Topul celor mai buni angajatori din Moldova, marca delucru.md

Delucru.md lansează proiectul Top Angajatori, o inițiativă care scoate în evidență cele mai bune companii din Moldova, disponibile acum pe platforma dedicată, topangajatori.md. Angajatorii incluși în acest proiect știu să motiveze echipele, să fie modele de leadership și să construiască o cultură organizațională bazată pe valori.

Spre deosebire de alte clasamente, companiile nu sunt ierarhizate pe locuri precum locul 1, locul 2, ci sunt listate pentru a reflecta unicitatea fiecărei organizații. Delucru.md a selectat companiile minuțios, în baza mai multor criterii, condiția de bază fiind impactul tangibil asupra carierelor, economiei și comunității. Acum, procesul de identificare și selectare a unui job a devenit mult mai simplu și ușor pentru candidați. Topul Angajatorilor își propune nu doar să responsabilizeze companiile să lanseze inițiative inovatoare, dar și să ajute persoanele în căutarea unui loc de muncă să identifice mult mai ușor pozițiile la care aspiră.

„După 6 ani de activitate, în care am interacționat cu zeci de mii de companii și am cunoscut angajatori cu diverse culturi organizaționale, planuri de activitate și forme de leadership, delucru.md a decis să lanseze un Top al Angajatorilor, care, de fapt, reprezintă o listă de recomandări pentru utilizatorii platformei noastre. Acest clasament va înlesni procesul de identificare a unui job potrivit pentru persoanele care sunt în căutarea unui loc de muncă sau care vor să-și schimbe cariera”, menționează Ilinka Gherța, Manageră de Proiect la delucru.md.

Topul Angajatorilor, realizat de portalul delucru.md, evidențiază cele mai de încredere companii din țară pentru 2025, punând accent pe angajatorii care adoptă tehnologii moderne, promovează schimbarea și oferă soluții inovatoare pentru piața muncii. Peste 100 de companii au aplicat, fiind evaluate pe criterii precum cultura organizațională, strategia de dezvoltare a talentelor, compensațiile, integrarea noilor angajați și programele de pregătire continuă. Clasamentul recunoaște eforturile de a crea un mediu de muncă excelent, cu oportunități de dezvoltare și echilibru între viața profesională și personală.Toate companiile incluse în top au oferte de angajare pe delucru.md, inclusiv oportunități de lucru în Chișinău, la care poți aplica. Pe topangajatori.md vei găsi informații detaliate despre beneficiile pe care le pun la dispoziția angajaților, atmosfera din cadrul companiei, misiune, viziune și valori.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

EPA

Migranții aflați ilegal în UE vor fi deportați în Africa. Cinci state pregătesc un plan comun

Cinci state membre ale Uniunii Europene au anunțat că vor deschide, în 2027, un centru pentru migranții deportați din Europa, în Rwanda. La acest proiect vor participa Germania, Țările de Jos, Danemarca, Austria și Grecia, transmite BBC.

Guvernele olandez și danez au anunțat că centrul va începe să primească migranți în 2027. Potrivit acestora, acolo vor fi transferate persoanele care se află ilegal pe teritoriul celor cinci state europene.

Odată ajunși în Rwanda, migranții vor avea posibilitatea să se integreze în societatea locală. Ei vor putea să locuiască în această țară, să studieze, să muncească și să beneficieze de servicii medicale. De asemenea, vor avea opțiunea de a se întoarce în țările de origine, dacă își doresc acest lucru, se arată într-un comunicat comun al celor două guverne.

Ministrul rwandez de Interne, Vincent Biruta, a declarat că țara sa este pregătită să le ofere migranților „o soluție sigură, legală și demnă”.

La rândul lor, autoritățile olandeze susțin că migranții vor putea opta pentru o altă soluție decât transferul în Rwanda, în cazul în care nu pot fi trimiși în țările de origine. Totodată, în prima etapă a proiectului, Țările de Jos vor trimite în Rwanda doar bărbați care călătoresc singuri. Prioritate vor avea, în special, persoanele provenite din țări aflate în aceeași regiune cu Rwanda.

Un plan asemănător a fost promovat anterior și de guvernul conservator din Marea Britanie, care intenționa să trimită solicitanții de azil în Rwanda. Proiectul a fost însă blocat în urma mai multor acțiuni în instanță, iar după venirea laburiștilor la putere, în 2024, Londra a renunțat definitiv la această inițiativă.

Spre deosebire de planul britanic, noua schemă europeană prevede că migranții vor fi trimiși în Rwanda doar după ce vor epuiza toate căile legale prin care ar putea rămâne în Europa. Guvernul britanic intenționa, în schimb, să deporteze persoanele înainte de a fi soluționate cererile lor de azil.

Actualul guvern britanic nu exclude posibilitatea de a participa la noul proiect și a anunțat că urmărește „cu interes” modul în care acesta va fi pus în aplicare.

Cum va funcționa proiectul

La o conferință de presă organizată la Viena, cancelarul Austriei, Christian Stocker, a declarat că cele cinci state europene își propun să reducă presiunea asupra sistemului de azil al UE și să descurajeze tentativele periculoase ale migranților de a ajunge în Europa traversând Marea Mediterană.

Potrivit unor surse diplomatice citate de AFP, centrul din Rwanda va funcționa inițial în cadrul unui proiect-pilot și va putea găzdui aproximativ 100 de persoane. Fiecare dintre cele cinci state participante ar urma să trimită câte 20 de migranți.

La organizarea proiectului ar putea contribui și Organizația Internațională pentru Migrație (OIM), o agenție a ONU.

„OIM are o experiență vastă în acordarea de asistență migranților aflați în tranzit, inclusiv în situații dificile”, a declarat un reprezentant al organizației. Acesta a precizat că agenția poartă discuții cu mai multe state europene privind „planurile de creare a unor centre de returnare a migranților sau a unor mecanisme similare”.

Jurnaliștii BBC au remarcat faptul că în mai multe țări europene urmează să aibă loc alegeri, iar autoritățile încearcă să le demonstreze alegătorilor că pot gestiona și controla fenomenul migrației.

Reacția organizațiilor pentru drepturile omului

Noua inițiativă europeană a fost criticată deja de organizațiile pentru drepturile omului.

Clementine de Montjoye, expertă în problemele Africii în cadrul Human Rights Watch, atrage atenția asupra situației drepturilor omului din Rwanda.

Potrivit acesteia, autoritățile rwandeze reprimă vocile critice, efectuează arestări fără respectarea procedurilor legale și îi tratează abuziv pe deținuți. De asemenea, acestea oferă sprijin grupărilor rebele înarmate din Republica Democrată Congo, țară vecină.

„Dacă Kigali va primi bani pentru organizarea programului de deportare, acest lucru nu doar că va provoca suferință și va afecta persoanele deportate, ci va oferi și resurse financiare și influență politică unui guvern responsabil de încălcări grave ale drepturilor omului, atât în propria țară, cât și în străinătate”, a declarat reprezentanta Human Rights Watch.

Potrivit datelor Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă (Frontex), în primele zece luni ale anului 2026 au fost înregistrate 110 000 de treceri ilegale ale frontierelor Uniunii Europene, cu 29% mai puține decât în aceeași perioadă a anului trecut.

În octombrie au fost raportate aproximativ 18 100 de cazuri de trecere ilegală a frontierei. Numărul acestora a fost cu 6% mai mic față de aceeași lună a anului trecut, dar cu 22% mai mare comparativ cu luna septembrie.

Autoritățile europene pun această creștere pe seama numărului tot mai mare de migranți care ajung în Europa pe ruta vest-africană, prin care încearcă să ajungă în Insulele Canare.

presedinte.md

Literatura Republicii Moldova, celebrată la Parlamentul European. Maia Sandu a deschis evenimentul

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a participat luni, 16 noiembrie, la o întâlnire dedicată literaturii moldovenești, organizată la Biblioteca Parlamentului European din Bruxelles. Evenimentul a fost găzduit de vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, și a reunit mai mulți scriitori din Republica Moldova.

Printre participanți s-au numărat Tatiana Țîbuleac, Oleg Serebrian, Ionela Hadârcă și Paula Erizanu, ale căror opere au fost traduse în mai multe limbi europene.

presedinte.md

În discursul său, Maia Sandu a subliniat rolul culturii și al literaturii în apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeană. Potrivit șefei statului, prin intermediul cărților, cititorii europeni pot descoperi istoria, experiențele și identitatea țării noastre.

Președinta a amintit și de lupta pentru păstrarea și recunoașterea limbii române, care, de-a lungul timpului, a fost supusă unor politici de interzicere și rusificare. În perioada Imperiului Rus, limba română a fost interzisă în școli și în administrație, iar în timpul ocupației sovietice a fost redenumită și scrisă cu alfabet chirilic.

De asemenea, Maia Sandu a evidențiat principalele teme abordate de scriitorii moldoveni, precum identitatea, deportările, emigrarea, libertatea și războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. Șefa statului a menționat că aceste subiecte reflectă nu doar experiența Republicii Moldova, ci și realități istorice împărtășite de alte popoare europene.

presedinte.md

În acest context, președinta a accentuat importanța literaturii în combaterea propagandei și a dezinformării, dar și în apărarea valorilor democratice și a identității naționale.

Întâlnirea de la Bruxelles face parte din eforturile de promovare a culturii și literaturii Republicii Moldova în spațiul european, în contextul parcursului de aderare a țării la Uniunea Europeană.

***

Amintim că, în perioada 16-17, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, întreprinde o vizită de lucru la Bruxelles. În ajun, șefa statului a participat la Forumul privind extinderea UE. În debutul evenimentului, președinta a spus că țara lucrează pentru a fi pregătită de aderare până în 2030.

Profitul companiilor de stat a crescut de peste cinci ori în 2025. Câte au înregistrat pierderi?

Peste 70% dintre întreprinderile de stat și societățile comerciale cu capital public din Republica Moldova au încheiat anul 2025 cu un profit cumulat de 3,09 miliarde de lei, de peste cinci ori mai mare comparativ cu anul precedent. Cu toate acestea, 18 entități au înregistrat pierderi, iar datoriile totale au ajuns la 74,57 miliarde de lei.

Datele au fost prezentate de directorul Agenției Proprietății Publice (APP), Ion Dodon, în cadrul ședinței Parlamentului din 16 noiembrie. Potrivit raportului, au fost analizate rezultatele financiare a 41 de întreprinderi de stat și 31 de societăți comerciale în care statul deține participații de peste 30%.

Cele 72 de entități au înregistrat vânzări totale de 68,49 miliarde de lei, în creștere cu 32,8% față de 2024. Profitul net cumulat a crescut de la 570,37 milioane de lei la 3,09 miliarde de lei.

„Un indicator deosebit de important este profitul net acumulat, care a ajuns la 3,09 miliarde de lei, comparativ cu 570,37 milioane de lei în anul 2024. Prin urmare, profitul net agregat a fost de peste 5,4 ori mai mare”, a declarat Ion Dodon, relatează Moldova 1.

Cea mai mare parte a profitului a fost generată de cinci companii: Moldovagaz, cu 1,16 miliarde de lei, Aeroportul Internațional Chișinău, cu aproximativ 712 milioane de lei, Energocom, cu 412,25 milioane de lei, FEE Nord, cu 309,04 milioane de lei, și Loteria Națională a Moldovei, cu 290,69 milioane de lei.

Din profitul total înregistrat de cele 72 de entități, aproximativ 700 de milioane de lei au fost transferate la bugetul de stat sub formă de dividende.

La polul opus, 18 întreprinderi au raportat pierderi. Cele mai mari au fost înregistrate de Calea Ferată din Moldova (CFM) – aproximativ 90 de milioane de lei, Arena Națională – 42 de milioane de lei, CET-Nord – 37 de milioane de lei, Metalferos – 26,8 milioane de lei și Editura Universul – 25,8 milioane de lei.

În cazul CFM, Ion Dodon a menționat că rezultatele financiare evidențiază necesitatea continuării reformelor și a restructurării activității. Întreprinderea a fost reorganizată în două societăți pe acțiuni, una responsabilă de infrastructură, iar cealaltă de transportul de mărfuri și pasageri. Directorul APP susține că operatorul feroviar ar putea încheia anul 2026 pe profit, după ce în primele nouă luni a înregistrat un câștig de aproape 23 de milioane de lei.

Totodată, datoriile totale ale întreprinderilor analizate au ajuns la 74,57 miliarde de lei la sfârșitul anului 2025, în creștere cu 36,92 miliarde de lei față de anul precedent.

În cadrul ședinței, directorul APP a oferit și detalii despre proiectul de extindere a terminalului Aeroportului Internațional Chișinău cu 5 000 de metri pătrați. Potrivit acestuia, lucrările ar urma să înceapă cel târziu în decembrie 2026, deși procedurile de achiziții publice au înregistrat întârzieri.

Raportul APP mai arată că, la 1 ianuarie 2026, instituția administra 168 de entități, dintre care 105 întreprinderi de stat și 63 de societăți pe acțiuni cu participație publică.

La finalul ședinței, Parlamentul a luat act de raportul Agenției Proprietății Publice, fără a-l supune votului.

Tudor Mardei | NewsMaker

Stoianoglo respinge acuzațiile că ar fi „omul PAS”: „Nu trebuie să iubesc guvernarea pentru a discuta cu ea”

Alexandr Stoianoglo, care s-a calificat în turul al doilea al alegerilor pentru funcția de bașcan al Găgăuziei, respinge informațiile apărute în spațiul public potrivit cărora ar fi apropiat de Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), aflat la guvernare, și sugerează că are divergențe politice cu actuala conducere a țării. Totuși, candidatul a declarat că, în cazul în care va câștiga scrutinul, nu va permite ca aceste divergențe să afecteze dialogul cu autoritățile centrale și că va negocia în interesul locuitorilor autonomiei. Afirmațiile au fost făcute într-un mesaj publicat pe rețelele de socializare pe 16 noiembrie.

„După primul tur, se spune din nou că sunt „omul PAS”. Atitudinea mea față de actuala guvernare este bine cunoscută și nu am niciun motiv să mi-o schimb. Dar nu intenționez să-mi transfer divergențele politice asupra relațiilor dintre Comrat și Chișinău. De prea multe ori, pentru conflictele politice ale altora ajung să plătească oamenii de rând. Nu trebuie să iubesc guvernarea pentru a discuta cu ea. La fel, guvernarea nu trebuie să mă placă pentru a-și îndeplini obligațiile față de locuitorii Găgăuziei”, a declarat Alexandr Stoianoglo.

El a mai spus că negocierile cu autoritățile de la Chișinău sunt inevitabile, însă trebuie să se desfășoare transparent și să vizeze investițiile, crearea locurilor de muncă și dezvoltarea autonomiei. „Mă interesează doar acele înțelegeri de pe urma cărora va avea de câștigat fiecare locuitor al Găgăuziei”, a subliniat Stoianoglo.

Totodată, candidatul a îndemnat alegătorii să-l judece după acțiunile sale.

„Celor care mă consideră „omul PAS” le spun: nu vă grăbiți să vă schimbați părerea. Judecați-mă după faptele mele, nu după vorbe – nici ale mele, nici ale criticilor mei”, a menționat acesta.

Amintim că alegerile pentru funcția de bașcan al Găgăuziei au avut loc duminică, 15 noiembrie. Alexandr Stoianoglo, fost procuror general și deputat al Blocului „Alternativa”, care candidează independent, a obținut cele mai multe voturi valabil exprimate – 38,44%. Acesta este urmat de fostul deputat Fiodor Gagauz, care candidează din partea PSRM și a acumulat 24,22% din voturi.

Întrucât niciunul dintre cei opt candidați înscriși în cursa electorală nu a obținut majoritatea necesară pentru a câștiga din primul tur, alegătorii vor reveni la urne pe 29 noiembrie, pentru a alege între primii doi clasați: Alexandr Stoianoglo și Fiodor Gagauz.

***

Anterior, pe rețelele de socializare s-a vehiculat Stoianoglo că ar fi „candidatul partidului de guvernare” la funcția de bașcan. Igor Grosu, președintele Parlamentului și liderul PAS, a negat informațiile, catalogându-le drept false. La rândul său, Stoianoglo a spus că nu ar avea nicio legătură cu PAS și nici cu altă formațiune politică.

Imagine simbol

Alegerile din Găgăuzia, între o bună organizare și nereguli electorale. Ce a constatat misiunea de observare a Consiliului Europei

Alegerile pentru funcția de bașcan și pentru Adunarea Populară a Găgăuziei au avut loc într-o atmosferă calmă și bine organizată, însă nu au fost lipsite de probleme. Observatorii Congresului Autorităților Locale și Regionale al Consiliului Europei au semnalat încălcări ale secretului votului, condiții proaste în unele secții de votare și suspiciuni de utilizare a resurselor administrative în campania electorală. Constatările au fost prezentate luni, 16 noiembrie, într-un raport.

Potrivit Congresului, cele șapte echipe de observatori au vizitat 66 din cele 67 de secții de votare. Aceștia au apreciat activitatea membrilor comisiilor electorale și modul în care au fost organizate alegerile.

„Am observat un proces electoral, în general, calm, bine organizat și desfășurat în ordine, de la deschiderea secțiilor până la numărarea voturilor”, a declarat Mélanie Lepoultier, șefa delegației.

Totuși, observatorii au identificat unele probleme, inclusiv cabine de vot amplasate prea aproape una de alta, alegători care nu și-au împăturit buletinele și deficiențe în timpul numărării voturilor. În plus, mai multe secții nu aveau încălzire sau iluminare suficientă, iar accesul persoanelor cu mobilitate redusă a rămas o problemă.

Delegația a atras atenția și asupra unor aspecte legate de campania electorală. Printre acestea se numără subreprezentarea femeilor, comentariile sexiste, dar și acuzațiile privind folosirea resurselor administrative, cheltuielile electorale nedeclarate și mituirea alegătorilor.

Un alt motiv de îngrijorare a fost dezinformarea din mediul online și promovarea coordonată a unor candidați, uneori din afara țării. Cu toate acestea, observatorii au remarcat că instituțiile din Republica Moldova au devenit mai rezistente la ingerințele străine față de anul 2023.

În concluziile sale, Congresul a subliniat că alegerile au reprezentat o ocazie importantă pentru consolidarea democrației și a încrederii cetățenilor în instituțiile din Găgăuzia. Un proiect de recomandare privind scrutinul urmează să fie discutat în martie 2027, la Strasbourg.

Amintim că alegerile pentru funcția de bașcan și pentru Adunarea Populară a Găgăuziei au avut loc pe 15 noiembrie.

La scrutinul pentru funcția de bașcan al Găgăuziei, cele mai multe voturi le-a obținut candidatul independent Alexandr Stoianoglo – 38,44%. Acesta este urmat de concurentul PSRM, Fiodor Gagauz, cu 24,22%. Întrucât niciunul dintre cei opt candidați înscriși în cursa electorală nu a obținut majoritatea necesară pentru a câștiga din primul tur, alegătorii vor reveni la urne pe 29 noiembrie, pentru a alege între primii doi clasați: Stoianoglo și Gagauz.

La alegerile pentru Adunarea Populară doar 13 deputați au fost aleși din primul tur, dintre care 10 candidați independenți și trei reprezentanți ai PSRM. În alte 21 de circumscripții va fi organizat turul al doilea, iar într-o circumscripție alegerile vor trebui repetate din cauza prezenței insuficiente la vot.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: