ntv.md

Terenurile de joacă din grădinițe, un pericol pentru copii? Un grup de părinți a lansat o petiție online

Grupul de inițiativă „Părinți pentru terenuri de joacă sigure” a adresat o petiție Consiliului Municipal Chișinău, primarului general al  municipiului Chișinău Ion Ceban și Direcției Generale Educație, Tineret și Sport a mun. Chișinău. Acesta solicită autorităților să includă în proiectul de buget pentru anul 2021 prima tranșă de 40 milioane lei, destinată renovării terenurilor de joacă din grădinițele mun. Chișinău. Până pe 20 decembrie, ora 15:00, petiția a fost semnată de circa 380 de persoane.

Din grupul de inițiativă fac Ala Revenco, directoarea executivă a Asociației „Părinți Solidari”, Elena Neofit, Mariana Dobrovolschi și Silvia Dolghii.

Autoarele petiției au menționat că „marea majoritate a terenurilor de joacă din mun. Chișinău sunt cu o vechime de cel puțin 30-40 ani și sunt formate din instalații de bare metalice ruginite, vopsite de zeci de ori, leagăne rupte, care scârțâie de vechime, mese, scaune și nisipiere cu scânduri deteriorate și putrezite, cu obiecte ascuțite (ținte), tobogane ruginite, fără mânere și fără bare de siguranță și, desigur, sunt nelipsite cauciucurile uzate, care au misiunea de „a înfrumuseța”  tot acest mediu „pentru dezvoltarea armonioasă” a copiilor de vârstă preșcolară”.

Mai mult, potrivit acestora, terenurile de joacă ale copiilor aflate pe teritoriul grădinițelor nu au fost evaluate și nici nu au fost propuse măsuri de asigurare a protecției copiilor în timpul aflării acestora la terenul de joacă: „În rezultat, avem sute de cazuri de copii accidentați în timpul orelor de joacă: căderi de pe tobogane, copii vătămați din cauza țintelor ieșite din lemnul nisipierelor, meselor și scaunelor. Această situație limitează și dreptul copiilor la joacă, din lipsa unui teren cu echipament dotat și sigur, dar și creează conflicte între copii, având acces limitat la obiectele de pe terenul de joacă”.

Prin urmare, grupul de inițiativă solicită includerea de urgență în proiectul de buget pentru anul 2021 a unei prime tranșe de 40 milioane lei destinate renovării terenurilor de joacă din instituțiile de învățământ preșcolar din mun. Chișinău. De asemenea, acesta cere instituirea unui grup de lucru care să evalueze starea terenurilor de joacă și să stabilească costurile, dar și graficul de renovare.

În municipiul Chișinău activează circa 160 instituții de învățământ preșcolar, care sunt frecventate de peste 38 000 de copii.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Andrei Mardari / NewsMaker

Numărul milionarilor din Moldova a crescut cu peste 1 600 într-un an. Cel mai tânăr are 16 ani

Numărul milionarilor din Republica Moldova continuă să crească. Potrivit unui raport publicat de Serviciul Fiscal de Stat pe 12 august, în anul 2025 au fost înregistrate 9 643 de persoane cu venituri anuale de peste un milion de lei. Este cu 1 624 mai mult decât în anul precedent. Cel mai tânăr milionar are 16 ani, iar cel mai vârstnic – 88 de ani.

Datele SFS arată că, în 2025, persoanele cu venituri de peste un milion de lei au declarat în total câștiguri de 32,8 miliarde de lei și au achitat impozite în valoare de 2,3 miliarde de lei. Bărbații continuă să fie majoritari în această categorie, numărul lor depășind 6 600. Cei mai mulți milionari au între 40 și 49 de ani.

Cea mai mare parte dintre aceștia, aproximativ 5 000 de persoane, au obținut venituri cuprinse între unu și două milioane de lei. În schimb, 484 de contribuabili au declarat venituri de peste 10 milioane de lei. Cele mai importante surse de câștig au fost dividendele, care au însumat 13,45 miliarde de lei, urmate de salarii, în valoare de 3,32 miliarde de lei.

În total, 211 159 de persoane fizice care nu desfășoară activități de întreprinzător au depus declarații de venit. Suma totală a veniturilor declarate de cetățenii Republicii Moldova a ajuns la 144,8 miliarde de lei. Salariile rămân principala sursă de venit, reprezentând 73,49% din totalul câștigurilor persoanelor fizice. Pe următoarele locuri se situează dividendele și veniturile obținute din închirierea bunurilor imobile.

Raportul mai arată că moldovenii au continuat să profite de facilitățile fiscale disponibile. În 2025, 9 793 de persoane au beneficiat de deduceri fiscale, economisind sau recuperând în total 112,55 milioane de lei. Cele mai solicitate deduceri au fost pentru studiile copiilor, urmate de cheltuielile pentru servicii medicale private și de dobânzile achitate la creditele ipotecare pentru procurarea primei locuințe.

Tot mai popular rămâne și mecanismul de desemnare procentuală, care permite direcționarea a 2% din impozitul pe venit către organizații necomerciale sau culte religioase. Peste 53 000 de contribuabili au folosit această opțiune în 2025, transferând către sectorul asociativ 28 de milioane de lei, cu 6,19 milioane de lei mai mult decât în anul precedent.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: