DW

Cele mai ample proteste din Ucraina de la invazie: Zelenski a semnat legea care subordonează instituțiile anticorupție, în ciuda criticilor UE

Ucraina se confruntă cu cele mai ample proteste de la începutul invaziei miliare pe scară largă, după ce președintele Volodimir Zelenski a promulgat o lege controversată care, potrivit criticilor, subminează independența instituțiilor-cheie în lupta împotriva corupției. Măsura a fost adoptată în ciuda reacțiilor critice ale societății civile, partenerilor occidentali și Uniunii Europene.

Legea oferă procurorului general — o funcție cu numire politică — puteri sporite asupra Biroului Național Anticorupție (NABU) și Procuraturii Specializate Anticorupție (SAPO). Mai exact, acestuia îi este permis accesul la toate dosarele, poate emite dispoziții obligatorii și chiar închide anchete.

Marți seara, mii de ucraineni, între ei veterani și activiști, au ieșit în stradă, în orașe precum Kiev, Liov, Dnipro și Odesa, deși orice formă de protest este restricționat în Ucraina, în baza legii marțiale, iar circulația pe timp de noapte – limitată. Protestatarii au scandat, în fața administrației prezidențiale din Kiev –  „Veto! Veto! Veto!” – cerând blocarea legii, scrie Politico.

„Este absolut revoltător. Războiul ne-a adus atâtea tragedii, dar a fost și un semnal că țara noastră luptă pentru ceva mai bun. Nu putem permite să dăm înapoi. Nu vrem corupție, vrem un guvern cinstit. Și vreau să trăiesc în Ucraina”, a spus Anastasia, studentă la biologie, pentru sursa citată.

Activiștii anticorupție și partenerii internaționali avertizează că legea riscă să afecteze serios parcursul european al Ucrainei și să slăbească mecanismele-cheie de combatere a corupției în plin război și proces de aderare la Uniunea Europeană.

Comisara pentru extindere, Marta Kos, a declarat, în reacția sa, că a avut o „discuție sinceră” cu premierul ucrainean Iulia Sviridenko și cu vicepremierul pentru integrare europeană Taras Kachka, în cadrul căreia și-a exprimat îngrijorările.

„Demontarea mecanismelor-cheie care protejează independența NABU este un pas serios înapoi. Instituțiile independente, precum NABU și SAPO, sunt esențiale pentru parcursul european al Ucrainei. Statul de drept rămâne un element central în negocierile de aderare la UE”, a declarat comisara europeană pentru extindere, Marta Kos.

La rândul său, comisarul european pentru apărare, Andrius Kubilius, a avertizat că încrederea dintre popor și conducere, în special pe timp de război, este „mai importantă decât armele moderne” și poate fi „ușor pierdută printr-o greșeală majoră”.

Într-un mesaj postat pe Telegram în noaptea de marți spre miercuri, Zelenski a apărat legea, fără a menționa, însă, protestele. El a afirmat că „infrastructura anticorupție va funcționa”, dar trebuie „curățată de influența rusă”. Președintele ucrainean a criticat faptul că „funcționarii fugari trăiesc nestingheriți în străinătate”, iar dosarele de miliarde „rămân suspendate ani întregi”, scrie DW.

„Infrastructura anticorupție va funcționa. Doar fără influență rusească – de asta trebuie curățat totul. Și trebuie să fie mai multă dreptate”, a spus președintele Ucrainei.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Виталий Шмаков / NewsMaker

CEC a decis: 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Câte vor fi în diaspora

Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare, precum și a 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Deciziile au fost luate pe 24 august, în cadrul unei ședințe.

CEC a decis organizarea a 12 secții de votare pentru cetățenii cu drept de vot din localitățile din stânga Nistrului, precum și pentru cei domiciliați în municipiul Bender și în comuna Chițcani, satele Cremenciug și Gîsca din raionul Căușeni, aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităților constituționale ale Republicii Moldova.

De asemenea, Comisia a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate. Dintre acestea 4 secții de votare vor fi constituite pentru cetățenii Republicii Moldova aflați pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, Canadei, Regatului Norvegiei, Regatului Suediei, Republicii Finlanda, Republicii Islanda, Japonia, Republica Coreea, Australia și Noua Zeelandă care au ales să utilizeze drept metodă alternativă de vot, votarea prin corespondență.

***

În contextul secțiilor de votare pentru cetățenii din stânga Nistrului, amintim că pe 15 august Tiraspolul a transmis o adresare către Parlamentul Republicii Moldova, solicitând deschiderea a 41 de secții de votare la viitoarele alegeri parlamentare pentru locuitorii din regiunea transnistreană care dețin cetățenie moldovenească.

Vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a declarat că vor fi organizate doar 10 secții. Spre comparație, la alegerile prezidențiale din toamna anului 2024 au fost deschise 30 de secții pentru cetățenii de pe malul stâng. Potrivit lui Postica, dacă analizăm prezența medie la ultimele trei scrutine, numărul secțiilor pentru locuitorii din stânga Nistrului nu ar trebui să depășească 10.

Numărul secțiilor de votare și al alegătorilor din stânga Nistrului a început să scadă din 2019. Până atunci, ambele cifre erau în creștere. Astfel, potrivit datelor Promo-Lex, la alegerile parlamentare din 2014 pentru votanții din regiune au fost deschise 26 de secții, iar la cele parlamentare din 2019 – 47. Și numărul alegătorilor a crescut în acești ani: 9 261 în 2014 și 37 257 pe circumscripția națională la alegerile parlamentare din 2019. La alegerile prezidențiale din 2020 au fost deschise 42 de secții, la parlamentarele anticipate din 2021 – 41, iar la prezidențialele din 2024 – 30. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale au votat 26 260 de alegători de pe malul stâng, adică 1,5% din numărul total al celor care au votat în turul al doilea.

Tradițional, alegătorii din stânga Nistrului dau preferință la alegeri forțelor proruse. Astfel, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2024, mai mult de 79% dintre alegătorii din regiune l-au susținut pe candidatul din partea Partidului Socialiștilor, Alexandr Stoianoglo. Pentru actuala președintă, Maia Sandu, au votat puțin peste 20% dintre alegători. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2020, mai mult de 85% dintre locuitorii din regiune care au votat l-au susținut pe liderul socialiștilor, Igor Dodon, în timp ce pe candidata din partea PAS, Sandu, au susținut-o circa 14%.

***

Cu referire la secțiile de votare în diaspora, menționăm că în luna iulie CEC a propus deschiderea a 294 de secții. Totuși, lista prezentată atunci era una preliminară.

Prin comparație, la scrutinul din 2024 au fost deschise 231 de secții în 37 de țări.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: