novostipmr.com

Tiraspolul a comentat decizia APCE, prin care regiunea este declarată teritoriu ocupat de Rusia

Așa numitul „Minister de Externe” al Transnistriei a comentat decizia Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE) din 15 martie, prin care regiunea este declarată „zonă de ocupație a Federației Ruse”. Reprezentanții instituției nerecunoscute susțin că inițiativa este una „vădit tendențioasă și politizată”.

„Utilizarea formulării respective în rezoluția APCE constituie o urmare directă și o repetare de facto a poziției oficiale, repetate de ani buni de Republica Moldova. Această poziție este formulată inclusiv în hotărârea Curții Constituționale a Moldovei din 2 mai 2017, în care se susține presupusa „ocupație de forțele armate ruse” în Moldova și „ocupația militară a unei părți a RM””, se arată în declarația „MAE”-ului din stânga Nistrului.

Tiraspolul a subliniat că „orice atac asupra operațiunii de menținere a păcii la Nistru poartă un caracter periculos și distructiv și contravine reglementării pașnice, politice, dintre Transnistria și țara vecină, Moldova”.

De asemenea, autoritățile de facto de la Tiraspol au calificat rezoluția APCE drept una „ruptă de realitate și fără perspective practice”.

***

Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE) a luat pe 15 martie decizia privind excluderea Rusiei și a cerut ca Ucraina să fie asigurată cu mijloace de protecție a spațiului său aerian. De asemenea, la inițiativa delegației României, APCE a adoptat amendamentul nr. 6 privind recunoașterea Transnistriei drept „zonă ocupată de Federația Rusă”.

Este pentru prima oară când o instituție europeană de nivel înalt declară în mod oficial „Transnistria drept teritoriu ocupat de Rusia”.

Blocul Comuniștilor și Socialiștilor (BCS) a venit cu o reacție. Vicepreședintele Parlamentului, socialistul Vlad Batrîncea, membru al delegației R. Moldova la APCE, susține că va contesta procedura prin care a fost adoptată prevederea respectivă, întrucât participanții online la ședință nu ar fi avut posibilitate să voteze. În plus, potrivit deputatului, delegația Moldovei și guvernul nu ar fi fost consultați cu privire la inițiativă.

În cadrul unei conferințe de presă din 16 martie, ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene Nicu Popescu a subliniat că autoritățile vor căuta soluții bazate pe dialog și negocieri pentru reintegrarea țării și a reiterat îndemnul către Moscova, de a-și retrage trupele staționate pe teritoriul R. Moldova.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Noi proteste în peste 100 de orașe din Franța. Poliția a reținut 135 de persoane

În peste 100 de orașe și localități din Franța au loc noi manifestații de amploare sâmbătă, 24 octombrie, în contextul protestelor care se desfășoară în țară de la sfârșitul lunii septembrie. Ministrul francez de Interne, Laurent Nuñez, a anunțat că, până la ora locală 13:00, poliția a reținut 135 de persoane.

Potrivit ministrului, cele mai multe rețineri au avut loc în urma unor controale preventive, în timpul cărora au fost găsite „obiecte care ar fi putut fi folosite drept arme”.

Până sâmbătă dimineață, poliția înregistrase 136 de manifestații, față de 264 în sâmbăta precedentă. Autoritățile estimează că la proteste participă aproximativ 35 000 de persoane. Organizatorii nu au prezentat, deocamdată, propriile estimări.

În mai multe orașe, autoritățile au interzis manifestațiile de teama unor noi violențe și acte de vandalism. La Lyon, poliția a folosit sâmbătă dimineață gaze lacrimogene pentru a dispersa un grup de aproximativ 150 de protestatari. Lyon se numără printre orașele în care manifestațiile au fost interzise.

La Paris, în schimb, are loc un protest autorizat de autorități. Printre participanți se află membri ai partidului de stânga „Franța Nesupusă” (La France insoumise), inclusiv Jean-Luc Mélenchon, candidat la alegerile prezidențiale, notează Meduza.

Amintim că protestele au început la sfârșitul lunii septembrie, când elevii au ieșit în stradă pentru a denunța starea precară a școlilor și lipsa profesorilor. Ulterior, manifestațiile au atras și alte categorii ale populației, printre care studenți, sindicate, activiști de mediu și fermieri.

Între timp, revendicările protestatarilor s-au extins. Aceștia denunță acum creșterea costului vieții și finanțarea insuficientă a serviciilor publice.

Manifestațiile din 17 și 18 octombrie au degenerat, pe alocuri, în violențe. Unii protestatari, în special tineri, au vandalizat și jefuit magazinele și localurile întâlnite în cale. Printre afacerile afectate se numără atât mari lanțuri comerciale, cât și întreprinderi mici.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: