Salariile bugetarilor ar urma să crească, în medie, de la 1 ianuarie, cu 15,7% – potrivit proiectului de de lege aprobat de Guvern. NewsMaker explică ce se schimbă în sistemul de salarizare și cât ar urma să câștige angajații din sectorul public, inclusiv președintele țării și premierul.
Ce își propune Guvernul?
Guvernul a aprobat pe 12 noiembrie proiectul care modifică mai multe legi privind salarizarea bugetarilor. Proiectul, nota explicativă și amendamentele însumează peste 1.500 de pagini. Noile reguli ar urma să intre în vigoare la 1 ianuarie 2027.
La ședința Guvernului, ministra Finanțelor, Victoria Belous, a explicat că reforma urmărește să facă salariile din sectorul bugetar mai competitive și mai echitabile, astfel încât acestea să reflecte mai bine munca prestată.
Legea actuală prevede numeroase excepții și derogări care permit acordarea unor indemnizații și sporuri de până la 120% din salariul de bază, mai susține ministra Finanțelor, Victoria Belous. Potrivit ei, angajații care ocupă funcții comparabile pot avea salarii foarte diferite, iar în unele cazuri decalajul dintre cele mai mari și cele mai mici salarii este considerabil.
După modificări, susține Belous, salariul de bază va crește și va include majoritatea sporurilor, printre care și plata suplimentară de 1.300 de lei, introdusă anterior. Astfel, partea variabilă a plăților nu ar trebui să depășească 30% din venitul total. În plus, Ministerul Finanțelor consideră că primele ar trebui acordate în funcție de rezultatele muncii, în loc să fie acordate tuturor în mod egal, cum se întâmplă în prezent.
Cât va costa reforma și cu cât ar urma să crească salariile
Majorările salariale ar necesita încă 3,2 miliarde de lei, potrivit estimărilor Ministerului Finanțelor. Salariile ar urma să crească, în medie, cu 15,7%. Reforma vizează 170.000 de angajați, dintre care o treime lucrează în educație.
Ministra Victoria Belous a prezentat, în ședința Guvernului, câteva exemple. Salariul unui profesor universitar ar urma să crească de la 19.000 la 23.000 de lei, iar cel al unei bone – de la 6.100 la 9.000 de lei. Un artist de balet ar urma să primească 14.000 de lei, față de 10.500 de lei în prezent, iar un ofițer de investigații din cadrul Poliției, 17.000 de lei, față de 13.000 de lei.
Prezent la ședință, vicepreședintele Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova, Sergiu Sainciuc, a spus că speră ca reforma să ducă la majorarea salariilor celor 20.000 de bugetari care sunt plătiți în prezent cu salariul minim.
Cum se calculează acum salariile bugetarilor
Pentru majoritatea bugetarilor, salariul de bază se calculează potrivit Legii nr. 270 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar. Fiecare funcție este încadrată într-o clasă de salarizare, care are un coeficient propriu. Pentru a calcula salariul de bază, coeficientul se înmulțește cu valoarea de referință aplicabilă funcției.
În prezent, există zece valori de referință. Ele se stabilesc anual prin legea bugetului de stat și diferă în funcție de domeniul de activitate.
De exemplu, pentru cadrele didactice, salariul de bază se calculează pornind de la o valoare de referință de 2.500 de lei, care se înmulțește cu coeficientul clasei de salarizare. Valoarea de referință este de 3.200 de lei pentru procurori și de 4.700 de lei pentru judecătorii Curții Constituționale.
Pentru președintele țării, președintele Parlamentului, prim-ministru și deputați, valoarea de referință folosită în prezent este de 1.300 de lei.
Cum se vor schimba valorile de referință și salariile funcționarilor?
Potrivit proiectului de lege, de la 1 ianuarie 2027 vor exista șase valori de referință în loc de zece:
- 4.200 de lei – valoarea generală pentru majoritatea bugetarilor, inclusiv angajații din educație.
- 4.700 de lei – pentru deputați, Avocatul Poporului, secretarul general al Parlamentului și alți funcționari.
- 5.000 de lei – pentru vicepreședintele Parlamentului, președinții comisiilor și angajații ministerelor.
- 5.300 de lei – pentru președinte, prim-ministru și miniștri.
- 6.200 de lei – pentru anumite categorii de judecători și procurori care au trecut evaluarea.
- 6.900 de lei – pentru judecătorii Curții Constituționale.
Salariile vor crește atât pentru majoritatea bugetarilor, cât și pentru primii demnitari ai statului. Astfel, salariile de bază ale președintelui și prim-ministrului vor crește de la aproximativ 21.000 la 55.000 de lei brut, adică înainte de plata impozitelor. Este important de menționat că salariile președintelui și premierului nu s-au schimbat mult timp și au fost considerabil mai mici decât cele ale altor demnitari de rang înalt.
Cele mai multe discuții le-au stârnit salariile deputaților, care ar urma să crească de la 19.500 de lei la aproximativ 46.000 de lei.
Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a explicat că, odată cu trecerea la noul sistem, din plățile aferente mandatului vor fi eliminate cele 12.000 de lei pentru asistent și cele 1.000 de lei pentru cheltuielile de protocol. Cheltuielile de transport vor fi acoperite în continuare. Grosu a mai spus că, „în perioada oligarhiei”, în Republica Moldova exista practica de a plăti demnitarii cu salarii în plic.
Salariul de bază al unui ministru va crește de la 50.190 la 52.790 de lei. Salariul de bază al primarului Chișinăului va crește de la 28.900 la 40.000 de lei, cel al primarului de Bălți de la 25.500 la 36.500 de lei, iar cel al bașcanului Găgăuziei de la 33.400 la 40.000 de lei. Salariile de bază ale celorlalți primari vor crește de la 14.500 – 18.000 de lei la 22.000 – 27.000 de lei.
Ce probleme pot apărea în aplicarea reformei?
Sistemul actual de salarizare are nevoie de schimbări, spune expertul economic Marin Gospodarenco. Prima întrebare pe care o ridică este dacă majorarea salariului de bază se va traduce în mai mulți bani pentru angajați la sfârșitul lunii.
„Dacă statul include sporurile în salariul de bază, asta nu înseamnă nicidecum că angajatul va primi automat mai mulți bani. Pe hârtie, salariul de bază poate crește, dar, în realitate, la sfârșitul lunii, omul va primi aproximativ tot atât cât primea înainte”, a menționat expertul.
El a atras atenția și asupra faptului că reforma nu trebuie să creeze noi diferențe nejustificate de salarizare între funcționarii publici de rând și persoanele care ocupă funcții de conducere sau funcții înalte în stat.
„Aici se pune și problema salariilor deputaților. Nu este suficient să se declare pur și simplu că anumite sporuri vor fi incluse în salariul de bază. Trebuie să înțelegem dacă venitul personal al deputaților va crește într-adevăr, ce se va întâmpla cu fondurile alocate pentru exercitarea mandatului de deputat și care vor fi cheltuielile totale ale statului”, a explicat Gospodarenco.
O altă problemă, potrivit lui, este sustenabilitatea financiară a reformei. „După majorarea salariilor, statul va trebui să le plătească în mod constant. În condițiile în care Republica Moldova are un ritm modest de creștere economică și un deficit bugetar ridicat, Guvernul trebuie să explice cât se poate de clar de unde vor veni acești bani. Nu putem construi o politică de salarizare pe termen lung bazându-ne permanent pe bani împrumutați”, consideră expertul.
În opinia sa, reforma merge în direcția corectă. „Succesul ei va depinde însă de trei factori – echitate, finanțare sustenabilă și rezultatele muncii”, a conchis expertul.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Susțineți NewsMaker!
