Trump introduce taxe vamale pentru țările care se opun controlului american asupra Groenlandei. Primele reacții

Pe 17 ianuarie, președintele SUA, Donald Trump, a anunțat că introduce taxe vamale pentru țările care se opun controlului american asupra Groenlandei. Potrivit Reuters, ambasadorii țărilor din UE au convenit să se reunească pentru o ședință de urgență în legătură cu declarațiile lui Trump. Președintele Franței, Emmanuel Macron, a declarat că „amenințările tarifare sunt inacceptabile și nepotrivite în acest context”, adăugând că „europenii vor răspunde într-un mod unitar și coordonat, dacă aceste amenințări vor fi confirmate”.

Potrivit lui Trump, începând cu 1 februarie, SUA vor introduce o taxă vamală de 10% pentru toate bunurile importate din Danemarca, Norvegia, Suedia, Franța, Germania, Regatul Unit, Țările de Jos și Finlanda. De la 1 iunie, cota va crește la 25%. „Această taxă vamală va fi aplicată până când vom ajunge la un acord privind achiziționarea completă și absolută a Groenlandei. Statele Unite încearcă să facă acest lucru de peste 150 de ani. Mulți președinți au încercat, și au existat motive întemeiate pentru asta, însă Danemarca a refuzat întotdeauna”, a menționat Trump.

Președintele SUA a declarat că este în joc securitatea națională nu doar a țării sale, ci a întregii lumi, iar Danemarca nu este în măsură să protejeze insula de China și Rusia.

Potrivit Reuters, pe 18 ianuarie, ambasadorii țărilor din UE au convenit să se reunească pentru o ședință de urgență în legătură cu declarațiile lui Trump despre Groenlanda. Ședința a fost convocată de Cipru, care de la 1 ianuarie deține președinția Consiliului UE.

Macron a scris pe rețelele de socializare că Franța este angajată în susținerea „suveranității și independenței națiunilor, atât în Europa, cât și dincolo de aceasta”. „Nicio intimidare sau amenințare nu ne va influența — nici în Ucraina, nici în Groenlanda, nici în altă parte a lumii, atunci când ne confruntăm cu situații de acest gen. Amenințările tarifare sunt inacceptabile și nepotrivite în acest context”, a subliniat el, adăugând că „europenii vor răspunde într-un mod unitar și coordonat, dacă aceste amenințări vor fi confirmate”.

Prim-ministrul Regatului Unit, Keir Starmer, a subliniat, de asemenea, că „introducerea taxelor vamale pentru asigurarea securității colective a aliaților NATO este complet greșită”. „Desigur, vom discuta această problemă direct cu administrația SUA”, îl citează BBC.

Cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, a declarat că subiectul Groenlandei este discutat în cadrul NATO, transmite Politico. „Împărtășim îngrijorarea părții americane că această parte a Danemarcei are nevoie de o protecție mai sigură. Sper ca, în cadrul NATO, să reușim să ajungem la o soluție acceptabilă pentru ambele părți”, a afirmat Merz.

Declarația președintelui Trump a „fost o surpriză” pentru autoritățile Danemarcei, a subliniat conducerea Ministerului de Externe al țării, Lars Løkke Rasmussen. El a adăugat că intensificarea prezenței militare în Groenlanda reprezintă o reacție la natura schimbată a amenințărilor din Arctică. „Scopul creșterii prezenței militare în Groenlanda, la care face referire președintele SUA, este tocmai sporirea securității în Arctica”, a mai spus el.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a susținut șeful diplomației daneze. „Exercițiile daneze, coordonate din timp și desfășurate împreună cu aliații, întăresc securitatea în Arctica și nu reprezintă o amenințare pentru nimeni”, a scris ea pe rețelele de socializare, adăugând că taxele americane „pot submina relațiile transatlantice și pot crea riscul unei escaladări periculoase”.

În ultimele săptămâni, președintele american Donald Trump a reluat inițiativa privind obținerea controlului asupra Groenlandei — un teritoriu autonom al Regatului Danemarcei. El a argumentat că insula este esențială din punct de vedere al securității naționale, evocând amenințări din partea Rusiei și Chinei în regiunea arctică. Anterior, Casa Albă a afirmat că președintele american ia în considerare diferite opțiuni pentru a obține controlul asupra Groenlandei, inclusiv utilizarea forței militare. Potrivit presei, administrația Trump analizează și varianta cumpărării insulei.

Pe 15 ianuarie, mai multe state europene membre NATO, împreună cu Danemarca, au anunțat desfășurarea unor trupe și exerciții militare în Groenlanda în cadrul unei misiuni denumite Operation Arctic Endurance, menite să consolideze cooperarea și securitatea în regiune. În reacție, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a declarat că prezența acestor trupe nu va influența obiectivul administrației americane privind controlul asupra Groenlandei.

Pe 16 ianuarie, președintele SUA a declarat că este gata să introducă taxe vamale împotriva țărilor care nu vor sprijini planurile administrației sale de a prelua controlul asupra Groenlandei.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

diez.md

O nouă „reședință” în locul „Casei Ruse”: ce activități se desfășoară în clădirea din centrul Chișinăului și ce spune Guvernul

Centrul Rus de Știință și Cultură din Chișinău, cunoscut drept „Casa Rusă”, a fost închis în vara anului 2026. Totuși, la aproape patru luni distanță, în clădirea unde odată era centrul se află așa-numita „Reședință a atașatului cultural al ambasadei Federației Ruse în Republica Moldova”, scrie ZdG. Guvernului de la Chișinău spune că ar putea fi vorba despre o nouă provocare rusească regizată. 

Oficial, Casa Rusă și-a încheiat activitatea pe data de 4 iulie 2026. Exact în aceeași zi, pagina de Facebook a centrului și-a schimbat denumirea în „Отдел культуры Посольства России в Молдове”, adică, din rusă, „Departamentul de Cultură al Ambasadei Rusiei în Moldova”. 

Potrivit ZdG, în clădirea de pe strada Mihai Eminescu 2 în locul „Casei Ruse” a fost deschisă „Reședința atașatului cultural al ambasadei Federației Ruse în Republica Moldova”. 

Contactat de sursa citată, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dumitru Ciorici, a declarat că „nu există „Reședințe ale atașaților culturali”, nici în dreptul internațional, nici în acordurile cu Federația Rusă” și că poate fi vorba despre o nouă provocare rusească regizată.

Pe pagina de Facebook a reședinței arată că aceasta organizează diverse evenimente în Chișinău și Tiraspol, dedicate personalităților din cultura rusă, dar și concursuri și olimpiade. Printre acestea se numără concursul internațional „Rusia – țara valorilor tradiționale”, olimpiada de istorie „De la istoria regiunii noastre – la istoria țării și a lumii” și concursul istoric „internațional” „Drumul spre victorie: 85 de ani de la Bătălia pentru Moscova”.

În cazul câtorva dintre aceste concursuri, câștigătorii pot ajunge să studieze gratuit în Rusia, să plece la Moscova la „evenimente culturale” și forumuri sau să meargă la tabără în Rusia. 

Denunțarea Acordului dintre Guvernul Republica Moldova și Guvernul Federației Ruse privind înființarea și funcționarea centrelor culturale a fost inițiată în februarie 2025, la solicitarea Ministerului Afacerilor Externe, în urma unei încălcări a spațiului aerian național de către drone rusești.

Parlamentul Republicii Moldova a susținut proiectul în prima lectură și a doua lectură în noiembrie 2025, cu 60 și, respectiv, 57 de voturi.

Proiectul de denunțare a fost elaborat de Ministerul Culturii, care argumentează că, „în contextul actualei situații geopolitice și al riscului ridicat de dezinformare, Acordul cu Federația Rusă poate fi utilizat ca un instrument pentru promovarea unor narațiuni distorsionate, prezentând un risc pentru securitatea informațională a R. Moldova”, conform unui comunicat de presă. Totodată, având în vedere că țara noastră nu are un centru cultural pe teritoriul Federației Ruse, nu ar exista „un mecanism echitabil” pentru promovarea informațiilor despre R. Moldova, ceea ce „subminează echilibrul și scopul inițial al Acordului”.

Centrul Cultural Rus se afla sub administrarea directă a Ambasadei Federației Ruse la Chișinău și era finanțat de către Agenția Rusă Rossotrudnicestvo, instituție aflată în subordinea directă a președinției ruse. Aceasta a fost introdusă în sancțiuni internaționale, fiind calificată de UE drept „principala agenție de stat care proiectează puterea soft a Kremlinului și influența sa hibridă, inclusiv promovarea așa-numitului concept „Russkiy Mir””.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: