Termenul de detenție al liderului interlop Vladimir Moscalciuc, alias Makena, a fost redus cu 1 927 de zile

Termenul de detenție al liderului interlop Vladimir Moscalciuc, alias Makena, a fost redus cu 1 927 de zile, din cauza condițiilor „inumane și degradante” din penitenciar, informează portalul anticorupție.md. Decizia a fost luată de magistrații de la Judecătoria Chișinău cu sediul în sectorul Ciocana. Totodată, instanța a dispus ca statul să-i acorde o despăgubire de 350 de lei pentru șapte zile petrecute în condiții care nu au putut fi luate în calcul.

În total, avocatul lui Moscalciuc, Oleg Mîța, a solicitat reducerea termenului pentru clientul său cu 3 083 de zile. Conform deciziei judecătorului Veniamin Chihai din 3 iulie, termenul a fost micșorat cu peste 1 900 de zile.

Instanța a constatat că Moscalciuc a fost deținut timp de 1 157 de zile în condiții inumane în Penitenciarul nr.13 și a aplicat formula de reducere cu trei zile pentru fiecare 10 zile de detenție, iar pentru șapte zile rămase a decis recompensarea bănească cu 50 de lei pentru o zi.

În august 2019, Judecătoria Chișinău i-a redus lui Moscalciuc termenul de detenție cu șase ani și șase luni. Curtea de Apel Chișinău a anulat, la 16 decembrie 2019, decizia Judecătoriei Chișinău și a trimis dosarul la rejudecare în instanța de fond.

Vladimir Moscalciuc a fost reţinut în anul 2002 pentru furt în proporţii deosebit de mari, fiind condamnat la 15 ani de închisoare. Ulterior, termenul de condamnare i-a fost redus, după care a fost amnistiat în 2010. În aprilie 2012, Moscalciuc a fost însă condamnat din nou la închisoare, pentru un termen de 19 de ani, pentru organizarea unei grupări criminale în penitenciare și pentru șantaj.

Despre condițiile degradante în penitenciar se stipulează în art. 3 al Convenției Europene pentru Drepturile Omului. La fel, acest articol se referă la tortură și atitudine inumană. Din anul 1997 până în anul 2018, CEDO a declarat Moldova vinovată de încălcarea art. 3 al Convenției de 147 de ori. Cota acestor dosare în numărul total de cauze pe care Moldova le-a pierdut la CEDO constituie 27%.

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

Parlamentul urmează să reconstituie grupul pentru susținerea Belarus Democrat: proiect de hotărâre

Grupul parlamentar pentru susținerea Belarus Democrat, constituit în Parlamentul Republicii Moldova în 2022, urmează să fie reconstituit în noua legislatură. Un proiect de hotărâre în acest sens a fost înregistrat pe 16 septembrie.

Potrivit documentului, componența noului grup parlamentar va fi formată din deputați ai formațiunii de guvernământ PAS.

Președinta grupului ar urma să fie Tatiana Rotari, iar din componența acestuia să facă parte 18 deputați: Alic Baraboi, Veronica Briceag, Silvia Bondarenco, Artemie Cătănăoi, Tatiana Cucuietu, Natalia Davidovici, Liliana Grosu, Ilie Ionaș, Dorian Istratii, Iurie Levinschi, Stela Macari, Victor Mătrăgună, Marina Morozova, Angela Munteanu-Pojoga, Ana Oglindă, Maxim Potîrniche, Valeriu Robu și Igor Talmazan.

În spiritul continuării demersurilor întreprinse în legislatura a XIa şi al asigurării unei continuități instituționale a angajamentului Parlamentului Republicii Moldova faţă de valorile democratice, constituirea grupului parlamentar în legislatura a XII-a va contribui la menţinerea şi aprofundarea dialogului cu reprezentanţii Belarus Democrat, de susținere a forţelor democratice din Belarus şi de promovare a valorilor democratice, a statului de drept, precum şi a respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului”, se arată în proiect.

Amintim că Grupul parlamentar pentru susținerea Belarus Democrat a fost constituit în anul 2022.

Mișcarea democratică din Belarus se referă la ansamblul forțelor politice și civice belaruse care contestă regimul președintelui Aleksandr Lukașenko și susțin tranziția țării către un sistem democratic. Mișcarea s-a consolidat după alegerile prezidențiale din august 2020, contestate de opoziție și de numeroși observatori internaționali, urmate de proteste și de o represiune extinsă împotriva opoziției și societății civile.

Svetlana Tihanovskaya, care a candidat la scrutinul din 2020 și a plecat ulterior în exil, este recunoscută drept lideră a forțelor democratice belaruse.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: