, prin rețineri arbitrare și detenție ilegală. Un exemplu în acest sens sunt numeroase cazuri de deținuți politici din întreaga lume. În privința Moldovei au fost pronunțate mai multe hotărâri ale Curții Europene a Drepturilor Omului, care constată încălcări ale dreptului la libertate, critică detenția nejustificată și îndelungată a persoanei ca măsură preventivă. Prin urmare, suntem încântați să anunțăm adăugarea în Ghidul privind Drepturile Omului pentru Moldova a unei noi teme dedicate reținerii și detenției preventive. Considerăm că această Temă este o resursă online excelentă privind dreptul la libertate, explicându-l din perspectiva drepturilor omului, atât pentru educarea publicului larg, cât și pentru profesioniștii care lucrează în domeniu”, – a menționat Iurie Levinte, expert senior al Ghidului privind Drepturile Omului pentru Moldova.

Tematica despre “Participarea сivică”

Participarea civică reprezintă o componentă importantă a vieții publice a individului și este un element esențial al democrației. Participarea civică include multe aspecte care definesc viața publică a unui cetățean: dreptul fiecărui cetățean de a participa la conducerea treburilor publice, dreptul de a vota și de a fi ales, precum și dreptul de a avea acces la servicii publice. Participarea civică este esențială pentru democrație, asigurându-se că deciziile luate de autoritățile publice sunt acceptate de persoanele care vor fi afectate de ele. De asemenea, participarea civică contribuie la unitatea publică și ajută cetățenii să se simtă mai bine integrați în societate și în viața publică. Participarea civică este strâns legată de diverse drepturi ale omului, inclusiv libertatea de exprimare, libertatea de asociere și dreptul de a se întruni pașnic, dreptul de a alege liber și interzicerea discriminării. Scopul tematicii despre “Participarea сivică” este de a încuraja cetățenii să învețe despre drepturile lor la participarea civică și să le pună în practică, ghidându-i prin aspectele legale pentru a deveni participanți activi în viața publică. Tematica dată explică drepturile de participare civică pe care le au cetățenii Republicii Moldova și alte personae, și cum legea protejează aceste drepturi. De asemenea, oferă informații despre cum se pot depune plângeri și ce soluții sunt disponibile atunci când dreptul la participare civică a fost încălcat.

„Anul acesta, a fost aleasă și tema „Participarea civică” pentru a completa Ghidul. Aceasta este singura temă din Ghid care nu se referă numai la drepturi, ci și la modul în care oamenii pot lua parte activ la viața țărilor lor și pot influența deciziile luate de autorități. Această temă arată că participarea noastră nu se încheie atunci când alegem un nou Parlament, Președinte și votăm la referendum. Putem participa în moduri foarte diferite și putem influența dezvoltarea țării și a societății noastre. Noi înșine ne putem alătura partidelor politice și putem participa la alegeri în calitate de candidați. Putem forma și participa la organizații neguvernamentale și sindicate. De asemenea, putem participa la dezbaterea și îmbunătățirea proiectelor de legi, organizarea de demonstrații și greve, voluntariat și crearea de oportunități pentru participarea tinerilor, a grupurilor vulnerabile și a minorităților, astfel încât vocea fiecăruia să fie auzită”, – a menționat Evghenii Alexandrovici Goloșceapov, expert al Ghidului privind Drepturile Omului pentru Moldova.

Studiați drepturile omului pe platforma – humanrightsguide.md. Aflați cum funcționează drepturile omului în contextul situațiilor cotidiene.

Ghidul privind Drepturile Omului pentru Moldova este elaborat în cadrul proiectelor „Educația incluzivă pentru drepturile omului – o poartă către buna guvernare și participarea civică” și „Ghidul privind drepturile omului – educația în domeniul drepturilor omului pentru consolidarea respectării statului de drept și a valorilor democratice”, finanțat în cadrul programului Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Letonia „Proiecte de cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională”, și face parte din Platforma digitală europeană pentru educația în domeniul drepturilor omului. Ghidul privind Drepturile Omului pentru Moldova este elaborat de asociația obștească Ambasada Drepturilor Omului, în parteneriat cu organizația Societatea Baltică pentru Drepturile Omului (BHRS) din Riga. Partenerii proiectului în Moldova sunt Oficiul Avocatului Poporului din Republica Moldova (Ombudsman) și Consiliul pentru Egalitate din Republica Moldova.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

hotnews.ro

„Frontierele nu trebuie modificate prin forță”. Declarația a 14 lideri, majoritatea europeni, despre planul de pace al SUA

Planul de pace propus de SUA reprezintă o bază care va necesita eforturi suplimentare, au comunicat într-o declarație comună mai mulți oficiali, majoritatea dintre aceștia fiind europeni, după o reuniune sâmbătă în marja summitului G20 de la Johannesburg. Aceștia au mai spus că „frontierele nu trebuie modificate prin forță” și s-au arătat îngrijorați „de limitările propuse privind forțele armate ale Ucrainei”.

Declarația, publicată pe site-ul Consiliului European, a fost adoptată de președintele Consiliului European António Costa, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, prim-ministrul Canadei Mark Carney, președintele Finlandei Alexander Stubb, președintele Franței Emmanuel Macron, cancelarul Germaniei Friedrich Merz, premierul Irlandei Micheal Martin, premierul Italiei Giorgia Meloni, premierul Japoniei Sanae Takaichi, premierul Olandei Dick Schoof, premierul Norvegiei Jonas Gahr Støre, premierul Spaniei Pedro Sánchez și premierul Marii Britanii Keir Starmer. Prim-ministrul Poloniei, Donald Tusk, s-a alăturat declarației.

Politicienii au salutat „eforturile continue ale SUA de a aduce pacea în Ucraina”. Aceștia au mai spus că proiectul inițial al planului, format 28 de puncte, include elemente importante care vor fi esențiale pentru o pace justă și durabilă.

„Prin urmare, considerăm că proiectul reprezintă o bază care va necesita eforturi suplimentare. Suntem pregătiți să ne angajăm pentru a asigura durabilitatea unei păci viitoare. Suntem clari în ceea ce privește principiul că frontierele nu trebuie modificate prin forță. De asemenea, suntem îngrijorați de limitările propuse privind forțele armate ale Ucrainei, care ar face Ucraina vulnerabilă la atacuri viitoare”, se arată în declarația adoptată.

În același timp, politicienii au declarat că „implementarea elementelor referitoare la Uniunea Europeană și la NATO ar necesita acordul membrilor UE, respectiv NATO”.

„Profităm de această ocazie pentru a sublinia cât de puternic este sprijinul nostru continuu acordat Ucrainei. Vom continua să colaborăm îndeaproape cu Ucraina și SUA în zilele următoare”, se mai arată în declarație.

***

Amintim că administrația președintelui SUA, Donald Trump, a propus un plan de pace format din 28 de puncte. Documentul prevede ca Crimeea, Lugansk și Donețk să fie recunoscute de facto ca teritorii rusești, iar regiunile Herson și Zaporojie să fie înghețate de-a lungul liniei de contact. Ucraina ar urma să își retragă trupele din zona pe care o controlează în prezent în regiunea Donețk, aceasta devenind zonă tampon neutră și demilitarizată, recunoscută internațional ca aparținând Rusiei. Planul introduce, pentru prima dată, garanții de securitate pentru Ucraina, însă fără detalii: doar că, în cazul unei noi invazii ruse, ar exista un răspuns militar coordonat, iar sancțiunile împotriva Moscovei ar fi restabilite. Totodată, conform planului, Ucraina ar trebui să includă în Constituție că nu va adera niciodată la NATO, iar Alianța să adopte o prevedere similară. La fel, potrivit planului, Kievul poate adera la UE. În același timp, trebuie să organizeze alegeri în termen de 100 de zile.

Potrivit presei internaționale, SUA ar fi cerut ca Ucraina să accepte planul până joi, sugerând că, în caz contrar, ar putea înceta sprijinul militar.

Președintele ucrainean, Vladimir Zelenski, a declarat că a oferit deja un răspuns în timpul inaugurării sale în calitate de președinte, când s-a angajat „prin toate acțiunile sale să apere suveranitatea și independența Ucrainei”. „Pentru mine nu a fost o formalitate, ci un jurământ pe care îl respect zilnic și pe care nu îl voi trăda niciodată. Interesul național ucrainean trebuie să fie respectat”, a comunicat el. Liderul de la Kiev a menționat, în adresarea sa către popor, că dorește modificarea documentului, astfel încât acesta să includă clar „onoarea și demnitatea ucrainenilor”. Totodată, Zelenski a avertizat că urmează o săptămână dificilă, iar asupra Ucrainei ar putea fi exercitate presiuni.

Președintele rus Vladimir Putin a declarat că Federația Rusă a primit „planul de pace”. Potrivit lui Putin, acest plan „ar putea sta la baza unei reglementări finale de pace”, însă a precizat că textul documentului nu a fost discutat cu Moscova.

screenshot

Expert Amnesty International: M-a uimit cât de calm vorbesc jurnaliștii despre autocenzură

Cel mai alarmant semnal despre starea libertății presei din Republica Moldova a devenit autocenzura, despre care jurnaliștii vorbesc „cu calm”, a declarat coautoarea studiului Amnesty International, Anna Wright, în timpul emisiunii NM RealPolitik. Declarația a fost făcută după ce organizația pentru drepturile omului a prezentat un raport critic despre situația mass-media și libertatea de exprimare în țară.

Potrivit coautorei studiului, cercetătorii au discutat cu aproximativ 30 de jurnaliști și angajați ai mass-media, precum și cu oficiali, au studiat legile și deciziile autorităților, însă „tocmai discuțiile cu jurnaliștii au arătat cele mai grave probleme”.

„M-a uimit cât de calm vorbeau oamenii despre autocenzura pe care o aplică asupra lor înșiși. Câteva persoane au repetat aceeași expresie: „Între două rele, alegem pe cel mai mic”. Alții spuneau că știu care este alternativa și, pentru a evita această alternativă, sunt nevoiți să se oprească – să se gândească de două ori de fiecare dată dacă merită să critice autoritățile actuale și dacă merită să publice un anumit material”, a declarat Wright.

Autoarea studiului a subliniat că a fost „în special îngrijorată” de modul în care mulți jurnaliști încearcă să se „obișnuiască” cu o astfel de situație. „Ai impresia că mulți încearcă cumva să normalizeze această situație. Și acest lucru este trist și îngrijorător”, a spus ea.

Wright a menționat că de aproximativ trei ani se ocupă de tema drepturilor omului în Moldova și că anterior observase în țară o dezvoltare democratică sigură. „Aveam impresia că țara se îndreaptă în mod sigur spre democrație, că aici există libertăți, oamenii sunt protejați, se simt în siguranță și nu se gândesc la ceea ce pot spune și la ceea ce nu pot spune. Aceasta a fost o descoperire șocantă pentru mine. A trebuit să revizuiesc multe lucruri și să privesc situația dintr-un alt unghi”, a subliniat autoarea studiului.

Totodată, Wright a subliniat că nu consideră că Moldova s-a abătut de la calea democratică. „În niciun caz nu spun că Moldova nu se îndreaptă spre democrație. Dar, din păcate, există și procese îngrijorătoare”, a adăugat Wright.

***

Pe 17 noiembrie, organizația pentru drepturile omului, Amnesty International, a publicat un raport despre situația mass-media și libertatea de exprimare în Republica Moldova. Raportul a arătat că presa din Moldova este fragilă și se confruntă cu autocenzură, inclusiv din cauza unor măsuri luate de autorități, cum ar fi suspendarea licențelor mai multor posturi TV în perioada stării de urgență, instituită după invazia Rusiei în Ucraina. Organizația a cerut autorităților să revizuiască întreaga legislație privind mass-media în conformitate cu standardele internaționale și să garanteze dreptul fundamental la libertatea de exprimare pe întreg teritoriul țării, inclusiv în Găgăuzia și regiunea transnistreană.

Gheorghe Hajder

Parteneriat între autorități și Emilian Crețu la Negureni: pădure de 10 hectare plantată. Șeful IGP, printre voluntari FOTO

Campania de împădurire „Generația Pădurii” a continuat în acest weekend la Negureni, Telenești. Pe 22 noiembrie, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, împreună cu actorul Emilian Crețu, localnici, voluntari și silvicultori, au plantat o nouă pădure pe o suprafață de 10 hectare. Informațiile au fost comunicate de Ministerul Mediului al Republicii Moldova. Potrivit imaginilor publicate de instituție și de ministrul Mediului, la plantare au participat inclusiv șeful Inspectoratului General al Poliției (IGP), Viorel Cernăuțeanu, precum și fostul ministru al Mediului, Sergiu Lazarencu, în prezent deputat.

„Plantarea a avut loc datorită unui parteneriat dintre Ministerul Mediului, Moldsilva și Emilian Crețu. În timp ce silvicultorii au pregătit solul pentru împădurire, Emilian a contribuit cu puieții necesari, iar oamenii din sat și voluntarii s-au alăturat echipei pentru a duce plantarea la bun sfârșit”, au precizat reprezentanții Ministerului Mediului.

Potrivit ministerului, împădurirea acestui teren va continua și în primăvara anului viitor, când vor fi plantate alte 35 de hectare de pădure în aceeași zonă.

„Acțiunea face parte din Programul Național de Extindere și Reabilitare a Pădurilor, prin care Republica Moldova își propune să crească suprafața împădurită a țării cu 145 ha”, au declarat reprezentanții ministerului.

Menționăm că Negureni este locul de baștină al actorului Emilian Crețu.

Ministerul Mediului al Republicii Moldova
Ministerul Mediului al Republicii Moldova
Ministerul Mediului al Republicii Moldova
Ministerul Mediului al Republicii Moldova
Ministerul Mediului al Republicii Moldova
Ministerul Mediului al Republicii Moldova
Ministerul Mediului al Republicii Moldova
Ministerul Mediului al Republicii Moldova
Gheorghe Hajder
Gheorghe Hajder
Gheorghe Hajder
Gheorghe Hajder
Gheorghe Hajder
Gheorghe Hajder
Gheorghe Hajder
Gheorghe Hajder
Gheorghe Hajder
Gheorghe Hajder
Colaj NM

(FOTO) Pod din R. Moldova, închis de urgență. Ce spune Administrația Națională a Drumurilor

Începând cu 22 noiembrie, circulația pe podul peste râul Cubolta, amplasat în comuna Plop din raionul Dondușeni, este interzisă. Potrivit Administrației Naționale a Drumurilor (AND), s-a cerut închiderea de urgență a podului, deoarece unele lucrări de curățare a albiei râului slăbesc structura de rezistență a acestuia.

Pe 22 noiembrie, Administraţia Națională a Drumurilor a declarat că „pe sectorul de drum G12 G11 – Plopi – Horodiște – Teleșeuca – Grigorăuca – R14, la podul peste râul Cubolta, amplasat în comuna Plop, raionul Dondușeni, aflat în gestiunea AND, Primăria a inițiat lucrări de curățare a albiei râului”.

„În urma acestor intervenții, talpa fundației culeei nr. 1 și a pilei nr. 1 a podului a fost dezvelită, fapt care slăbește structura de rezistență a podului. La fața locului s-au deplasat reprezentanții Serviciului Poduri al AND și ai Inspectoratului Național pentru Supraveghere Tehnică (INST). În baza inspectării tehnice, reprezentanții INST au emis o prescripție și au solicitat închiderea de urgență a podului până la remedierea neconformităților constatate. Situația creată pune în pericol siguranța participanților la trafic”, a anunțat Administraţia Națională a Drumurilor.

Potrivit instituției, „pentru evitarea unor situații excepționale și pentru siguranța tuturor participanților la trafic, începând de astăzi, circulația autovehiculelor și a pietonilor pe acest pod este interzisă, urmând ca participanții la trafic să utilizeze rute alternative până la executarea și finalizarea lucrărilor necesare”.

Administraţia Națională a Drumurilor
Administraţia Națională a Drumurilor
Administraţia Națională a Drumurilor
Administraţia Națională a Drumurilor
Administraţia Națională a Drumurilor
Facebook/Maia Sandu

Maia Sandu a comentat „planul de pace” propus de SUA pentru încheierea războiului în Ucraina

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat că stabilitatea Europei depinde de garantarea deplină a independenței, suveranității și securității Ucrainei. Declarația a fost făcută pe rețeaua X, pe fundalul discuțiilor privind „planul de pace” propus de SUA pentru încheierea războiului în Ucraina.

„Stabilitatea Europei depinde de faptul că independența, suveranitatea și securitatea Ucrainei sunt garantate pe deplin. Unitatea și determinarea tuturor partenerilor Ucrainei sunt esențiale pentru a asigura o pace durabilă”, a comunicat Maia Sandu.

Menționăm că documentul a fost comentat zilele trecute și de ministrul de Externe al Republicii Moldova. Mihai Popșoi a spus că „o pace justă ar trebui să ia în calcul suveranitatea Ucrainei asupra întregului său teritoriu, pentru că orice cedare de teritoriu este o mare problemă, mai cu seamă că și noi avem durerea noastră cu regiunea transnistreană a Republicii Moldova și este un subiect sensibil și pentru noi”.

***

Federația Rusă a invadat Ucraina în februarie 2022, declanșând cel mai mare conflict militar din Europa de după Al Doilea Război Mondial. 

Administrația președintelui SUA, Donald Trump, a propus un plan de pace format din 28 de puncte. Documentul prevede ca Crimeea, Lugansk și Donețk să fie recunoscute de facto ca teritorii rusești, iar regiunile Herson și Zaporojie să fie înghețate de-a lungul liniei de contact. Ucraina ar urma să își retragă trupele din zona pe care o controlează în prezent în regiunea Donețk, aceasta devenind zonă tampon neutră și demilitarizată, recunoscută internațional ca aparținând Rusiei. Planul introduce, pentru prima dată, garanții de securitate pentru Ucraina, însă fără detalii: doar că, în cazul unei noi invazii ruse, ar exista un răspuns militar coordonat, iar sancțiunile împotriva Moscovei ar fi restabilite. Totodată, conform planului, Ucraina ar trebui să includă în Constituție că nu va adera niciodată la NATO, iar Alianța să adopte o prevedere similară. La fel, potrivit planului, Kievul poate adera la UE. În același timp, trebuie să organizeze alegeri în termen de 100 de zile.

Potrivit presei internaționale, SUA ar fi cerut ca Ucraina să accepte planul până joi, sugerând că, în caz contrar, ar putea înceta sprijinul militar.

Președintele ucrainean, Vladimir Zelenski, a declarat că a oferit deja un răspuns în timpul inaugurării sale în calitate de președinte, când s-a angajat „prin toate acțiunile sale să apere suveranitatea și independența Ucrainei”. „Pentru mine nu a fost o formalitate, ci un jurământ pe care îl respect zilnic și pe care nu îl voi trăda niciodată. Interesul național ucrainean trebuie să fie respectat”, a comunicat el. Liderul de la Kiev a menționat, în adresarea sa către popor, că dorește modificarea documentului, astfel încât acesta să includă clar „onoarea și demnitatea ucrainenilor”. Totodată, Zelenski a avertizat că urmează o săptămână dificilă, iar asupra Ucrainei ar putea fi exercitate presiuni.

Președintele rus Vladimir Putin a declarat că Federația Rusă a primit „planul de pace”. Potrivit lui Putin, acest plan „ar putea sta la baza unei reglementări finale de pace”, însă a precizat că textul documentului nu a fost discutat cu Moscova.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: