euronews

Topul celor mai bune universități din lume în 2024. O instituție din SUA, pe locul 1 pentru al 12-lea an consecutiv

Universitățile europene și nord-americane conduc în clasamentul celor mai bune universități din lume în 2024. Totodată, Massachusetts Institute of Technology se află pe primul loc în top pentru al 12-lea an consecutiv.

QS World University Rankings a publicat clasamentul anual al celor mai bune universități din lume pentru 2024. Jumătate din primele zece locuri au fost luate de instituții din Europa.

Evaluarea anuală, aflată la cea de-a 20-a ediție, se bazează pe o analiză a 17,5 milioane de cercetări științifice și pe opiniile experților din partea a peste 240 000 de educatori și angajatori din întreaga lume.

Europa a ocupat cinci dintre prrimele zece locuri, iar universitățile cu predare în limba engleză au dominat primele poziții ale clasamentului, primind scoruri excelente în categorii precum reputația academică, reputația angajatorilor și raportul dintre facultate și studenți.

Primul loc în clasament, pentru al 12-lea an consecutiv, este ocupat de Massachusetts Institute of Technology (MIT) din orașul american Cambridge, care a primit cel mai mare punctaj general – 100.

Universitatea din Cambridge (Marea Britanie) s-a clasat pe locul al doilea, cu 99,2 puncte, în timp ce rivala sa locală, Universitatea Oxford, s-a clasat pe locul al treilea, cu 98,9 puncte.

Pe locul patru în clasament se află Universitatea Harvard, cu un scor de 98,3, iar pe cinci Universitatea Stanford, cu 98,1.

În clasamentul universităților europene, printre cele care au intrat în top 10 în 2024 se numără: Universitatea din Cambridge (99,2 puncte), pe locul al doilea; Universitatea din Oxford (98,9 puncte), s-a clasat pe poziția a treia; Imperial College London (97,8 puncte), pe locul al șaselea; Școala Tehnică Superioară Elvețiană din Zurich (93,9 puncte), pe locul al șaptelea; și University College London (92,4 puncte), pe locul al nouălea.

Ce tendințe indică aceste clasamente?

Învățământul superior a suferit schimbări semnificative în ultimele două decenii.

„Una dintre primele schimbări pe care le-am observat în ultimele decenii a fost concentrarea sporită a studenților asupra oportunităților de angajare. Studenții părăsesc universitatea cu mai multe datorii decât oricând, pe o piață globală a muncii extrem de competitivă”, a declarat profesorul Andrew Macfarlane, conducătorul clasamentelor QS, adăugând că acest lucru i-a determinat să pună mai mult accent pe capacitatea oportunităților de angajare.

În timp ce clasamentul își sărbătorește cea de-a 20-a aniversare, o tendință de care autorii săi sunt „extrem de mândri este creșterea gradului de incluziune a clasificării, care evidențiază distribuția globală a excelenței academice”.

Între 2018 și 2024, reprezentarea universităților din Asia, America Latină, Orientul Mijlociu și Africa a crescut semnificativ în clasamentul mondial al universităților. În 2018, universitățile din teritoriile respective reprezentau 37% din clasament, urmând să ajungă la 46% în 2024.

China devine un centru de cercetare științifică

Macfarlane a remarcat faptul că China, în special, a crescut semnificativ în clasament datorită activităților de cercetare.

„Ei sunt cei mai mari organizatori de cercetare științifică din lume, dar și, din ce în ce mai mult, și de studii foarte citate, am spus acesta adăugând că, într-adevăr, calitatea cercetării din China a „urcat” în clasament.

În același timp, Statele Unite și Regatul Unit, care în mod tradițional au performanțe bune, au scăzut ușor în clasament, dar această scădere nu înseamnă neapărat că poziția lor se înrăutățește. Potrivit lui McFarlane, acesta este, de asemenea, un indicator al faptului că alte instituții din întreaga lume se îmbunătățesc și reduc decalajul.

„Deci, cel mai rapid alergător este în continuare cel mai rapid alergător, dar altcineva se apropie de el”, a spus el într-un interviu pentru Euronews.

Universitățile din UE continuă să fie fruntașe la rata de internaționalizare

Potrivit lui Macfarlane, „pentru a rezolva problemele lumii, va trebui să lucrăm dincolo de granițe, să rezolvăm problemele împreună și să fim mai transparenți”. „Universitățile europene continuă să dea dovadă de excelență în ceea ce privește interacțiunea globală. Iar Europa este cea care deschide calea”, a precizat el.

Printre cele mai importante universități ale UE care și-au demonstrat punctele forte în cooperarea științifică internațională se numără Universitatea de Științe și Litere din Paris, clasată pe locul al treilea în categoria „Rețea internațională de cercetare”, Universitatea Sorbona (locul 4), universitățile belgiene Leuven Catholic și Ghent (locurile 6 și, respectiv, 8) și Universitatea Montpellier din Franța (locul 9).

„Așadar, puteți vedea cum Asia de Est devine din ce în ce mai dominantă în ceea ce privește volumul de cercetare, cercetarea colaborativă și angajamentul internațional. Dar Europa strălucește mult mai mult în acest sens”, a remarcat McFarlane.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

 

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

Ministerul Educației va cere Comratului anularea așa-zisei „legi a educației”: „Autonomia nu poate institui standarde proprii”

Ministerul Educației și Cercetării (MEC) a criticat așa-numita „lege a educației” din Găgăuzia, adoptată recent de Adunarea Populară de la Comrat, menționând că MEC este singura autoritate care poate aproba standardele educaționale de stat. Instituția a menționat că actul normativ nu a fost consultat prealabil cu MEC și a precizat că va solicita anularea sa.

MEC a transmis, într-un comunicat, că actul normativ local în domeniul educației „încalcă grav” prevederile legislației naționale privind competențele autorităților publice.

Potrivit art. 39 din Codul educației al Republicii Moldova nr. 152/2014, Ministerul Educației și Cercetării este singura autoritate publică investită cu competența legală de a defini, elabora și aproba standardele educaționale de stat. În același sens, doar Ministerul Educației și Cercetării este împuternicit juridic să aprobe planul-cadru de învățământ și implicit lista disciplinelor școlare”, a menționat instituția.

Totodată, ministerul a făcut trimitere la decizia Curții Constituționale din 10 decembrie 2013, în care se menționează că, „pornind de la obligația pozitivă a statului de a asigura dreptul la instruire, autoritățile publice centrale sunt obligate de a aproba planul-cadru de învățământ unic pentru predarea disciplinelor școlare, iar elaborarea listei disciplinelor și a denumirilor acestora este prerogativa autorităților publice centrale”. Prin aceeași decizie, Înalta Curte a subliniat că „promovarea politicii lingvistice de stat ține de competența Ministerului Educației”.

Prin urmare, autonomia teritorială nu poate substitui competențele autorităților centrale și nici nu poate institui standarde proprii în domeniul educației, în afara cadrului normativ național. La fel, autoritățile locale nu pot adopta reglementări care să modifice statutul limbii de educație sau să impună discipline ce contravin planurilor-cadru naționale”, a adăugat ministerul.

MEC a subliniat că susține inițiativele de învățare a limbii găgăuze și a poporului găgăuz, însă „aceste proiecte nu pot fi promovate în detrimentul dreptului la studierea limbii materne și nici nu trebuie să aducă atingere principiului egalității de acces la educație pentru toți copiii, indiferent de etnie”.

Mai mult, nota explicativă a proiectului afirmă că așa numită lege este menită să „creeze o bază juridică pentru restabilirea obiectivității științifice în procesul de predare a istoriei Găgăuziei și a poporului găgăuz, precum și a „Istoriei românilor și a istoriei universale” în instituțiile de învățământ general din Găgăuzia”, ceea ce reprezintă o ingerință directă asupra disciplinei „Istoria românilor și universală” prevăzută de curricula națională și contravine principiilor unității spațiului educațional al Republicii Moldova. Fără a nega prevederile legislației privind statutul special al Găgăuziei care permit Adunării Populare să adopte legi, subliniem că această competență nu prevalează asupra legislației naționale și trebuie exercitată cu respectarea ierarhiei actelor normative”, a spus Ministerul Educației.

Totodată, MEC a spus că așa-numita „lege a educației” a fost adoptată fără consultare prealabilă cu ministerul, catalogând acest lucru drept o încălcare a principiilor fundamentale ale procesului legislativ.

Ministerul Educației a mai precizat că urmează să analizeze „în detaliu” conținutul actului adoptat raportat la prevederile cadrului legal național și va solicita Adunării Populare a Găgăuziei anularea legii.

Precizăm că, pe 3 noiembrie, Adunarea Populară a Găgăuziei a aprobat, în lectură finală, cu majoritate de voturi, așa-numita „lege a educației”.

Potrivit presei locale, documentul a fost elaborat de Direcția Generală a Educației din autonomie. Potrivit autorilor, acesta are scopul de a moderniza sistemul educațional, ținând cont de standardele naționale și de particularitățile culturale ale regiunii.

Un element-cheie este consolidarea rolului limbii găgăuze, studierea acesteia urmând să devină obligatorie pentru toți elevii, indiferent de limba de instruire.

Printre principalele prevederi ale actului normativ se numără:

  • predarea limbii și literaturii găgăuze, a istoriei Găgăuziei și a poporului găgăuz în toate școlile din regiune;
  • dreptul elevilor de alte naționalități de a studia limba maternă, în cazul în care există un număr suficient de doritori și resurse în instituția de învățământ;
  • crearea condițiilor pentru studierea limbii găgăuze, inclusiv extinderea numărului de discipline predate în limba găgăuză, editarea manualelor și organizarea cursurilor pentru cadrele didactice;
  • organizarea de activități extracurriculare (concursuri, seri literare etc.) în limbile oficiale ale autonomiei;
  • indicarea denumirilor instituțiilor de învățământ în limbile găgăuză, română și rusă (și în prezent, în autonomie, plăcuțele de pe școli sunt redactate în cele 3 limbi).

Un punct separat al legii este dedicat educației civice și patriotice. Articolul 17 prevede că aceasta are ca scop formarea identității naționale, respectului față de organizarea statală, patrimoniul istoric, limba, cultura și tradițiile poporului găgăuz, precum și ale celorlalte popoare care locuiesc în Republica Moldova.

Instituțiile de învățământ trebuie să includă în programă activități privind „păstrarea adevărului istoric”, cultivarea mândriei pentru realizările strămoșilor și conștientizarea importanței patrimoniului istoric. Elevilor li se propune să participe la evenimente dedicate promovării cunoștințelor istorice, dezvoltării inițiativelor de cercetare și documentare, precum și la proiecte de importanță publică.

În context, în aprilie 2025, în școlile din autonomie se desfășoară așa-numitele „careuri patriotice”. Majoritatea dintre ele au fost dedicate victoriei URSS în cel de-al doilea război mondial, participării găgăuzilor la acesta, precum și organizării acțiunii „Regimentul nemuritor”.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: