Transnistria la vot: numărul de secții pe malul drept și prezența alegătorilor în 30 de ani

Cetățenii din stânga Nistrului cu drept de vot au participat la toate scrutinele parlamentare și prezidențiale din Republica Moldova începând cu anul 1994, însă prezența lor la urne a variat considerabil de-a lungul anilor. A oscilat, de asemenea, și numărul secțiilor de votare deschise pentru alegătorii din regiunea transnistreană, amplasate în Zona de Securitate și în localitățile apropiate, arată datele Asociației pentru Democrație Participativă (ADEPT).

Astfel, la primele două scrutine organizate după independență (1994 și 1996), aproximativ 9.000 de cetățeni din stânga Nistrului și-au exercitat dreptul de vot. Atunci, pentru aceștia au fost deschise 15 și, respectiv, 13 secții de votare. Între 1998 și 2009, prezența la vot a scăzut constant, fiind consemnat un minim istoric: mai puțin de 5.000 de alegători și doar 8 secții de votare – cel mai mic număr din acea perioadă.

Situația s-a schimbat la alegerile prezidențiale din 2016. Dacă în primul tur au votat mai puțini cetățeni, în turul doi – când în competiție au rămas Igor Dodon și Maia Sandu – numărul alegătorilor din stânga Nistrului a urcat la peste 17.000, aproape dublu față de primul tur. Pentru ambele tururi au fost deschise 30 de secții de votare.

În 2019, la alegerile parlamentare, s-a înregistrat un record: 36.034 de voturi și 47 de secții de votare – cel mai mare număr până în prezent. Ulterior, cifrele au început să scadă treptat.

De exemplu, în 2020, la primul tur al prezidențialelor au votat mai puțin de 15.000 de persoane. În turul doi – în care au ieșit învingători, din nou, Maia Sandu și Igor Dodon – au votat aproape de două ori mai mult – 32 de mii. Totuși, mai puțini decât în 2019. Și numărul secțiilor de votare a fost mai mic – 42 față de 47.

La alegerile parlamentare anticipate din 2021 au votat mai puțin de 30.000 de alegători din regiunea transnistreană, iar la prezidențialele din 2024 – aproximativ 26.000. În această perioadă a scăzut și numărul secțiilor deschise – de la 41, în 2021 la doar 30, în 2024.

ADEPT

Datele prezentate de ADEP arată că, în medie, de-a lungul anilor, aproximativ 550 de alegători din stânga Nistrului au participat la vot în fiecare secție deschisă de autoritățile de la Chișinău. O mobilizare mai mare a fost înregistrată la scrutinele din 1996, 2019, 2020 și 2024.

ADEPT

La ultimele alegeri, în 2024, mai arată datele prezentate de ADEPT, cei mai mulți alegători din regiunea transnistreană și-au exprimat votul în secțiile deschise la Rezina, Varnița și Chișinău.

ADEPT

Pentru parlamentarele din această toamnă, autoritățile analizează posibilitatea de a deschide doar 10 secții de votare. Decizia finală urmează să fie adoptată de Comisia Electorală Centrală până pe 24 august, cel târziu. Între timp, partidele de opoziție pro-ruse și unii candidați au criticat intenția, acuzând guvernarea de tentativă de fraudă. Aceștia cer drepturi egale de vot pentru toți cetățenii, indiferent de regiunea în care locuiesc. CEC a precizat, în reacție pentru NewsMaker, că hotărârea va fi luată în strictă conformitate cu Codul electoral.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Colaj NM

„Să nu riscăm să pompăm aer în loc de apă” vs „Când ei vorbesc, noi muncim”: Hajder și Ceban, nou schimb de replici pe tema apei

Situația de pe Nistru a declanșat un nou schimb de replici între primarul Chișinăului, Ion Ceban, și ministrul Mediului, Gheorghe Hajder. Ceban susține că alimentarea cu apă a capitalei depinde de deversările de la Novodnestrovsk și Dubăsari, unde „apă este suficientă”, iar gestionarea acestora ține de autoritățile centrale. Hajder l-a acuzat de „manipulare”, afirmând că edilul evită să vorbească despre nivelul minim al apei din lacul de acumulare Novodnestrovsk și că, la stația de captare de la Vadul lui Vodă, gestionată de Chișinău, „nu s-a investit absolut deloc în modernizare”. Ulterior, Ceban a prezentat un video cu lucrări despre care spune că au fost efectuate la stație în ultimele săptămâni, inclusiv săpături și instalarea unor țevi.

Ce a declarat primarul

„Noi, la Vadul lui Vodă – unde captăm apă chișinăuienii – eu nu aduc aici apa cu căldarea. Ea vine atât cât se deversează din Novodnestrovsk și cât se deversează de la hidrocentrala de la Dubăsari. Regularea acestor lucruri, Dubăsari și Novodnestrovsk, este de competența exclusivă a Guvernului, a președintelui țării, a Parlamentului, nu a primarului”, a comunicat primarul pe 1 august.

Totuși, el a dat asigurări că primăria întreprinde acțiuni pentru ca locuitorii municipiului Chișinău să aibă apă, indiferent „dacă se întâmplă situații mai complicate” la Novodnestrovsk sau Dubăsari. „În mod normal (…) nu ar trebui să fie problemă, apă este suficientă. (…) Secetă și condiții mai delicate sunt în ultimii 20 de ani. Deci nu are cum să influențeze, doar dacă cineva foarte mult își dorește”, a adăugat Ceban.

Reacția ministrului Mediului

În replică, Gheorghe Hajder l-a acuzat pe edil de „manipulare”.

„Stația de captare este gestionată de Primăria Chișinău și „Apă-Canal”. Este regretabil că, timp de 7 ani, nu s-a investit absolut deloc în modernizarea ei, deși chișinăuienii își achită lunar facturile, iar Ministerul a atenționat „Apă-Canal” despre posibilele riscuri încă din mai 2024. Evită intenționat să spună că în lacul de acumulare Novodnestrovsk nivelul apei este la cote minime, adică este extrem de puțină apă. Aceasta este o realitate obiectivă și, într-adevăr, apa nu poate fi adusă „cu căldarea” – nici de primărie, nici de vreun Guvern din lumea aceasta”, a comunicat ministrul pe 1 august.

Potrivit lui Hajder, „soluția este doar una”. „Primăria și „Apă-Canal” trebuie să investească urgent în infrastructura de la Vadul lui Vodă, pe care o au în proprietate, și să coboare pompele la adâncime, ca să nu riscăm, în viitorul apropiat, să pompăm aer în loc de apă”, a conchis Hajder.

Primarul, cu o nouă declarație

În seara zilei de 1 august, Ceban a publicat o înregistrare video filmată la Vadul lui Vodă, menționând că, de două săptămâni, mai mulți muncitori lucrează la securizarea zonei stației de captare. „Două săptămâni, practic non-stop, pentru patru sisteme complexe de securizare, ca municipiul Chișinău (…) alături de raioanele din preajmă, să aibă apă indiferent ce se întâmplă la Novodnestrovsk sau la Dubăsari”, a adăugat edilul.

Ulterior, el a prezentat un video cu lucrările efectuate la stația de pompare. Potrivit imaginilor, acestea au inclus săpături, precum și instalarea unor țevi. „Atunci când ei vorbesc, noi muncim”, a scris Ceban pe rețelele de socializare.

Amintim că, pe 17 iulie, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, avertiza că municipiul Chișinău și unele suburbii riscă să rămână fără apă dacă nivelul Nistrului va continua să scadă, menționând că apa din lacul de acumulare de la Novodnestrovsk a ajuns la un minim istoric din cauza secetei și a temperaturilor ridicate. Tot atunci, Hajder i-a cerut primarului Ion Ceban să prezinte starea sondelor arteziene și sursele alternative de apă ale capitalei. În replică, Ceban a declarat că nu există „nicio problemă pe Nistru” și a acuzat guvernarea că ar crea „artificial” o criză. Detalii AICI

Pe 20 iulie, Hajder declara că Chișinăul nu are suficiente surse alternative de apă în cazul unei întreruperi prelungite a alimentării din Nistru. Potrivit lui, sursele de rezervă ale Apă-Canal Chișinău pot asigura doar circa 1 000 de metri cubi de apă pe zi, față de necesarul municipiului de aproximativ 30 000 de metri cubi. Detalii AICI.

Pe 28 iulie, Guvernul a instituit stare de alertă în sectorul hidrologic. Premierul Vasile Tofan a explicat că măsura a fost luată din cauza secetei prelungite și a scăderii la un nivel istoric a apei din lacurile de acumulare de pe Nistru, pe fondul lipsei precipitațiilor în Munții Carpați. Potrivit acestuia, starea de alertă va permite autorităților să reacționeze mai eficient în cazul agravării crizei hidrologice. Detalii AICI.

Pe 31 iulie, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a anunțat că Ucraina reduce deversările în Nistru pentru două săptămâni, cu 15 metri cubi pe secundă mai puțin decât în prezent. Hajder a precizat, totodată, că autoritățile analizează posibilitatea introducerii unor restricții privind utilizarea apei pentru irigații și alte activități, „în funcție de evoluția situației și de debitul râului”. Detalii AICI.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: