digi.24

Tot mai multe zgomote se aud din zona de căutare a submarinului Titan. Rezervele de oxigen se apropie de sfârşit

Căutarea submarinului Titan dispărut în apele Atlanticului a intrat pe ultima sută de metri. Avioane, zece nave și mai mulți roboți subacvatici încearcă să dea de urma submersibilului, iar șansele ca cineva să mai fie găsit în viață sunt tot mai mici. Conform calculelor Pazei de Coastă, cei cinci oameni de la bord ar mai avea oxigen până undeva în jurul orei 14:00, ora României, scrie digi24.ro. S-au auzit din nou zgomote similare unor bătăi, dar nimeni nu știe dacă sunt provocate de cei din submarin. Ca de fiecare dată în astfel de cazuri, părerile experților sunt împărțite: unii spun că timpul se scurge rapid și astăzi e ziua decisivă, alții – că ar mai fi timp până mâine.

Fostul comandant al submarinului nuclear al Marinei SUA, David Marquet, avertizează că sunetele detectate în ultimele ore ar putea să nu provină de la submersibilul Titan.

„Nu cred că zgomotele sunt de acolo, ar putea fi doar sunete naturale. Auzim zgomote și mai multe nave vin în zonă, apoi auzim mai multe zgomote și nu cred că este o coincidență”, a spus el pentru BBC.

Căpitanul Marquet crede că șansele de supraviețuire pentru cei aflați la bord sunt reduse, dar că ei au o șansă prin faptul că echipamentul necesar pentru ridicarea submersibilului se îndreaptă spre zona respectivă.

Submersibilul Titan, care are o lungime de 6,7 metri şi este operat de compania americană OceanGate Expeditions, şi-a început coborârea duminică la ora locală 8.00 (15.00, ora României).

Acesta a pierdut contactul cu nava sa de sprijin de la suprafaţă aproape de sfârşitul a ceea ce ar fi trebuit să fie o scufundare de două ore până la Titanic.

În condiţiile în care, potrivit estimărilor, rezerva de aer de la bord s-ar putea epuiza în câteva ore, o coaliţie internaţională de echipe de salvare a cercetat o întindere vastă a oceanului în căutarea submersibilului.

Paza de coastă americană şi-a redirecţionat o parte din echipamente pentru a încerca să localizeze sunetele ca nişte ciocănituri auzite în timpul căutărilor aeriene de marţi şi miercuri dimineaţă în zona îndepărtată a Atlanticului de Nord. Deşi nu a dat niciun rezultat, dispozitivele sonar ale aeronavei canadiene P-3 sunt analizate de Marina americană, au declarat miercuri oficialii citați de Reuters.

Paza de Coastă americană a declarat că vehicule operate de la distanţă (ROV) au fost desfăşurate sub apă în apropierea locului unde aeronavele canadiene au înregistrat zgomotele cu ajutorul unor balize sonar, dar nu au găsit încă niciun semn că ar putea proveni de la Titan. Căpitanul Gărzii de Coastă, Jamie Frederick, a declarat, în cadrul unei conferinţe de presă, că analiza zgomotelor a fost „neconcludentă”.

„Când eşti în mijlocul unui caz de căutare şi salvare, întotdeauna ai speranţă”, a spus el. ”În ceea ce priveşte zgomotele în mod specific, nu ştim ce sunt, ca să fiu sincer cu voi”, a declarat el presei.

Recuperarea submersibilului presupune provocări logistice uriaşe

Chiar dacă submersibilul este localizat, recuperarea acestuia prezintă provocări logistice uriaşe, având în vedere condiţiile extreme de la adâncimea de kilometri distanţă sub suprafaţă.

Echipe din Statele Unite, Canada şi Franţa, care au folosit avioane şi nave, au căutat mai mult de 25.900 km pătraţi din suprafaţa oceanului, aproximativ de două ori mai mult decât suprafaţa statului american Connecticut.

Experţii spun însă că rezerva teoretică de aer de la bordul submersibilului depinde de o serie de factori, inclusiv dacă nava mai are energie şi cât de calmi au rămas oamenii de la bord.

Epava Titanicului, un pachebot britanic care a lovit un iceberg şi s-a scufundat în timpul călătoriei sale inaugurale din 1912, ceea a dus la moartea a peste 1.500 de persoane, se află pe fundul mării la o adâncime de 3.810 metri. Epava se află în adâncuri la aproximativ 1.450 km est de Cape Cod, Massachusetts, şi la 640 de kilometri sud de St. John’s, Newfoundland.

Printre cei aflaţi la bordul submersibilului se numără miliardarul şi aventurierul britanic Hamish Harding, în vârstă de 58 de ani, şi omul de afaceri de origine pakistaneză Shahzada Dawood, în vârstă de 48 de ani, împreună cu fiul său Suleman, în vârstă de 19 ani, ambii cetăţeni britanici. Exploratorul francez Paul-Henri Nargeolet, în vârstă de 77 de ani, şi Stockton Rush, fondatorul şi directorul executiv al OceanGate, sunt, de asemenea, la bord.

Prietena lui Harding, Jannicke Mikkelsen, care l-a însoţit pe antreprenorul britanic în alte expediţii, a declarat pentru Reuters că spera la veşti bune, dar nu era optimistă. „Ar fi un miracol dacă ar fi recuperaţi în viaţă”, a spus ea.

Îndoieli privind siguranţa submersibilului Titan

Îndoieli privind siguranţa submersibilului Titan au fost ridicate într-un proces din 2018 intentat de fostul director de operaţiuni maritime al OceanGate, David Lochridge, care a susţinut că a fost concediat pentru că şi-a exprimat îngrijorarea că învelişul nu ar putea rezista la adâncimi extreme. În propria plângere în instanţă împotriva lui Lochridge, OceanGate a declarat că acesta a refuzat să accepte asigurările inginerului principal şi l-a acuzat pe Lochridge că a împărtăşit în mod necorespunzător informaţii confidenţiale.

Cele două părţi au soluţionat cazul în noiembrie 2018. Nici compania şi nici avocatul lui Lochridge nu au comentat detaliile disputei.

Cu câteva luni înainte de proces, un grup de lideri din industria submersibilelor a trimis o scrisoare către OceanGate avertizând că abordarea „experimentală” a dezvoltării navei ar putea duce de la probleme „minore până la catastrofale”.

Dacă submersibilul ar fi reuşit să iasă la suprafaţă, el este sigilat cu şuruburi din exterior, ceea ce face imposibilă ieşirea celor din interior fără ajutor. Dacă Titan se află pe fundul oceanului, un efort de salvare ar fi şi mai dificil din cauza presiunii masive şi a întunericului total la o adâncime de peste 3 km.

O navă de cercetare franceză care transportă un submersibil robot de scufundare la mare adâncime era aşteptată să sosească în cursul zilei de miercuri. Nava controlată de la distanţă este capabilă să se scufunde la o adâncime la fel de mare ca cea a epavei Titanicului şi ar putea ajuta la eliberarea submersibilului în cazul în care acesta este blocat, deşi robotul nu poate ridica singur submersibilul, care cântăreşte 9.525 kg. Însă robotul ar putea ajuta la agăţarea submarinului de o navă de suprafaţă care este capabilă să îl ridice, a declarat operatorul.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

НДСЛ Охматдит

Viața unei fetițe de 9 luni din Moldova, salvată în Ucraina: 40 de medici au intervenit

O fetiță de 9 luni din Republica Moldova a fost salvată de medicii spitalului „Ohmatdyt” din Kiev, după ce a ajuns în Ucraina pentru un tratament la inimă. Ea a fost internată în stare extrem de gravă și s-a aflat aproape trei săptămâni în secția de anestezie și terapie intensivă. La tratamentul copilului au participat aproximativ 40 de specialiști ai spitalului, din diverse domenii. După 1,5 luni de tratament, fetița s-a întors acasă împreună cu mama ei și își continuă recuperarea. Cazul a fost relatat de reprezentanții spitalului.

Potrivit spitalului, fetița a fost adusă de mama ei la Centrul de Cardiologie și Chirurgie Cardiovasculară Pediatrică din Ucraina pentru tratarea unei malformații congenitale a inimii. În timpul uneia dintre intervenții, a avut loc o hemoragie intracerebrală, cu formarea unui hematom mare și dezvoltarea hidrocefaliei. Starea Evei s-a deteriorat rapid, astfel că la tratament s-au alăturat neurochirurgii de la „Ohmatdyt”.

„La momentul internării la „Ohmatdyt”, ea se afla într-o stare extrem de gravă: convulsii permanente, episoade de oprire a respirației, nevoie de ventilație mecanică și terapie intensivă. Aproape trei săptămâni, Eva a petrecut în secția de anestezie și terapie intensivă. (…) Medicii i-au stabilizat simultan starea și au pregătit-o pentru operație. Mai departe, fetița a continuat tratamentul în secția de neurochirurgie. Primul pas a fost ca medicii să elimine hematomul intracerebral mare și infectat, care comprima creierul. Din acest motiv, instalarea sistemului de drenaj a fost amânată: mai întâi trebuia să fie eliminat complet procesul infecțios. După curățarea focarului, medicii au trecut la etapa radicală. Evei i-au instalat un sistem special de drenaj”, a comunicat spitalul.

Potrivit spitalului, aproximativ 40 de specialiști de la „Ohmatdyt”, din diverse domenii, au participat la tratamentul copilului: neurochirurgi, anesteziști-terapeuți, radiologi, infecționiști, neurologi, endocrinologi, specialiști în hemostază și alții.

„Munca în echipă a permis stabilizarea stării copilului și efectuarea unei intervenții neurochirurgicale radicale”, au comunicat reprezentanții spitalului, menționând că, datorită intervenției, copilul a fost salvat. „După 1,5 luni de tratament în spitalul nostru, Eva s-a întors acasă și își continuă recuperarea”, a adăugat spitalul.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: