Andrei Mardari / NewsMaker

Tiraspolul acuză Chișinăul că ar fi „deportat-o” pe președinta judecătoriei Tiraspol. Reacția Biroului de reintegrare și a Poliției de Frontieră

Tiraspolul acuză Chișinăul că ar fi „deportat-o” pe președinta judecătoriei de la Tiraspol, Ana Mamei, care locuia în regiunea transnistreană. Motivul invocat ar fi că Mamei nu a putut justifica scopul vizitei. Contactați pentru o reacție, reprezentanții Poliției de Frontieră au declarat pentru NM că autorizarea trecerii frontierei de stat nu este permisă în baza documentelor emise de autoritățile nerecunoscute din regiunea transnistreană, or actele emise de către acestea sunt „nerecunoscute și nu fac parte din lista actelor de călătorie”.

„Considerăm acțiunile Republicii Moldova drept o încălcare gravă a drepturilor și libertăților universale, inclusiv a Pactului internațional al ONU cu privire la drepturile civile și politice, a Convenției europene pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, precum și a obligațiilor asumate de partea moldovenească în procesul de negociere internațională, cuprins, în special, în decizia Protocolului privind anumite aspecte ale libertății de circulație din 27 februarie 2014”, susține Tiraspolul.

Potrivit unui canal de telegram care reflectă știri din regiunea transnistreană, Ana Mamei a zburat la Chișinău, din Erevan, pe 22 ianuarie. La aeroport ea ar fi fost întoarsă și deportată înapoi la Erevan. Magistrata s-ar afla acum la Moscova.

Contactat de NM pentru un comentariu, reprezentanții Biroului politici de reintegrare au menționat că „deciziile motivate sunt luate de către colaboratorii poliției de frontieră, care constată întrunirea cerințelor de intrare pe teritoriul Republicii Moldova și respectarea prevederilor legislației naționale privind regimul străinilor, inclusiv în partea ce vizează prezența documentelor confirmative de resort”.

„Persoana care consideră nefondată decizia aprobată în privința sa sau că prin aceasta au fost încălcate anumite proceduri, drepturi și libertăți, este în drept să o conteste în modul stabilit de legislația în vigoare”, a precizat Biroul de reintegrare.

NM a solicitat un comentariu și de la reprezentanții Poliției de Frontieră. Aceștia au precizat că autorizarea trecerii frontierei de stat nu se va permite în baza documentelor emise de autoritățile regiunii transnistrene, „din considerentul că este act nerecunoscut și nu face parte din lista actelor de călătorie”. Însă, potrivit sursei citate, documentele respective pot fi prezentate în calitate de „dovezi justificative pentru accederea străinilor pe teritoriul național”.

„Decizia autorizării trecerii frontierei de stat aparține angajatului Poliției de Frontieră de la linia de control, care analizează situația pentru fiecare călător în parte, în dependență de actele prezentate și scopul declarat”, a precizat Poliția de Frontieră.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei / Newsmaker

Prima reacție a Ministerului Justiției, după ce Moldova a fost obligată de CtEDO să achite despăgubiri de 560 mii euro

Guvernul de la Chișinău va achita suma de 560 de mii de euro companiei slovene Seksimp Group SRL, după ce decizia Curții Europene a Drepturilor Omului (CtEDO) din 4 iunie va deveni definitivă. Precizările au fost făcute de Ministerul Justiției la solicitarea NewsMaker.

„Hotărârea de astăzi nu este deocamdată definitivă și executorie. Aceasta va deveni definitivă în termen de trei luni de la pronunțare, în cazul în care niciuna dintre părți nu o va cere retrimiterea la Marea Cameră. După ce va deveni definitivă, Guvernul o va executa, având în vedere caracterul obligatoriu al Hotărârilor CtEDO”, au precizat reprezentanții Ministerului Justiției, într-o reacție pentru NM.

Ministerul susține că Guvernul a prezentat, în procedura din fața Curții de la Strasbourg, „toate probele posibile care au permis reducerea sumei prejudiciului cerut – de la un miliard de euro la 560.000 de euro – și care au convins Curtea că suma solicitată de către compania reclamantă este în mare parte speculativă”.

Reamintim, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO) a obligat Republica Moldova să achite 560.000 de euro companiei Seksimp Group SRL, deși aceasta solicitase despăgubiri de aproape un miliard de euro. Decizia vizează un litigiu legat de executarea unui contract de locațiune, în urma căruia bunurile companiei au fost executate silit și vândute la licitație.

Completul de judecată al Curții de Apel, care a respins contestația companiei slovene în 2012, decizie ulterior menținută și de Curtea Supremă de Justiție, era atunci condus de Domnica Manole, actuala președintă a Curții Constituționale (CC).

În reacție, liderul „Democrația Acasă”, Vasile Costiuc, a cerut pe 4 iunie, în urma deciziei CtEDO, demisia președintei CC Domnica Manole: „Se face vinovata de condamnarea statului Republica Moldova la CEDO. Moldovenii vor trebui sa achite 11 000 000 lei din buzunarul fiecărui cetățean”.

Fosta ministră a Justiției și ex-deputată PAS, Olesea Stamate, a propus, la rândul său, evaluare externă la CC: „Factura pentru stat: 560 mii de euro, adică 11 milioane de lei semnată de actuala președintă a Curții Constituționale. (…) Autoritățile anunță extinderea vettingului către judecătorii de primă instanță. Oare nu ar fi cazul să începem de fapt cu Curtea Constituțională?”.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: