Viață

Traficul de pe câteva artere din centrul Chișinăului va fi suspendat în weekend. Motivul

Ana-Maria Dolghii
| 22 septembrie, 2023
18:39

Primăria Municipiului Chișinău a informat că începând cu ora 01:00 noaptea a zilei de 23 septembrie şi până la ora 19:00 a zilei de 24 septembrie, va fi suspendat traficul rutier pe bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt, în perimetrul străzilor Mitropolit G. Bănulescu – Bodoni și A. Pușkin. Măsura are legătură cu desfășurarea unei întruniri sportive sub formă de maraton de alergări, ediția a VIII-a, organizat de către AO Clubul Sportiv „SPORTER”.

Astfel, liniile de transport public care traversează Piața Marii Adunări Naționale (PMAN) vor fi redirecționate pe străzile adiacente.

În perioada desfășurării competițiilor sportive, circulaţia transportului public va fi organizată după cum urmează:

23 septembrie 2023

Troleibuze:

rutele nr. 1, 4, 5, 8, 22, 34 se stabilesc pe str. București în ambele direcții;
ruta nr. 30: de pe bd. Ștefan cel Mare și Sfânt pe str. Vasile Alecsandri, str. București, str. A. Pușkin, bd. Ștefan cel Mare și Sfânt și în continuare pe traseul stabilit;

Autobuze:

rutele nr. 5, 9, 11, 46 se stabilesc cu ocolirea Pieței Marii Adunări Naționale pe străzile Alexandru cel Bun și str. București.

24 septembrie 2023

Troleibuze:

ruta nr. 1 se scurtează până la str. Mihai Viteazul;
ruta nr. 2: de pe str. Gh. Asachi pe str. Pan Halippa, str. Ismail, str. București, Viaduct și în continuare pe traseul stabilit;
ruta nr. 4, 5, 13 și 20 se scurtează până la Gară;
ruta nr. 30: de pe bd. Dacia pe str. Trandafirilor, bd. Decebal, bd. Iu. Gagarin (întoarcere), bd. Decebal, str. N. Zelinski, bd. Dacia și în continuare pe traseul stabilit;
ruta nr. 17: de pe bd. Traian pe bd. Decebal, bd. Iu. Gagarin (întoarcere), bd. Decebal și în continuare pe traseul stabilit;
rutele nr. 7, 10, 12, 16, 25 și 32 se scurtează până la str. Columna;
rutele nr. 9 și 36: de pe str. Gh. Asachi pe str. Vasile Alecsandri, str. A. Mateevici, str. A. Pușkin, str. București, str. Mitropolit G. Bănulescu-Bodoni, str. A. Mateevici, str. Vasile Alecsandri și în continuare pe traseul stabilit;
ruta nr. 22: de pe bd. Ștefan cel Mare și Sfânt pe str. A. Șciusev, str. București, Viaduct, bd. Dacia, bd. Traian, str. Grenoble, str. Gh. Asachi, str. Vasile Alecsandri, str. A. Mateevici, str. A. Pușkin, str. București, str. A. Șciusev, str. Mihai Viteazul, str. Columna, str. H. Coandă, str. Ion Creangă și în continuare pe traseul stabilit;
ruta nr. 29: de pe str. Petricani pe str. Mihai Viteazul, str. Columna, str. H. Coandă, Calea Ieșilor, Parcul „Alunelul” (întoarcere), Calea Ieșilor, bd. Ștefan cel Mare și Sfânt, str. Mihai Viteazul și în continuare pe traseul stabilit;
ruta nr. 34: de pe bd. Ștefan cel Mare și Sfânt pe str. A. Șciusev, str. Mitropolit G. Bănulescu-Bodoni, str. A. Mateevici, str. A. Pușkin, str. București, str. A. Șciusev, str. Mihai Viteazul, str. Columna, str. H. Coandă, Calea Ieșilor și în continuare pe traseul stabilit;
ruta nr. 37: de pe bd. Dimitrie Cantemir pe bd. Iu. Gagarin, Gara (întoarcere), bd. Iu. Gagarin, bd. Dimitrie Cantemir, str. Ismail și în continuare pe traseul stabilit;
rutele nr. 8, 24 și 28 se suspendă;

Autobuze:

ruta nr. 5: tur – de pe bd. Dacia pe str. Trandafirilor, bd. Decebal, bd. Iu. Gagarin, str. Albișoara, bd. Renașteri Naționale și în continuare pe traseul stabilit, retur – de pe bd. Renașteri Naționale pe str. Albișoara, bd. Iu. Gagarin, bd. Decebal, str. Trandafirilor, bd. Dacia și în continuare pe traseul stabilit;
ruta nr. 9: tur – de pe bd. Ștefan cel Mare și Sfânt pe str. A. Șciusev, str. București, str. Ismail, str. A. Bernardazzi, str. Pan Halippa, str. A. Mateevici, str. Pan Halippa și în continuare pe traseele stabilite, retur – de pe str. Ismail pe str. București, str. A. Șciusev, bd. Ștefan cel Mare și Sfânt și în continuare pe traseul stabilit;
ruta nr. 11: de pe str. Ismail pe str. București, str. A. Șciusev, str. Mihai Viteazul, str. Columna, str. H. Coandă, str. Ion Creangă și în continuare pe traseul stabilit;
ruta nr. 23 se scurtează până la intersecția bd. Dacia cu str. Hristo Botev;
ruta nr. 26: tur – de pe bd. Ștefan cel Mare și Sfânt pe str. Mihai Viteazul, str. Albișoara, bd. Renașteri Naționale și în continuare pe traseul stabilit, retur – de pe bd. Renașteri Naționale pe bd. Grigore Vieru, str. Ierusalim, str. Petru Rareș, str. Albișoara, str. Mihai Viteazul, bd. Ștefan cel Mare și Sfânt și în continuare pe traseul stabilit;
ruta nr. 46: de pe bd. Stefan cel Mare și Sfânt pe str. A. Şciusev, str. București, str. Vasile Alecsandri, str. M. Kogălniceanu, str. Ismail, str. București, str. A. Şciusev, bd. Ștefan cel Mare și Sfânt și în continuare pe traseul stabilit;

Microbuze:

ruta nr. 103: tur – de pe bd. Ștefan cel Mare și Sfânt pe str. A. Șciusev, str. București, Viaduct, bd. Dacia, str. Trandafirilor, bd. Decebal, str. N. Titulescu și în continuare pe traseul stabilit, retur – pe traseul stabilit;
ruta nr. 113: de pe str. Ismail pe str. Alexandru cel Bun, str. Tighina, str. Columna, str. Ismail și în continuare pe traseul stabilit.
rutele nr. 120, 169, 186 și 191: se vor diviza în două părți și vor circula până în centrul urbei și anume: din sectoarele Telecentru și Malina Mică vor circula pe str. Ismail cu virarea pe str. București, str. Tighina, str. A. Mateevici, str. Ismail și în continuare pe traseele stabilite; din sectoarele Ciocana și Râșcani – de pe str. Ismail pe str. Alexandru cel Bun, str. Tighina, str. Columna, str. Ismail și în continuare pe traseele stabilite.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

maraton, primăria Chișinău, suspendat, trafic

Știri similare

Politică

Stare de alertă pe Nistru: Tofan vrea o relație „constructivă” cu Primăria Chișinău. Reacția lui Ceban: „Salut îndemnul”

Bani

După șapte luni de blocaje, Chișinăul are buget pentru 2026. PAS s-a abținut: „Nu e normală graba asta”

Externe

Rusia acuză România că ar putea folosi Portul Giurgiulești pentru transportul de arme în Ucraina

Ana-Maria Dolghii
| 10 august, 2026
20:36

Ministerul Afacerilor Externe din Federația Rusă a venit cu o serie de acuzații la adresa României, după ce Bucureștiul a cumpărat recent Portul Internațional Giurgiulești din Republica Moldova. Directorul Iuri Pilipson, din MAE rus, susține că țara noastră va folosi portul pentru a transporta arme în Ucraina. Oficialul rus și-a exprimat revolta și în legătură cu acțiunile „unioniste” de pe cele două maluri ale Prutului, transmite Digi24.

Într-un amplu interviu oferit agenției de presă controlată direct de către Kremlin, Pilipson a vorbit pe larg despre subiectele de actualitate, lăudând printre altele și direcția pro-Moscova a noului premier bulgar.

În cadrul aceleiași discuții cu oficiosul Kremlinului, Pilipson a vorbit pe larg despre acțiunile României din Republica Moldova, acuzând țara noastră de „presiune propagandistică”.

Directorul celui de-al Doilea Departament din cadrul diplomației ruse a fost întrebat: „În România este discutată tot mai frecvent ideea unirii cu Republica Moldova. Cât de aproape este Bucureștiul de realizarea practică a acestui proiect? La ce ar putea conduce acesta? Și de ce Chișinăul nu se opune integrării cu România? De asemenea, România a devenit recent proprietara portului moldovenesc Giurgiulești. De ce are nevoie România de acest port și ar putea, în calitate de stat membru NATO, să îl utilizeze în mod activ împotriva Rusiei?”.

Iuri Pilipson a răspuns: „Promovarea în spațiul mediatic a temei unirii celor două state face parte dintr-o campanie de influențare a opiniei publice din Republica Moldova, menită să creeze impresia unei susțineri populare tot mai largi pentru așa-numita „unire”, cum este denumit acest proces. În pofida presiunii propagandistice, majoritatea covârșitoare a locuitorilor Republicii Moldova, după cum știm, nu dorește să renunțe nici la identitatea sa națională, nici la statalitate. Contrar cercetărilor sociologice din România, care ar indica o creștere a numărului susținătorilor unirii, la ultimul recensământ al populației 76,7% dintre cetățenii Republicii Moldova s-au declarat moldoveni și doar 8,0% români. Cu greu mai este nevoie de vreun comentariu”.

„Achiziționarea operatorului Portului Internațional Liber Giurgiulești, prin care se realizează peste 70% din importurile și exporturile Republicii Moldova pe cale navigabilă, a fost prezentată la București drept un pas către „reunificarea economică”, fiind anunțată și utilizarea acestui nod de transport „în procesul de reconstrucție a Ucrainei”. Punerea în aplicare a unor planuri atât de ambițioase ține însă de un viitor incert. Între timp, România este deja implicată în acordarea unui sprijin militar și logistic direct regimului de la Kiev. Această împrejurare ridică semne de întrebare cu privire la adevăratele scopuri ale utilizării portului Giurgiulești în viitorul apropiat. Cu atât mai mult cu cât portul a fost transformat de multă vreme într-un nod de tranzit pentru livrarea către Ucraina a unor diverse categorii de mărfuri, inclusiv a celor destinate necesităților forțelor armate ale Ucrainei”, a mai afirmat oficialul MAE rus.

„După cum a demonstrat procesul îndelungat de negociere a celui de-al 21-lea „pachet de sancțiuni”, consecințele politicii ostile antiruse devin tot mai resimțite de statele Uniunii Europene. Restricțiile îi lovesc dureros tocmai pe cei care le concep. <…> La rândul nostru, subliniem constant caracterul nelegitim al măsurilor coercitive unilaterale impuse de Uniunea Europeană. Acestea nu sunt în măsură să influențeze cursul politicii externe a țării noastre”, a mai precizat Iuri Pilipson.

Conform ultimului sondaj făcut public, aproape jumătate dintre cetățenii Republicii Moldova susțin ideea unirii cu România.

În ceea ce privește achiziționarea Portului Giurgiulești, Guvernul a precizat la momentul respectiv: „Prin această cumpărare, România, prin CN Administrația Porturilor Maritime SA Constanța, își asumă angajamente ferme privind dezvoltarea de lungă durată a Portului Internațional Giurgiulești și consolidarea poziției acestuia în regiunea Mării Negre și a bazinului Dunării. Se au în vedere investiții importante, pe termen lung, pentru creșterea capacității portului, îmbunătățirea și modernizarea infrastructurii, precum pentru consolidarea importanței sale strategice în zonă”.

***

Amintim că, în aprilie 2026, România a preluat compania ICS Danube Logistics, operatorul Portului Internațional Liber Giurgiulești, de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare. Tranzacția a fost realizată prin Compania Națională „Administrația Porturilor Maritime” Constanța.

Portul Giurgiulești este singurul port din Republica Moldova accesibil atât navelor maritime, cât și celor fluviale și prin care sunt gestionate peste 70% dintre importurile și exporturile țării realizate pe cale navigabilă.