Poliția de Frontieră

Trei persoane reținute, în urma alertelor false cu bombă. Șeful INI: „Ar urmări un scop de destabilizare a situației”

Trei persoane au fost reținute fiind suspectate că ar fi generat trei alerte cu bombă. Declarația a fost făcută pentru Agora de șeful secției Investigația Infracțiunilor de Finanțare a Terorismului din cadrul Inspectoratului Național de Investigații, Oleg Ojog. Potrivit omului legii, cei trei reținuți ar fi transmis apelurile pe cale telefonică.

Au fost reținut trei persoane. Persoanele au transmis mesaje pe cale telefonică. Aceste persoane au fost localizate. Din patru apeluri, trei au fost localizate, iar persoanele reținute în aceeași zi. Noi operăm cu sisteme informaționale care se află pe teritoriul țării. Specificul mesajelor care vin prin intermediul e-mail-urilor este altul, deoarece majoritatea mesageriilor își au oficiile și sediile peste hotare. Spre deosebire de infractori noi nu putem să acționăm la direct. Suntem nevoiți să inițiem o investigație, să stabilim că este o infracțiune, să deschidem o cauză penală, să o autorizăm la un judecător. Se lucrează în direcția dată, sunt rezultate, dar nu putem să le vociferăm pentru că suntem de părere că va prejudicia mersul anchetei”, a declarat Oleg Ojog.

Ojog precizează că protocoalele după care intervin în prezent oamenii legii sunt învechite:

„Noi activăm cu protocoalele anterioare. Desigur că ele sunt mai vechi, nu corespund situației actuale, necesită să fie schimbate pentru a schimba gradația pericolului. Pericolul poate fi atât foarte aproape de realitate, cât și foarte scăzut”.

Șeful secției Investigația Infracțiunilor de Finanțare a Terorismului din cadrul Inspectoratului Național de Investigații a vorbit și despre potențialele scopuri pe care le-ar avea autorii alertelor.

Orice scop ar avea să transmită prin acest mesaj, noi oricum o să-l identificăm și o să-l tragem la răspundere. Considerăm că aceste persoane ar urmări un scop de destabilizare a situației și așa tensionate, înscăunarea în mintea cetățeanului a faptului că organele ar ezita să facă ordine. Eu vă asigur că nu este așa și în scurt timp noi o să rezolvăm misterul acestor persoane care transmite mesajele date”, a spus Oleg Ojog.

Conform legislației în vigoare, în prezent, autorii alertelor cu bombă riscă amendă și privațiune de libertate până la doi ani. MAI propune modificarea legislației astfel ca alertele false cu bombă să fie pedepsite cu cel puțin șapte ani, fără dreptul de scăpa cu amendă și alte facilități.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

Gavriliță, după ce Tofan a propus-o pe Belous la Finanțe: „Am avut marele nenoroc de a încerca promovarea uneia dintre cele mai dificile reforme”

Ministrul interimar al Finanțelor a venit cu o primă reacție după ce nu s-a regăsit în echipa viitorului Guvern Tofan. Andrian Gavriliță a vorbit, într-un mesaj publicat pe rețele, despre reforma fiscală inițiată în timpul mandatului său, care a stârnit un val de critici în societate, și a recunoscut că a comis greșeli cât timp s-a aflat la conducerea ministerului. Oficialul susține însă că schimbările propuse au fost necesare și dă asigurări că va continua să „ajute țara”, indiferent de rolul pe care îl va avea în continuare.

Gavriliță a spus că a acceptat funcția de ministru al Finanțelor pentru că a considerat că este o perioadă potrivită pentru promovarea unor reforme necesare, fiind conștient că acestea nu vor fi populare.

„Eram conștient că nu aveau cum să fie aplaudate, dar nici nu mă porneam la concursuri de popularitate după un asemenea mandat. Erau lucruri care pur și simplu trebuiau făcute. Și încă trebuiesc.

Din păcate, lucrul de ministru e mai mult decât teorie, cifre, înțelegeri cu FMI și decizii raționale. E un rol profund politic, într-un mediu foarte complex și chiar ostil, mai ales în această perioadă.

Dincolo de greșelile pe care le-am comis personal, am avut și marele nenoroc de a încerca promovarea uneia dintre cele mai dificile reforme într-o perioadă extrem de complicată pentru această guvernare”, a scris oficialul pe Facebook.

Gavriliță a criticat și modul în care au fost reflectate în spațiul public unele dintre deciziile și reformele promovate în mandatul său. El a acuzat unii jurnaliști și experți că ar fi răspândit informații false „în monologuri supărate la TV”. Ministerul interimar al Finanțelor zice că a rămas cu „un gust amar” după ce a constatat, în opinia sa, „cât de vulnerabil este spațiul informațional” din Republica Moldova.

În încheiere, Gavriliță a dat asigurări că va continua să contribuie la dezvoltarea Republicii Moldova, indiferent de funcția pe care o va ocupa. Acesta a urat, totodată, „mult succes echipei guvernamentale”.

Amintim, Andrian Gavriliță a preluat funcția de ministru al Finanțelor pe 1 noiembrie 2025, în Guvernul condus de Alexandru Munteanu. Acesta a fost la conducerea instituției timp de peste opt luni.

Una dintre cele mai discutate inițiative promovate în mandatul său a fost reforma bugetar-fiscală, care a stârnit un val de critici. La scurt timp după lansarea consultărilor publice, Ministerul Finanțelor a anunțat că renunță la mai multe prevederi contestate, inclusiv la noul sistem de impozitare a salariilor, care urma să intre în vigoare în 2027.

Critici a generat și reforma sistemului de salarizare. După demisia premierului Alexandru Munteanu, președinta Maia Sandu a declarat că unele reforme ar fi putut fi elaborate, consultate și explicate mai bine, astfel încât să obțină sprijinul și încrederea cetățenilor: „Este necesar să regândim o serie de decizii, inclusiv politica fiscală și legea salarizării”.

Pe 17 iulie, premierul desemnat Vasile Tofan a prezentat lista miniștrilor cu care urmează să ceară votul de încredere al Parlamentului pe 21 iulie. La conducerea Ministerului Finanțelor este propusă deputata PAS Victoria Belous, care a deținut această funcție înaintea lui Andrian Gavriliță și care ar urma acum să revină la șefia instituției, în locul acestuia.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: