http://www.golos.md

Trei dintre fondatorii unor firme vizate în dosarul „frauda bancară” au fost condamnați la închisoare

Trei dintre fondatorii unor firme care au obținut credite neperformante de la Banca de Economii (BEM)  Andrei Nirauța, administrator al Caritas Group, Ala Guțu, fondatoare a Provolirom SRL și Tatiana Dolghina, administratoare a Dracard SRL – au fost condamnați la șase ani de detenție. Sentința a fost pronunțată pe 2 iunie, scrie TV8. Persoanele vizate ar fi fost plătite pentru a semna acte în calitate de „fondatori”.

Cele trei companii sunt vizate în dosarul fraudei bancare pentru că au provocat un prejudiciu în valoare de peste 550 de milioane de dolari Băncii de Economii, Băncii Sociale și Unibank. Dosarul a fost judecat în procedură simplificată, deoarece inculpații și-au recunoscut vina. Toți trei au cerut instanței să nu fie condamnați la închisoare, pentru că au nimerit în schemă fără să știe despre frauda bancară.

Persoanele vizate ar fi fost remunerate, lunar. Tatiana Dolghina le-a spus jurnaliștilor de la emisiunea „Cutia Neagră” că era plătită cu 100 de dolari pentru a semna anumite acte și a căzut de acord, fără să se gândească la consecințe.

În timp ce procurorul a cerut câte patru ani de închisoare cu suspendarea pedepsei, completul de judecată a decis să aplice o pedeapsă mai dură: de câte șase ani de închisoare pentru fiecare. De asemenea, au solicitat și arest preventiv în cazul tuturor inculpaților. Măsura urmează a fi executată imediat, până la rămânerea definitivă a sentinței. Persoanele au dreptul să conteste sentințele la Curtea de Apel, în termen de 15 zile.

Mai multe detalii despre persoanele condamnate în acest dosar puteți citi AICI.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova

La Chișinău a avut loc primul Congres Național al Memoriei. Grosu: „Niciun popor nu-și poate construi viitorul fără a-și onora trecutul”

Pe 28 iunie, la Palatul Republicii din Chișinău, a avut loc primul Congres Național al Memoriei. Potrivit Ministerului Educației și Cercetării, la acest eveniment, dedicat promovării memoriei victimelor represiunilor politice din perioada 1917–1989, au participat reprezentanți ai autorităților și instituțiilor muzeale, cercetători, supraviețuitori ai represiunilor și tineri interesați de trecut.

„Ne-am adunat la acest congres nu doar pentru a evoca un trecut dureros, ci pentru a reafirma o responsabilitate comună – de a păstra vie memoria victimelor regimului comunist totalitar și de a transforma această memorie într-un fundament al demnității și rezilienței noastre ca societate”, a declarat ministrul Educației și Cercetării Dan Perciun.

Totodată, ministrul a afirmat că, pentru prima dată, curriculumul nou integrează tematica represiunilor comuniste la orele de istorie, într-un volum mai mare. Potrivit ministrului, vor fi oferite manuale, ghiduri pentru profesori, inclusiv în școlile alolingve, stagii de formare pentru cadrele didactice, vor fi organizate concursuri tematice, expoziții digitale, podcasturi, activități extracurriculare, dar și un muzeu virtual în memoria victimelor regimului comunist.

„Victimele regimului comunist din Basarabia nu vor fi uitate. Noi avem datoria morală și civică să vorbim despre ororile și suferințele prin care au trecut toți cei care au avut de suferit în urma acțiunilor represive din 1941, 1949 și 1951. Ca istoric, dar și ca cetățean al Republicii Moldova, sunt mândru că astăzi a avut loc în premieră – primul Congres al Memoriei. Fiind istoric, pot să declar cu toată sinceritatea că niciun popor nu poate construi un viitor, dacă nu-și cunoaște și nu-și onorează trecutul”, a scris pe Facebook, cu referire la eveniment, președintele Parlamentului Igor Grosu.

Congresul a fost organizat sub egida Ministerului Culturii, Ministerului Educației și Cercetării, Asociației Foștilor Deportați și Deținuți Politici din Moldova și a Institutului de Istorie al USM, la inițiativa Consiliului Memoriei, înființat la începutul anului 2025. Potrivit Ministerului Educației și Cercetării, evenimentul își propune să devină o platformă durabilă de dialog și colaborare între supraviețuitorii și descendenții victimelor deportărilor și represiunilor politice din perioada 1917–1989, pe de o parte, și actorii instituționali, civici și academici implicați în promovarea memoriei istorice, pe de altă parte.

Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova
Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova
Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova
Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova
Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: