Delucru.md lansează proiectul Top Angajatori, o inițiativă care scoate în evidență cele mai bune companii din Moldova, disponibile acum pe platforma dedicată, topangajatori.md. Angajatorii incluși în acest proiect știu să motiveze echipele, să fie modele de leadership și să construiască o cultură organizațională bazată pe valori.
Spre deosebire de alte clasamente, companiile nu sunt ierarhizate pe locuri precum locul 1, locul 2, ci sunt listate pentru a reflecta unicitatea fiecărei organizații. Delucru.md a selectat companiile minuțios, în baza mai multor criterii, condiția de bază fiind impactul tangibil asupra carierelor, economiei și comunității. Acum, procesul de identificare și selectare a unui job a devenit mult mai simplu și ușor pentru candidați. Topul Angajatorilor își propune nu doar să responsabilizeze companiile să lanseze inițiative inovatoare, dar și să ajute persoanele în căutarea unui loc de muncă să identifice mult mai ușor pozițiile la care aspiră.
„După 6 ani de activitate, în care am interacționat cu zeci de mii de companii și am cunoscut angajatori cu diverse culturi organizaționale, planuri de activitate și forme de leadership, delucru.md a decis să lanseze un Top al Angajatorilor, care, de fapt, reprezintă o listă de recomandări pentru utilizatorii platformei noastre. Acest clasament va înlesni procesul de identificare a unui job potrivit pentru persoanele care sunt în căutarea unui loc de muncă sau care vor să-și schimbe cariera”, menționează Ilinka Gherța, Manageră de Proiect la delucru.md.
Topul Angajatorilor, realizat de portalul delucru.md, evidențiază cele mai de încredere companii din țară pentru 2025, punând accent pe angajatorii care adoptă tehnologii moderne, promovează schimbarea și oferă soluții inovatoare pentru piața muncii. Peste 100 de companii au aplicat, fiind evaluate pe criterii precum cultura organizațională, strategia de dezvoltare a talentelor, compensațiile, integrarea noilor angajați și programele de pregătire continuă. Clasamentul recunoaște eforturile de a crea un mediu de muncă excelent, cu oportunități de dezvoltare și echilibru între viața profesională și personală.Toate companiile incluse în top au oferte de angajare pe delucru.md, inclusiv oportunități de lucru în Chișinău, la care poți aplica. Pe topangajatori.md vei găsi informații detaliate despre beneficiile pe care le pun la dispoziția angajaților, atmosfera din cadrul companiei, misiune, viziune și valori.
If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.
Proiectul de lege cu modificări la legislația din justiție, care prevede inclusiv extinderea perioadei în care ministrul Justiției va fi membru de drept în Consiliul Superior al Procurorilor (CSP), a fost adoptat în lectură finală, în cadrul ședinței plenare din 29 decembrie. Deputatul „Alternativa” Alexandr Stoianoglo a criticat amendamentul privind prelungirea termenului pentru deținerea calității de membru de drept în CSP de către ministrul Justiției, menționând că acesta ar avea drept obiectiv menținerea factorului politic asupra activității Consiliului. Veronica Roșca, deputată PAS și președintă a Comisiei juridice, numiri și imunități, a respins acuzația și a catalogat-o drept „nejustificată”.
Prevederile proiectului de lege
Proiectul de lege, care aparține unui grup de deputați ai formațiunii de guvernământ PAS, prevede că Consiliul Superior al Magistraturii și Consiliul Superior al Procurorilor vor fi incluse în lista autorităților care publică gratuit actele normative în Monitorul Oficial. Totodată, anunțurile despre suplinirea funcțiilor de judecător nu vor mai fi publicate în Monitorul Oficial. Potrivit legislației, acestea se publică în mass-media și pe pagina web a CSM. Inițiativa mai propune actualizarea denumirii Agenției Informaționale de Stat „Moldpres”, care anterior a fost reorganizată. Iar noua denumire a Agenției Informaționale Juridice va fi Agenția Digitalizare în Justiție și Administrare Judecătorească.
Modificările legislative se mai referă la procesul de evaluare externă. Lista subiecților a fost completată cu o categorie nouă – judecătorii din cadrul Colegiului specializat anticorupție al Judecătoriei Chișinău şi candidații la funcția de judecător din cadrul acestui colegiu. De asemenea, s-a propus extinderea termenului-limită pentru evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor până la 31 august 2026.
De asemenea, documentul mai prevede extinderea perioadei de tranziție în care ministrul Justiției exercită calitatea de membru de drept în CSP până la data de 1 ianuarie 2028. Autorii inițiativei legislative argumentează că extinderea temporară a calității de membru de drept a ministrului Justiției este necesară pentru a asigura „stabilitatea” și „predictibilitatea” procesului de reformare a justiției, fiind vorba despre evaluare externă a actorilor din justiție, inclusiv a procurorilor, care se află în desfășurare. În același timp, competențele ministrului Justiției în cadrul CSP au fost îngustate: acesta nu va participa la examinarea contestațiilor împotriva hotărârilor Colegiului de disciplină și etică, precum și la examinarea cauzelor disciplinare împotriva procurorului general.
„Alternativa”: acuzații și amendament respins
În timpul dezbaterilor asupra proiectului de lege, deputatul „Alternativa” Alexandru Stoianoglo a declarat că prelungirea termenului aflării ministrului Justiției în componența Consiliului Superior al Procurorilor ar viza menținerea factorului politic în activitatea CSP.
„Este evident pentru toată lumea că păstrarea ministrului Justiției în Consiliul Superior al Procurorilor menține politicul în activitatea Consiliului Superior al Procurorilor. Deși toată lumea știe că asta contravine și recomandărilor instituțiilor internaționale, și GRECO, și Comisiei de la Veneția, și partenerilor noștri de dezvoltare, chiar acreditat în Chișinău”, a spus el.
Veronica Roșca, deputată PAS și președinta Comisiei juridice, numiri și imunități, care a prezentat proiectul, a calificat acuzația colegului său drept „nejustificată”. „Scopul păstrării ministrului Justiției în Consiliul Superior al Procuraturii pe o perioadă de tranziție de 2 ani de zile, din 2026 până în 2028, a fost argumentat. Este un scop, în primul rând, de a implementa harta teritorială a procuraturii, de a ajuta, și nici într-un fel de a ave un rol de ingerință sau vreun alt aspect care se încearcă a invoca”, a adăugat Roșca.
De asemenea, un alt deputat al fracțiunii „Alternativa”, Ion Chicu, a propus un amendament la proiectul de lege, care prevedea excluderea ministrului Justiției din cadrul CSP. Amendamentul nu a întrunit însă suficiente voturi pentru a fi inclus în inițiativa legislativă.
Proiectul de lege a fost votat în lectură finală de 54 de deputați.
Modificările legislative adoptate vor intra în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial.
Cei patru moldoveni blocați în Muntele Făgăraș din România au fost evacuați. Anunțul a fost făcut pe 29 decembrie de Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova, care a precizat că persoanele nu au avut de suferit.
„Potrivit informațiilor oferite de către ambasada Republicii Moldova la București, intervenția echipei de salvare a fost finalizată cu succes. Cei patru cetățeni ai Republicii Moldova au fost preluați de salvatori și conduși la automobilul cu care se deplasau. Aceștia nu au avut de suferit și sunt în stare bună”, a transmis MAE.
Amintim că, pe 28 decembrie, un grup de patru persoane din Republica Moldova au rămas blocați în Refugiul Călțun din Munții Făgăraș. Salvamont Argeș a transmis că nu s-a putut interveni pentru a-i evacua în aceiași zi, din cauza unei avertizări meteo de cod roșu de vreme extremă. O echipă de salvatori montani a demarat operațiunea de evacuare în dimineața de 29 decembrie.
Parlamentul a votat în lectura a doua proiectul legii bugetului de stat pentru anul 2026, în ședința din 29 decembrie. Documentul a fost votat de 54 de deputați ai majorității PAS, după o serie de dezbateri între partidul de guvernare și opoziție. Reprezentanții majorității parlamentare au susținut că majoritatea amendamentelor propuse de opoziție ar fi dus la „triplarea” deficitului bugetar, în timp ce opoziția a acuzat guvernarea de gestionarea ineficientă a fondurilor publice și de ignorarea problemelor sociale și economice.
Critici privind datoria publică și cheltuielile instituționale
Fostul prim-ministru și deputat al Blocului Alternativa, Ion Chicu, a atras atenția asupra creșterii accentuate a costurilor de deservire a datoriei de stat. Potrivit acestuia, în bugetul pentru anul 2026 sunt prevăzute aproximativ 6,2 miliarde de lei doar pentru plata dobânzilor, ceea ce ar reprezenta un risc major pentru sustenabilitatea finanțelor publice.
Ion Chicu a subliniat că aceste cheltuieli vor fi de aproape trei ori mai mari decât fondul rutier și de trei ori mai mari decât fondul de subvenționare a agriculturii.
„Serviciul datoriei de stat crește față de 2025 cu circa două miliarde de lei. Asta înseamnă că, peste doi ani, vom plăti doar pe dobânzi echivalentul bugetului municipiului Chișinău. Majorăm deficitul prin cheltuieli care ne vor aduce, în timp, la situația în care pe dobânzi vom plăti patru sau cinci miliarde, adică un buget întreg al Chișinăului”, a declarat deputatul.
Totodată, Chicu a criticat majorarea cheltuielilor pentru instituțiile publice într-un context bugetar dificil și a propus limitarea acestora.
„Dacă anul 2026 este atât de greu, de ce este absolut necesar să majorăm bugetul Parlamentului cu 12 milioane de lei, al Cancelariei de Stat cu 320, al Avocatului Poporului, al Curții Constituționale, al Curții de Conturi? Haideți să acționăm solidar cu oameni, oameni buni, învățători. 2026 e greu, nu vă putem da nici 4%, dar hai să arătăm că suntem solidari și nu ne luăm nici nouă”, a adăugat acesta.
Agricultură și amendamente ignorate
Deputatul Partidului „Democrația Acasă”, Sergiu Stefanco, a criticat modul în care sunt examinate amendamentele opoziției, menționând că inclusiv cele care au primit aviz pozitiv din partea Guvernului sunt respinse de majoritatea parlamentară.
Potrivit lui, procedura de votare a devenit una formală, fără o analiză reală a propunerilor. Stefanco a propus ca cele 628 de milioane de lei prevăzute în proiect pentru măsuri de creștere economică să fie redirecționate către achitarea datoriilor din fondul de subvenționare a agriculturii, estimate la 2,3 miliarde de lei.
„Văd că sunt amendamente cu avizul pozitiv al Guvernului, dar nu se votează. Puteți face multe amendamente dar tot degeaba. Eu v-aș recomanda dumneavoastră, înainte de a vota legile care le votați, să le consultați așa cum scrie în lege”, a spus parlamentarul.
Propunerile opoziției
Fracțiunea PSRM a înaintat mai multe amendamente, printre care acordarea unui ajutor forfetar de 5.000 de lei în caz de deces, 3.000 de lei pentru elevi, 10.000 de lei anual pentru familiile numeroase și 100.000 de lei pentru veteranii celui de-al Doilea Război Mondial. De asemenea, socialiștii au solicitat alocarea anuală a 200 de milioane de lei pentru programe de prevenire și tratament al dependenței de droguri.
Fracțiunea Partidului Nostru a propus amendamente ce vizează investiții în mai multe localități, inclusiv municipiul Bălți și orașele Glodeni și Drochia. Printre acestea se numără alocarea a 10 milioane de lei pentru reconstrucția unei tabere de copii din Bălți, 15 milioane de lei pentru reparația capitală a unei grădinițe, 40 de milioane de lei pentru infrastructură și majorarea Fondului Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural de la 2,3 la 4,3 miliarde de lei.
Partidul Mișcarea Alternativa Națională (MAN) a înaintat amendamente axate pe proiecte de investiții în municipiul Chișinău, inclusiv două miliarde de lei pentru reabilitarea curților de bloc, două miliarde de lei pentru centura de siguranță a capitalei, un miliard de lei pentru executarea hotărârilor judecătorești privind locuințele, precum și fonduri pentru reabilitarea unor instituții culturale și educaționale.
Replica PAS: „Amendamentele opoziției ar tripla deficitul”
În replică, președintele Comisiei economie, buget și finanțe, deputatul PAS Radu Marian, a respins acuzațiile opoziției și a declarat că amendamentele propuse ar fi majorat cheltuielile bugetare cu aproximativ 46 de miliarde de lei.
„Ceea ce e foarte interesant, că voi toți în opoziție vorbiți de deficit, dar, repet, 46 de miliarde lei amendamente, triplarea deficitului într-un an.Dincolo de costul de servire a datorii, noi avem peste 12 miliarde lei cheltuieli capitale. Și multe alte lucruri și investiții pe care o să le facem în anul 2026. Și atunci când vorbiți de responsabilitate, vă rog, uitați-vă în oglindă”, a subliniat deputatul.
***
Pentru lectura a doua, au fost înregistrate 81 de amendamente care presupuneau cheltuieli suplimentare, însă doar o parte dintre acestea au fost acceptate.
Printre amendamentele aprobate din partea opoziției se numără cel înaintat de deputatul Vladimir Odnostalco, care prevede majorarea cu 15 milioane de lei a alocațiilor pentru compensarea cheltuielilor de transport ale persoanelor cu dizabilități. De asemenea, a fost acceptat amendamentul deputatei Olga Ursu, ce vizează alocarea a cinci milioane de lei pentru renovarea Arcului de Triumf din Chișinău, precum și amendamentul deputatului Vlad Batrîncea privind alocarea a trei milioane de lei pentru dotarea întreprinderilor silvice cu sisteme de drone.
Conform proiectului adoptat, bugetul de stat pentru anul 2026 prevede venituri de 79,67 miliarde de lei și cheltuieli de peste 100,57 miliarde de lei, ceea ce va genera un deficit bugetar de 20,9 miliarde de lei, care urmează să fie acoperit din surse interne și externe de finanțare.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Autoritățile Republicii Moldova au recepționat notificarea privind mandatul de arestare internațional emis pe numele ex-premierului Vlad Filat, condamnat recent la 2 ani de închisoare în Franța. Precizarea a fost făcută de ministrul Justiției, Vladislav Cojuhari, în cadrul unor declarații de presă.
Vladislav Cojuhari a menționat că autoritățile Republicii Moldova au recepționat notificarea privind mandatul de arestare internațional pe numele lui Vlad Filat pe 27 decembrie. „Astăzi s-a făcut confirmarea recepționării. Mai departe se întreprind deja măsurile operaționale, care cumva depășesc Ministerul Justiției”, a adăugat el.
Oficialul a mai menționat că următoarea etapă presupune transmiterea de către autoritatea competentă din Franța a unei hotărâri definitive de condamnare și cererea de executare.
„Hotărârile străine penale definitive pot fi remise statului unde a fost localizată persoana și cu cererea de executare a acesteia. Mai pe scurt vorbind, autoritatea competentă, în cazul respectiv Republica Franceză, poate remite acea cerere însoțită de o hotărâre definitivă către Republica Moldova. În cazul nostru – Ministerul Justiției, care la rândul său, după ce verifică corespunderea cu toate segmentele pe normativ, pe toate convențiile internaționale, o remite instanței de judecată abilitate, care se va expune asupra executării acesteia”, a spus Cojuhari.
Amintim că, pe 8 decembrie, Tribunalul corecțional din Paris l-a condamnat pe Vlad Filat la 2 ani de închisoare într-un dosar de corupție. Instanța a constatat că Filat ar fi fost implicat într-un mecanism de spălare de bani legat de mituirea unui funcționar public străin. Conform anchetatorilor, în anii 2012 și 2014, el și fosta sa soție ar fi achiziționat mai multe proprietăți imobiliare în Franța, în special în regiunea Haute-Savoie, prin intermediul unor companii și al unui interpus, folosind fonduri provenite de la o companie canadiană. Aceasta obținuse, în 2011, contractul de gestionare a Loteriei Naționale a Republicii Moldova, pe perioada în care Filat era prim-ministru.
Politicianul a calificat sentința ca fiind „motivată politic” și „puternic influențată din Republica Moldova”.
Pe 26 decembrie, Biroul Central Internațional INTERPOL Paris a emis un mandat de arestare internațional pe numele fostului prim-ministru. O zi mai târziu, Filat a scris pe Facebook că este „pe loc” și că „nu se eschivează”. Totodată, el a spus că a contestat decizia judecătorească și că până la epuizarea tuturor căilor de atac, cauza penală „nu poate” fi transmisă autorităților Republicii Moldova pentru executare.
Bărbatul acuzat că a jefuit două tinere de aproape 500.000 de lei, bani ce aparțineau partidului „Șor” scos în afara legii, a fost condamnat la 8 ani de închisoare, dintre care 4 cu suspendare. Informația a fost comunicată pe 29 decembrie de Procuratura Anticorupție, care a precizat că bărbatul a fost anunțat în căutare.
Conform Procuraturii Anticorupție, pe 22 decembrie, Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, l-a găsit vinovat de jaf pe bărbat. Potrivit instituției, în ceea ce privește învinuirea de huliganism, instanța a apreciat faptele ca fiind contravenție și a încetat procesul contravențional, din motiv că a expirat termenul de prescripție.
„Instanța a dispus aplicarea unei pedepse cu închisoare pe un termen de 8 ani, cu executarea a jumătate din această pedeapsă, respectiv 4 ani de închisoare, iar restul fiind suspendat pe un termen de probațiune de 3 ani. Termenul de executare a pedepsei urmează a fi calculat din momentul reținerii inculpatului, acesta fiind anunțat în căutare”, a precizat instituția.
Procuratura a mai spus că suma de 487.450 de lei a fost confiscată de instanță prin sentința de condamnare a Evgheniei Guțul și a unei secretare a fostului partid „Șor”.
„Totodată, instanța a admis acțiunea civilă înaintată de una dintre părțile vătămate și a dispus încasarea de la inculpat a sumei de peste 20 000 de lei, constituită din prejudiciu material, moral și cheltuieli de asistență juridică”, a declarat Procuratura Anticorupție.
Sentința poate fi atacată cu apel la Curtea de Apel Centru în termen de 15 zile de la pronunțare.
***
Amintim că, pe 23 decembrie 2022, Inspectoratul General al Poliției anunța că două tinere, de 22 și 26 de ani, au fost lovite cu pumnii și cu o rangă din metal de către un bărbat de 31 de ani, locuitor al capitalei. Inspectoratul preciza că tinerele, care acționau în interesele unui partid, au fost lăsate fără o geantă ce conținea bani, portmoneele cu actele de identitate și două inele din aur. Inspectoratul declara că banii erau destinați finanțării partidului. Martor al cazului a fost un bărbat care a intervenit pentru a reține suspectul, dar a suferit multiple traumatisme, aplicate cu ranga metalică. La reținere, suspectul și-a recunoscut vina. Incidentul a avut loc pe 20 decembrie 2022, pe strada Kiev din Chișinău.
În aprilie 2023, Procuratura Anticorupție a declarat că suspectul a fost trimis în judecată. Totodată, a raportat că banii sustrași, în valoare de 487.450 de lei, aparțineau partidului politic „Șor”. Conform procuraturii, banii erau destinați finanțării protestelor în fața diferitelor instituții publice din Chișinău. Totodată, procuratura declara că, la acel moment, învinuitul se afla în arest la domiciliu.
