presedinte.md

Tiraspolului i se va propune să implementeze legislația UE în regiunea transnistreană. Precizările Cristinei Gherasimov

Chișinăul va propune autorităților nerecunoscute de la Tiraspol să implementeze acquis-ul comunitar (legislația Uniunii Europene) pe teritoriul regiunii transnistrene, în contextul în care Republica Moldova începe negocierile de aderare la UE. Autoritățile constituționale ale țării noastre mizează pe faptul că Tiraspolul va fi cointeresat să implementeze acquis-ul comunitar dat fiind atractivitatea economică a piețelor din țările Uniunii Europene pentru regiunea transnistreană – lucru reflectat în cifra exporturilor. Precizările au fost făcute de vicepremierul pentru Integrare Europeană Cristina Gherasimov, în cadrul unei conferințe de presă din 25 iunie, la Luxemburg.

Cristina Gherasimov a fost întrebată dacă există pași concreți pentru rezolvarea diferendului transnistrean, întrucât unul dintre capitolele negocierilor de aderare vizează securitatea frontierelor.

Regiunea transnistreană este parte din Republica Moldova și acquis-ul este propus pentru adoptare și implementare pe întreg teritoriul Republicii Moldova. Inclusiv așa-numitele autorități de la Tiraspol urmează să facă cunoștință, dacă vor fi interesate în acest acquis, și deja să discutăm despre cum putem să-l adoptăm și implementăm pe teritoriul regiunii transnistrene”, a declarat Cristina Gherasimov.

Întrebată ce se va întâmpla dacă Tiraspolul nu va fi interesat să implementeze acquis-ul comunitar, vicepremierul Gherasimov a spus: „Noi vom face tot posibilul, având în vedere atracția economică a Uniunii Europene pentru regiunea transnistreană. Pe parcursul anului trecut, 70% din exporturile din regiunea transnistreană au mers pe piața europeană. Pe parcursul primelor luni din acest an, avem 80% din exporturile din regiunea transnistreană direcționate către piețele europene. Respectiv, considerăm că există acea atracție economică care ar putea cointeresa așa-numitele autorități să implementeze acquis-ul comunitar”.

Precizăm că, pe 25 iunie, la Luxemburg, va avea loc prima Conferință Interguvernamentală Moldova-UE, care marchează lansarea negocierilor de aderare. Republica Moldova este țară-candidată la aderarea la Uniunea Europeană din iunie 2022.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

Cel puțin 7 partide riscă să nu poată participa la parlamentare? CEC: cazurile sunt în instanță

Secretara Comisiei Electorale Centrale (CEC), Dana Munteanu, a declarat că instituția electorală poate solicita atât suspendarea activității politice a unui partid, cât și radierea acestuia din registrul partidelor politice, în cazul încălcării legislației privind finanțarea partidelor. „Sunt examinate chiar acum în instanță cel puțin șapte cazuri de acest tip”, a comunicat reprezentanta CEC, adăugând că „deja către următoarele alegeri o să vedem care a fost finalitatea acestor dosare”. 

La emisiunea „În context” de la Moldova 1, secretara CEC a vorbit despre scrutinele anterioare, menționând că, la alegerile prezidențiale și referendumul din 2024, printre persoanele implicate în acte de corupție s-au numărat și 82 de funcționari electorali, dintre care 38 sunt din Găgăuzia.

Totodată, secretara CEC a spus că, la scrutinul din toamna anului trecut, „dacă să ne referim la concurenți, am avut o situație fără precedent”. „Am avut un bloc politic, așa-numit bloc politic. Asta în condițiile în care legislația Republicii Moldova, și aici mă refer la codul electoral, se referea doar la un bloc electoral. Blocul politic respectiv a făcut campanie pe întreagă durată a perioadei electorale, a făcut campanie neavând nicio calitate înregistrată. Urmare a acestei practici, într-adevăr ne învățăm și noi din mers, legislatorul din Republica Moldova a dat noțiunea de bloc electoral camuflat și o să avem acum o posibilitate ca să sancționăm un pic mai dur sau să intervenim mai rapid în toate aceste situații în care anumite entități politice desfășoară activități politice de campanie electorală fără a avea o anumită calitate în partea ce ține de alegeri, fie de concurent, fie de participant”, a declarat secretara Comisiei pe 7 iulie.

Ulterior, prezentatorul TV a întrebat-o pe secretara instituției electorale dacă CEC a folosit mecanismul prin care poate solicita suspendarea dreptului de a candida. „Într-adevăr ține de anumite sancțiuni pe care le poate stabili Comisia Electorală Centrală în partea ce ține de încălcarea legislației cu privire la finanțarea partidelor politice. Or, Comisia Electorală Centrală are și atribuții în acest sens. Comisia poate solicita inclusiv suspendarea activității politice a unui partid politic, fie radierea acestuia din registrul partidelor politice”, a comunicat reprezentanta CEC.

Întrebată dacă dacă s-a creat până acum un precedent, secretara Comisiei Electorale Centrale a răspuns: „Sunt examinate chiar acum în instanță cel puțin șapte cazuri de acest tip. Respectiv, deja către următoarele alegeri o să vedem care a fost finalitatea acestor dosare”.

***

Anterior, Comisia Electorală Centrală a solicitat Ministerului Justiției ca partidul politic „Șansă” să fie dizolvat. Mai exact, ca Ministerul să se adreseze în instanța de judecată în vederea adoptării unei astfel de hotărâri. Un demers în acest sens a fost semnat pe 6 februarie 2025 de către președinta CEC Angelica Caraman. Comisia a atestat „un comportament continuu vicios al entității politice în cauză de sfidare a obligațiunilor sale, manifestată atât prin inacțiune continuă de neprezentare a declarațiilor donatorilor în original, precum și neprezentarea listei membrilor de partid, blocând astfel procedura administrativă de efectuare a controalelor financiare aferente”. „Echipa partidului „Șansă” din 2023 este supusă represiunilor politice”, a reacționat liderul „Șansă” Alexei Lungu.

Ulterior, CEC a solicitat Ministerului Justiției să dizolve Partidul Oamenilor Muncii, Partidul „Moldova Unită – Eдиная Молдова”, Partidul Conservator și Partidul Regiunilor din Moldova. Solicitarea vine după ce cele patru formațiuni politice au admis repetat încălcarea de neprezentare a rapoartelor privind gestiunea financiară.

De asemenea, CEC a sesizat Ministerul Justiției pentru a limita activitatea „Forței de Alternativă și Salvare a Moldovei” și Partidului Socialist din Moldova timp de șase luni, pentru aceiași abatere. 

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: