digi.24

Tot mai multe zgomote se aud din zona de căutare a submarinului Titan. Rezervele de oxigen se apropie de sfârşit

Căutarea submarinului Titan dispărut în apele Atlanticului a intrat pe ultima sută de metri. Avioane, zece nave și mai mulți roboți subacvatici încearcă să dea de urma submersibilului, iar șansele ca cineva să mai fie găsit în viață sunt tot mai mici. Conform calculelor Pazei de Coastă, cei cinci oameni de la bord ar mai avea oxigen până undeva în jurul orei 14:00, ora României, scrie digi24.ro. S-au auzit din nou zgomote similare unor bătăi, dar nimeni nu știe dacă sunt provocate de cei din submarin. Ca de fiecare dată în astfel de cazuri, părerile experților sunt împărțite: unii spun că timpul se scurge rapid și astăzi e ziua decisivă, alții – că ar mai fi timp până mâine.

Fostul comandant al submarinului nuclear al Marinei SUA, David Marquet, avertizează că sunetele detectate în ultimele ore ar putea să nu provină de la submersibilul Titan.

„Nu cred că zgomotele sunt de acolo, ar putea fi doar sunete naturale. Auzim zgomote și mai multe nave vin în zonă, apoi auzim mai multe zgomote și nu cred că este o coincidență”, a spus el pentru BBC.

Căpitanul Marquet crede că șansele de supraviețuire pentru cei aflați la bord sunt reduse, dar că ei au o șansă prin faptul că echipamentul necesar pentru ridicarea submersibilului se îndreaptă spre zona respectivă.

Submersibilul Titan, care are o lungime de 6,7 metri şi este operat de compania americană OceanGate Expeditions, şi-a început coborârea duminică la ora locală 8.00 (15.00, ora României).

Acesta a pierdut contactul cu nava sa de sprijin de la suprafaţă aproape de sfârşitul a ceea ce ar fi trebuit să fie o scufundare de două ore până la Titanic.

În condiţiile în care, potrivit estimărilor, rezerva de aer de la bord s-ar putea epuiza în câteva ore, o coaliţie internaţională de echipe de salvare a cercetat o întindere vastă a oceanului în căutarea submersibilului.

Paza de coastă americană şi-a redirecţionat o parte din echipamente pentru a încerca să localizeze sunetele ca nişte ciocănituri auzite în timpul căutărilor aeriene de marţi şi miercuri dimineaţă în zona îndepărtată a Atlanticului de Nord. Deşi nu a dat niciun rezultat, dispozitivele sonar ale aeronavei canadiene P-3 sunt analizate de Marina americană, au declarat miercuri oficialii citați de Reuters.

Paza de Coastă americană a declarat că vehicule operate de la distanţă (ROV) au fost desfăşurate sub apă în apropierea locului unde aeronavele canadiene au înregistrat zgomotele cu ajutorul unor balize sonar, dar nu au găsit încă niciun semn că ar putea proveni de la Titan. Căpitanul Gărzii de Coastă, Jamie Frederick, a declarat, în cadrul unei conferinţe de presă, că analiza zgomotelor a fost „neconcludentă”.

„Când eşti în mijlocul unui caz de căutare şi salvare, întotdeauna ai speranţă”, a spus el. ”În ceea ce priveşte zgomotele în mod specific, nu ştim ce sunt, ca să fiu sincer cu voi”, a declarat el presei.

Recuperarea submersibilului presupune provocări logistice uriaşe

Chiar dacă submersibilul este localizat, recuperarea acestuia prezintă provocări logistice uriaşe, având în vedere condiţiile extreme de la adâncimea de kilometri distanţă sub suprafaţă.

Echipe din Statele Unite, Canada şi Franţa, care au folosit avioane şi nave, au căutat mai mult de 25.900 km pătraţi din suprafaţa oceanului, aproximativ de două ori mai mult decât suprafaţa statului american Connecticut.

Experţii spun însă că rezerva teoretică de aer de la bordul submersibilului depinde de o serie de factori, inclusiv dacă nava mai are energie şi cât de calmi au rămas oamenii de la bord.

Epava Titanicului, un pachebot britanic care a lovit un iceberg şi s-a scufundat în timpul călătoriei sale inaugurale din 1912, ceea a dus la moartea a peste 1.500 de persoane, se află pe fundul mării la o adâncime de 3.810 metri. Epava se află în adâncuri la aproximativ 1.450 km est de Cape Cod, Massachusetts, şi la 640 de kilometri sud de St. John’s, Newfoundland.

Printre cei aflaţi la bordul submersibilului se numără miliardarul şi aventurierul britanic Hamish Harding, în vârstă de 58 de ani, şi omul de afaceri de origine pakistaneză Shahzada Dawood, în vârstă de 48 de ani, împreună cu fiul său Suleman, în vârstă de 19 ani, ambii cetăţeni britanici. Exploratorul francez Paul-Henri Nargeolet, în vârstă de 77 de ani, şi Stockton Rush, fondatorul şi directorul executiv al OceanGate, sunt, de asemenea, la bord.

Prietena lui Harding, Jannicke Mikkelsen, care l-a însoţit pe antreprenorul britanic în alte expediţii, a declarat pentru Reuters că spera la veşti bune, dar nu era optimistă. „Ar fi un miracol dacă ar fi recuperaţi în viaţă”, a spus ea.

Îndoieli privind siguranţa submersibilului Titan

Îndoieli privind siguranţa submersibilului Titan au fost ridicate într-un proces din 2018 intentat de fostul director de operaţiuni maritime al OceanGate, David Lochridge, care a susţinut că a fost concediat pentru că şi-a exprimat îngrijorarea că învelişul nu ar putea rezista la adâncimi extreme. În propria plângere în instanţă împotriva lui Lochridge, OceanGate a declarat că acesta a refuzat să accepte asigurările inginerului principal şi l-a acuzat pe Lochridge că a împărtăşit în mod necorespunzător informaţii confidenţiale.

Cele două părţi au soluţionat cazul în noiembrie 2018. Nici compania şi nici avocatul lui Lochridge nu au comentat detaliile disputei.

Cu câteva luni înainte de proces, un grup de lideri din industria submersibilelor a trimis o scrisoare către OceanGate avertizând că abordarea „experimentală” a dezvoltării navei ar putea duce de la probleme „minore până la catastrofale”.

Dacă submersibilul ar fi reuşit să iasă la suprafaţă, el este sigilat cu şuruburi din exterior, ceea ce face imposibilă ieşirea celor din interior fără ajutor. Dacă Titan se află pe fundul oceanului, un efort de salvare ar fi şi mai dificil din cauza presiunii masive şi a întunericului total la o adâncime de peste 3 km.

O navă de cercetare franceză care transportă un submersibil robot de scufundare la mare adâncime era aşteptată să sosească în cursul zilei de miercuri. Nava controlată de la distanţă este capabilă să se scufunde la o adâncime la fel de mare ca cea a epavei Titanicului şi ar putea ajuta la eliberarea submersibilului în cazul în care acesta este blocat, deşi robotul nu poate ridica singur submersibilul, care cântăreşte 9.525 kg. Însă robotul ar putea ajuta la agăţarea submarinului de o navă de suprafaţă care este capabilă să îl ridice, a declarat operatorul.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Facebook/Vasile Tofan

2027 ar putea fi declarat „Anul Ion și Doina Aldea-Teodorovici”. Reacția fiului regretaților artiști, după propunerea premierului

Premierul Republicii Moldova, Vasile Tofan, a propus ca anul 2027 să fie declarat „Anul Ion și Doina Aldea-Teodorovici”. Cristofor Aldea-Teodorovici, fiul regretatului cuplu, i-a mulțumit oficialului „pentru că a crezut în această idee”, adăugând că nu își dorește ca acesta să fie un an al doliului și că există o serie de proiecte pentru 2027, pe care le va face publice în curând. Propunerea a fost făcută pe 30 octombrie, când se împlinesc 34 de ani de la moartea lui Ion și Doina Aldea-Teodorovici. Menționăm că astăzi, la Chișinău, are loc un eveniment-omagiu dedicat artiștilor, iar în a doua parte a zilei se va desfășura un marș comemorativ.

„Astăzi se împlinesc 34 de ani de când i-am pierdut pe Ion și Doina Aldea-Teodorovici. Pentru mine, povestea lor are și o dimensiune personală. La Liceul „Gheorghe Asachi” am fost în aceeași clasă cu Cristofor Aldea-Teodorovici. Iar pe Eugenia Marin, mama Doinei, am cunoscut-o ca profesoară a școlii”, a declarat premierul Vasile Tofan. „În această zi de toamnă, suntem cu gândul la Ion și Doina – două inimi gemene. În cinstea curajului lor și a libertății țării noastre, am propus ca anul viitor să fie declarat „Anul Ion și Doina Aldea-Teodorovici””, a adăugat oficialul.

Cristofor Aldea-Teodorovici a spus că își dorește ca 2027 să fie un an în care muzica părinților săi să fie cântată, reinterpretată și ascultată din nou. „34 de ani. Aveam 10 ani în noaptea de 29 spre 30 octombrie 1992. De atunci, pe mama și pe tata i-am cunoscut mai ales prin muzica lor și prin oamenii care i-au iubit. Astăzi, prim-ministrul Vasile Tofan a propus ca anul 2027, când se împlinesc 35 de ani, să fie declarat Anul Ion și Doina Aldea-Teodorovici. Îi mulțumesc pentru că a crezut în această idee. Nu vreau să fie un an al doliului. Vreau să fie un an în care muzica lor e cântată, reinterpretată, ascultată din nou, inclusiv de cei care nu i-au prins. Un an cu scenă, cu film, cu teatru, cu oameni tineri care o duc mai departe. Avem deja o serie de proiecte pentru acest an, pe care le vom face publice în curând. Ca să prindă viață, avem nevoie de cât mai mulți oameni alături: artiști, instituții, parteneri și pur și simplu oameni care îi iubesc. Vă invit să fiți parte din acest an”, a spus Cristofor Aldea-Teodorovici.

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat că, „prin muzica lor, acești mari artiști au unit oamenii în jurul speranței într-un viitor liber, punându-și talentul în slujba adevărului, a limbii române și a demnității noastre naționale”. „Ne lipsesc și ne vor lipsi mereu. Dar vocile lor nu au tăcut. Le auzim și acum, în cântecele care ne emoționează și ne adună împreună. Le regăsim și în tot ce am construit de atunci – într-o țară liberă, în dreptul de a vorbi limba română și în hotărârea de a ne decide singuri soarta”, a scris șefa statului pe o rețea de socializare.

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat că astăzi „se împlinesc 34 de ani de la pierderea simbolurilor renașterii noastre naționale, ale curajului, demnității și dragostei nemărginite pentru neam și țară”. „Prin cântecele lor, dăruiesc în continuare o voce speranței și libertății, inspiră generații întregi și unesc inimile românilor de pretutindeni. Să fim demni de moștenirea lor și să păstrăm cu grijă idealurile pentru care au trăit și au cântat”, a menționat oficialul.

Menționăm că, pe 30 octombrie, începând cu ora 12:00, în scuarul Monumentului „Două Inimi Gemene”, situat la intrarea în Parcul „Valea Morilor” din capitală, Primăria municipiului Chișinău organizează un eveniment-omagiu dedicat artiștilor. Începând cu ora 17:00, va avea loc un marș comemorativ în memoria soților Ion și Doina Aldea-Teodorovici. Marșul este organizat de Liga Studenților din Basarabia, Ideea Națională, Liga Elevilor din Basarabia și Asociația Studenților Creștini Ortodocși Români. Evenimentul va începe la Monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt, de unde participanții vor porni într-un marș până la monumentul soților Ion și Doina Aldea-Teodorovici, unde vor fi susținute discursuri și vor fi interpretate cântecele acestora.

Ion și Doina Aldea-Teodorovici au murit într-un accident tragic produs în noaptea de 29 spre 30 octombrie 1992.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: