Topul celor mai bune universități din lume în 2024. O instituție din SUA, pe locul 1 pentru al 12-lea an consecutiv

Universitățile europene și nord-americane conduc în clasamentul celor mai bune universități din lume în 2024. Totodată, Massachusetts Institute of Technology se află pe primul loc în top pentru al 12-lea an consecutiv.

QS World University Rankings a publicat clasamentul anual al celor mai bune universități din lume pentru 2024. Jumătate din primele zece locuri au fost luate de instituții din Europa.

Evaluarea anuală, aflată la cea de-a 20-a ediție, se bazează pe o analiză a 17,5 milioane de cercetări științifice și pe opiniile experților din partea a peste 240 000 de educatori și angajatori din întreaga lume.

Europa a ocupat cinci dintre prrimele zece locuri, iar universitățile cu predare în limba engleză au dominat primele poziții ale clasamentului, primind scoruri excelente în categorii precum reputația academică, reputația angajatorilor și raportul dintre facultate și studenți.

Primul loc în clasament, pentru al 12-lea an consecutiv, este ocupat de Massachusetts Institute of Technology (MIT) din orașul american Cambridge, care a primit cel mai mare punctaj general – 100.

Universitatea din Cambridge (Marea Britanie) s-a clasat pe locul al doilea, cu 99,2 puncte, în timp ce rivala sa locală, Universitatea Oxford, s-a clasat pe locul al treilea, cu 98,9 puncte.

Pe locul patru în clasament se află Universitatea Harvard, cu un scor de 98,3, iar pe cinci Universitatea Stanford, cu 98,1.

În clasamentul universităților europene, printre cele care au intrat în top 10 în 2024 se numără: Universitatea din Cambridge (99,2 puncte), pe locul al doilea; Universitatea din Oxford (98,9 puncte), s-a clasat pe poziția a treia; Imperial College London (97,8 puncte), pe locul al șaselea; Școala Tehnică Superioară Elvețiană din Zurich (93,9 puncte), pe locul al șaptelea; și University College London (92,4 puncte), pe locul al nouălea.

Ce tendințe indică aceste clasamente?

Învățământul superior a suferit schimbări semnificative în ultimele două decenii.

„Una dintre primele schimbări pe care le-am observat în ultimele decenii a fost concentrarea sporită a studenților asupra oportunităților de angajare. Studenții părăsesc universitatea cu mai multe datorii decât oricând, pe o piață globală a muncii extrem de competitivă”, a declarat profesorul Andrew Macfarlane, conducătorul clasamentelor QS, adăugând că acest lucru i-a determinat să pună mai mult accent pe capacitatea oportunităților de angajare.

În timp ce clasamentul își sărbătorește cea de-a 20-a aniversare, o tendință de care autorii săi sunt „extrem de mândri este creșterea gradului de incluziune a clasificării, care evidențiază distribuția globală a excelenței academice”.

Între 2018 și 2024, reprezentarea universităților din Asia, America Latină, Orientul Mijlociu și Africa a crescut semnificativ în clasamentul mondial al universităților. În 2018, universitățile din teritoriile respective reprezentau 37% din clasament, urmând să ajungă la 46% în 2024.

China devine un centru de cercetare științifică

Macfarlane a remarcat faptul că China, în special, a crescut semnificativ în clasament datorită activităților de cercetare.

„Ei sunt cei mai mari organizatori de cercetare științifică din lume, dar și, din ce în ce mai mult, și de studii foarte citate, am spus acesta adăugând că, într-adevăr, calitatea cercetării din China a „urcat” în clasament.

În același timp, Statele Unite și Regatul Unit, care în mod tradițional au performanțe bune, au scăzut ușor în clasament, dar această scădere nu înseamnă neapărat că poziția lor se înrăutățește. Potrivit lui McFarlane, acesta este, de asemenea, un indicator al faptului că alte instituții din întreaga lume se îmbunătățesc și reduc decalajul.

„Deci, cel mai rapid alergător este în continuare cel mai rapid alergător, dar altcineva se apropie de el”, a spus el într-un interviu pentru Euronews.

Universitățile din UE continuă să fie fruntașe la rata de internaționalizare

Potrivit lui Macfarlane, „pentru a rezolva problemele lumii, va trebui să lucrăm dincolo de granițe, să rezolvăm problemele împreună și să fim mai transparenți”. „Universitățile europene continuă să dea dovadă de excelență în ceea ce privește interacțiunea globală. Iar Europa este cea care deschide calea”, a precizat el.

Printre cele mai importante universități ale UE care și-au demonstrat punctele forte în cooperarea științifică internațională se numără Universitatea de Științe și Litere din Paris, clasată pe locul al treilea în categoria „Rețea internațională de cercetare”, Universitatea Sorbona (locul 4), universitățile belgiene Leuven Catholic și Ghent (locurile 6 și, respectiv, 8) și Universitatea Montpellier din Franța (locul 9).

„Așadar, puteți vedea cum Asia de Est devine din ce în ce mai dominantă în ceea ce privește volumul de cercetare, cercetarea colaborativă și angajamentul internațional. Dar Europa strălucește mult mai mult în acest sens”, a remarcat McFarlane.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

 

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Un bărbat originar din satul Bardar, raionul Ialoveni, care locuia în Rusia, a plecat pe frontul din Ucraina în primăvara anului trecut, pentru a lupta de partea trupelor ruse, iar la scurt timp ar fi fost luat ostatic și ucis. Acesta a obținut cetățenia Federației Ruse la începutul invaziei la scară largă asupra Ucrainei și a plecat pe front după ce i s-ar fi promis o sumă mare de bani. Moldoveanul a fost înmormântat recent pe teritoriul statului rus. Relatarea a fost făcută de una dintre surorile bărbatului, Olga Doni, în cadrul proiectului „Femeile nu tac” de pe YouTube.

Olga Doni a relatat că fratele său era căsătorit cu o rusoaică și locuia la Moscova. Soții au patru copii – două fete și doi băieți.

Noi i-am sunat pe prietenii lui și au spus așa: când s-a început războiul, lor le-au dat cetățenie (cetățenie rusă – n. r.), gratis. El n-avea cetățenie. Și spunea că o să-i ia trei luni pe poligon, că, în caz că se începe un război mare, să fie de rezervă. Și cred că încet-încet, știți cum. Ca copilul, ca o joacă. Cred că li s-au promis sume mari de bani. (…) Din ce-am vorbit cu fratele, starea lui, văzând pozele lui, materialele lui video care sunt pe internet, el a adunat mai multe lucruri în mintea lui. El când s-a dus (la război -n. r.), a calculat: „Iaca, dacă eu mă duc, ce trebuie, cum trebuie, ce trebuie să fac. Dacă eu mor, sunt ucis”. (…) Nu cred că s-a adus așa, pur și simplu”, a spus femeia.

Potrivit ei, fratele său a plecat pe front, în Ucraina, la sfârșitul lunii martie 2024. Ulterior, acesta ar fi fost luat ostatic de militari ucraineni și ar fi fost omorât pe 16 mai 2024. Cadavrul bărbatului a fost depistat în Zaporojie, conform certificatului de deces.

Soția lui a spus că la o mână nu avea degetele și un picior nu avea. Era sfărâmat. I-au găsit trupul, l-au dus la frigider și a durat până ce… Am vorbit cu maiorul de acolo. Am rugat pe cineva, mi-a făcut legătură și a spus așa: „Da, într-adevăr persoana asta-i moartă. Eu nu credeam. Cumnata a arătat decesul, a arătat actele și am zis că n-are cum, nu-i posibil așa ceva. Că ea spunea ba este, ba nu-i, ba-i ucis, ba nu știu ce. Și tot nu îmi venea a crede. (…) Și când am văzut acum… Mă uitam la televizor, că arată că s-a făcut schimbul ăsta de ostatici, mă uitam atent, poate-i fratele meu acolo, poate-i viu. Încă sper că o să sune într-o zi acasă”, a menționat sora bărbatului.

Femeia a spus că trupul neînsuflețit a fost recuperat abia în acest an. „A stat în frigider (cadavrul – n. r.), așa mi-au spus. Pentru că l-au găsit, până ce s-a luat analiza ADN, de la fata mai mare au luat ADN, cumnata a trimis material, au așteptat rezultatul. Și maiorul acesta a spus că peste jumătate de an li se dă corpul. Nu li se dă așa de repede, nu știu de ce. S-a păstrat oleacă corpul, ce a mai rămas. Avea hainele pe dânsul. (…) Și l-a recunoscut după haine”, a precizat aceasta.

Olga Doni a menționat că fratele său a fost înmormântat în Federația Rusă, recent. Aceasta nu a avut însă posibilitatea să meargă la funeralii.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: