Susține NM

Tiraspolul a redus în jumătate prețul gazului pentru marile întreprinderi metalurgice. Este vizată și uzina din Rîbnița

Organul executiv al regiunii transnistrene a redus costul „componentei de gaz” de la 1 156,65 la 644 de ruble pentru o mie de metri cubi pentru întreprinderile care produc fontă, oțel și feroaliaje și care au mai mult de 150 de angajați. Sub aceste criterii cade inclusiv Uzina Metalurgică Moldovenească din Rîbnița, transmite „МОСТ”.

„Componenta de gaz” reprezintă costul de bază al gazului natural, care este luat în considerare la formarea tarifului final la gaz. Potrivit deciziei organului executiv local, acest indicator este folosit și pentru calcularea tarifului la energie electrică pentru întreprinderile respective. Asta înseamnă că reducerea componentei de gaz va duce și la o scădere semnificativă a prețului energiei electrice pentru Uzina Metalurgică Moldovenească.

„Componenta de gaz” pentru întreprinderile mari și consumatorii casnici din regiunea transnistreană este stabilită manual de Tiraspol, prin modificarea corespunzătoare a unei hotărâri a organului executiv local. De exemplu, pentru întreprinderile metalurgice, aceasta este deja a treia modificare a acestui parametru de la începutul anului.

De menționat că „componenta de gaz” pentru consumatorii casnici a rămas neschimbată – 1 156,65 ruble pentru o mie de metri cubi.

644 de „ruble transnistrene” pentru o mie de metri cubi, adică aproximativ 0,69 lei per metru cub de gaz, este un preț departe de cel de piață. Prețul actual de piață al gazului în Europa (indicele TTF) este de aproximativ 37 de euro pe megawatt-oră, ceea ce echivalează cu circa 7,6 lei per metru cub de gaz.

Chiar și în anul 2024, înainte de criza energetică, „componenta de gaz” pentru întreprinderile din domeniul metalurgiei era de 715 „ruble transnistrene” pentru o mie de metri cubi.

Amintim că, la mijlocul lunii mai, fostul vicepreședinte al Parlamentului, Alexandr Slusari, a anunțat că Uzina Metalurgică Moldovenească și-a reluat activitatea.

Iar pe 16 mai, întreprinderea de stat „Moldelectrica” a comunicat că funcționalitatea liniilor de înaltă tensiune de 330 kV Podilsk – Rîbnița a fost restabilită. Aceste două linii electrice sunt esențiale pentru funcționarea deplină a Uzinei Metalurgice Moldovenești.

În regiunea transnistreană, din decembrie 2024 este în vigoare starea de urgență în economie, ca urmare a întreruperii livrărilor de gaz rusești. Autoritățile nerecunoscute ale regiunii au fost nevoite să redistribuie fondurile bugetare rămase și resursele fondurilor speciale pentru a asigura plata prioritară a prestațiilor sociale – pensii și salarii pentru angajații din sectorul public. Pentru stabilizarea bugetului, a fost luată și decizia de majorare a tarifelor la serviciile comunale.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Abonați-vă la NM Espresso

Rezumat zilnic cu cele mai importante știri din Moldova direct pe emailul dvs

Știri similare

MAE propune noi ambasadori în Turcia și SUA: solicitarea – în Parlament. Numele rămân secrete

Votul prin corespondență extins pentru diaspora: țările adăugate pe listă

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

MAE propune noi ambasadori în Turcia și SUA: solicitarea – în Parlament. Numele rămân secrete

Comisia politică externă și integrare europeană a Parlamentului urmează să examineze, în ședința de joi, 30 mai, candidaturile propuse de Ministerul Afacerilor Externe (MAE) pentru funcțiile de ambasador al Republicii Moldova în Turcia și în Statele Unite ale Americii (SUA). Ședința este programată pentru ora 09:00. Deocamdată, numele candidaților nu au fost publicate în proiectul ordinii de zi.

Precizăm că, în cursul zilei de azi, pe unele canale de Telegram au apărut informații potrivit cărora Oleg Serebrian ar urma să plece din funcția de vicepremier pentru reintegrare pentru a fi numit ambasador în Turcia. De asemenea, potrivit acelorași surse, Vladislav Kulminski, fost vicepremier pentru reintegrare, ar urma să fie numit ambasador în SUA.

NewsMaker a solicitat reacții din partea celor vizați. Nici Ina Coșeru, președinta Comisiei parlamentare de profil, și nici Vladislav Kulminski nu au confirmat, dar nici nu au infirmat aceste informații. Contactat, Oleg Serebrian nu a răspuns apelurilor telefonice.

Nici Ministerul de Externe nu a confirmat identitatea candidaților, dar a oferit detalii despre procedura legală de numire. Potrivit instituției, propunerile pentru funcția de ambasador sunt formulate de MAE, analizate în Comisia parlamentară de profil, iar decizia finală este luată prin decret prezidențial.

„Toți candidații sunt evaluați în mod corect, pe bază de merit și experiență. MAE reiterează angajamentul său față de transparență și respectarea procedurilor legale. În acest context, este esențial ca întregul proces să se desfășoare fără influențe și fără concluzii pripite, pentru a proteja integritatea instituțională și încrederea publică”, a precizat instituția.

Reprezentanții ministerului au precizat că vor reveni cu detalii și informații la subiect în momentul în care va avea loc examinarea și aprobarea avizelor în cadrul Comisiei politică externă și integrare europeană a Parlamentului.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Știri similare

Votul prin corespondență extins pentru diaspora: țările adăugate pe listă

Lista țărilor în care va fi implementat votul prin corespondență a fost extinsă. Noile state incluse sunt  Japonia, Australia, Coreea de Sud și Noua Zeelandă.

Un proiect de lege care are drept scop prevenirea erorilor procedurale, precum și îmbunătățirea transparenței și securității procesului electoral a fost votat în a doua lectură de Parlament.

La fel, în cadrul ședinței plenare de astăzi, a fost adoptat un proiect de lege care are drept scop îmbunătățirea legislației în domeniul electoral și al activității partidelor politice. 

Potrivit unui comunicat al Legislativului, inițiativa legislativă se bazează pe recomandările misiunilor naționale și internaționale de observare a alegerilor și pe concluziile Curții Constituționale, care, după examinarea rezultatelor ultimelor alegeri, au scos în evidență o serie de deficiențe a cadrului normativ în vigoare.

De menționat că, la alegerile din 2024 cetățenii moldoveni din Statele Unite ale Americii, Canada, Regatul Norvegiei, Regatul Suediei, Republica Finlanda și Republica Islanda au avut posibilitatea să voteze prin corespondență, după ce Parlamentul a adoptat o inițiativă legislativă care a permis acest lucru.  

Știri similare

Presa: Șor, condamnat în Moldova, a devenit coproprietar al unui centru de afaceri din Moscova

Ilan Șor, condamnat la 15 ani de închisoare în Republica Moldova, a devenit coproprietar al unui complex de birouri din Moscova, scrie ziarul rus Vedomosti.

Conform publicației, compania A7, al cărei coproprietar este Ilan Șor, a cumpărat de la banca rusă Promsviazbank un centru de afaceri cu o suprafață de 26,7 mii de metri pătrați și o clădire de showroom auto (7,1 mii de metri pătrați), situate în partea de vest a Moscovei. Conform extrasului din registrul imobiliar rus, a menționat sursa, tranzacția a fost încheiată pe 28 aprilie. Suma nu a fost făcută publică.

***

Șor a fugit din Republica Moldova în vara anului 2019, odată cu fostul lider democrat Vladimir Plahotniuc. Unele investigații jurnalistice au arătat că Șor, care este și cetățean israelian, s-a stabilit în Israel. Pe 1 februarie 2024, Șor a părăsit Israelul, iar de atunci se află în Federația Rusă. În mai 2024, acesta anunța că a obținut cetățenia Rusiei. 

În luna mai curent, ministra Afacerilor Interne Daniella Misail-Nichitin a declarat că Moscova nu reacționează la cererea Chișinăului de extrădare a lui Ilan Șor.

Amintim că în aprilie 2023, Curtea de Apel l-a condamnat pe Ilan Șor la 15 ani de închisoare în dosarul „Frauda bancară” și a pus sechestru pe bunuri în valoare de peste 5 miliarde de lei. Atunci Șor a acuzat magistrații că s-ar fi subordonat ordinelor politice și a susținut decizia Curții de Apel „îl lasă rece și că nu are de gând să se conformeze acesteia”. Pe 13 decembrie 2024, Curtea Supremă de Justiție a menținut decizia instanței de apel.

Ilan Șor se află în lista neagră a guvernelor american și britanic. La fel, el figurează pe listele de sancțiuni impuse inclusiv de Canada și UE, pentru legături cu Kremlinul și tentative de destabilizare a Moldovei.

Știri similare

PAS susține că Gutnic a beneficiat de apartamente la preț preferențial, când era șef la Apă-Canal. Reacție: „Minciuni”

Consilierii Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) din Chișinău o acuză pe viceprimarul capitalei, Irina Gutnic, că, în 2022, când era director general la „Apă-Canal Chișinău”, și-a cumpărat două apartamente dintr-o serie de locuințe oferite la preț preferențial angajaților întreprinderii municipale, fără să întrunească criteriile necesare pentru a beneficia de acestea. Aleșii locali au anunțat că vor solicita de la „Apă-Canal Chișinău” informații despre regulamentul privind modul de repartiție a bunurilor imobile respective. În replică, Irina Gutnic a declarat că organele de drept au verificat felul în care au fost procurate apartamentele și nu ar fi depistat încălcări, menționând că consilierii PAS „tirajează minciuni”.

Într-o conferință de presă din 29 mai, vicepreședintele fracțiunii PAS din Consiliul Municipal Chișinău, Dumitru Ivanov, alături de deputatul PAS, Lilian Carp, a declarat că firma de construcții Exfactor Grup a edificat un bloc de locuit în sectorul Ciocana al capitalei, pe un teren care aparținuse „Apă-Canal Chișinău”. În schimb, compania de construcții a oferit circa 100 de apartamente în blocul respectiv pentru angajații întreprinderii municipal, la preț preferențial. Potrivit lui Ivanov, acestea erau puse la vânzare pentru 455 euro per m2 – circa jumătate din prețul de piață de la vremea respectivă.

Reprezentanții formațiunii au prezentat și extrase din Registrul bunurilor imobile, care atestă că viceprimarul într-adevăr deține două apartamente în blocul respectiv.

Partidul Acțiune și Solidaritate
Partidul Acțiune și Solidaritate

„Conform regulamentelor pe care le-am mai văzut și eu în viață, de regulă se acordă apartamente celor care nu au o casă sau nu au un apartament unde să locuiască, nu au primit niciodată. Și desigur că sunt și alte condiții: numărul membrilor familiei, veniturile, multe altele lucruri care trebuie să se prevadă într-un regulament. De asta, este puțin probabil că doamna ar fi putut întruni acele condiții în care să primească apartament la preț preferențial”, a declarat deputatul Lilian Carp.

De asemenea, Dumitru Ivanov a comunicat că va solicita de la „Apă-Canal Chișinău” contractul și documentele aferente acordului cu Exfactor Grup privind repartizarea apartamentelor, regulamentele ce vizează modul de repartiție a bunurilor imobile angajaților întreprinderii municipale și altele acte relevante.

„Noi vrem să înțelegem cum s-au repartizat cele în jur de 100 de apartamente și cine a beneficiat de aceste apartamente. A beneficiat lucrătorul de la „Apă-Canal”, care ani de zile își face meseria profesionist, sau a beneficiat diverși oameni care au fost la conducerea întreprinderii”, a declarat Dumitru Ivanov.

Irina Gutnic: „Falsuri și minciuni”

Într-o discuție cu NM, Irina Gutnic a infirmat acuzațiile reprezentanților PAS despre faptul că nu ar fi întrunit criteriile necesare pentru a primi apartamente la preț preferențial.

„Consilierii PAS mai bine să se documenteze care au fost criteriile de eligibilitate și să nu răspândească falsuri și minciuni. Acest subiect a fost verificat de organele de drept și careva încălcări în cumpărarea imobilului nu au stabilit. Este un subiect depășit, iar insistența acestora de a tiraja minciuni arată banal”, a declarat aceasta.

Întrebată dacă și alți angajați ai „Apă-Canal Chișinău” au beneficiat de apartamente, sau doar administrația întreprinderii, Gutnic a spus: „Absolut toți care au depus cerere. Nu a fost nicio cerere nesatisfăcută”.

***

Precizăm că, în declarația de avere și interese personale pentru 2024, Irina Gutnic indică faptul că deține două apartamente achiziționate pe 13 octombrie 2022 – pe vremea când era director general al „Apă-Canal Chișinău” și la scurt timp înainte de a fi numită viceprimar. Valoarea declarată a bunurilor imobile este de 38 988 și, respectiv, 38 916 de euro.

Suprafațele apartamentelor indicate în declarația de avere și interese personale coincid cu cele din extrasele Registrului bunurilor imobile prezentate de PAS.

Știri similare

Pașapoarte noi pentru moldoveni din 2026: vor conține informații în trei limbi și nivel sporit de securitate

Republica Moldova va emite, începând cu anul 2026, pașapoarte și documente de călătorie moderne, adaptate la standardele europene de securitate. Un proiect de lege în acest sens a fost votat, joi, de Parlament în lectura a doua. Noile acte vor avea un nivel sporit de securitate și vor conține informații în trei limbi.

Potrivit unui comunicat de presă emis de Legislativ, noile acte de călătorie vor respecta cerințele tehnice prevăzute de Organizația Internațională a Aviației Civile și reglementările UE, fiind dotate cu elemente biometrice avansate și coduri de identificare unificate. Prin integrarea tehnologiilor moderne de identificare, acestea vor oferi un nivel sporit de securitate asupra datelor personale ale beneficiarilor și vor preveni tentativele de falsificare.

Potrivit inițiativei legislative, o parte din informațiile din actele de călătorie vor fi în trei limbi: română, engleză și franceză, ceea ce va permite recunoașterea lor la nivel internațional. Totodată, pe lângă datele personale, actele de identitate vor conține şi semnătura olografă, care se va aplica de la vârsta de 14 ani. De asemenea, vor fi incluse şi datele biometrice ale titularului, precum imaginea facială și amprentele digitale. Excepție vor face copiii cu vârsta până la 12 ani şi persoanele pentru care prelevarea amprentelor digitale este fizic imposibilă.

Termenele de valabilitate ale pașapoartelo vor fi specifice în funcție de vârsta titularului și de statutul acestuia. Documentele de călătorie pentru apatrizi, refugiați sau beneficiari de protecție umanitară vor avea valabilitatea de la 3 la 10 ani. În cazul în care prelevarea amprentelor digitale este fizic imposibilă temporar, pașaportul şi documentul de călătorie va avea termenul de valabilitate un an.

Agenția Servicii Publice va emite majoritatea actelor de identitate, cu excepția pașaportului diplomatic şi a celui de serviciu, care vor fi eliberate de către Ministerul Afacerilor Externe. Iar actele de identitate pentru apatrizi, refugiați și beneficiari de protecție umanitară vor fi eliberate de către Inspectoratul General pentru Migrație al MAI.

Pașaportul va fi eliberat cetățenilor Republicii Moldova, iar documentele de călătorie vor fi eliberate persoanelor cărora li s-a recunoscut statutul de apatrid sau de refugiat, precum şi persoanelor cărora li s-a acordat protecție umanitară în conformitate cu actele normative privind migrația şi azilul.

Știri similare

Больше нет статей для показа
Mai multe noutăți
Lucru în Chișinău
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors:

Send