Trump introduce taxe vamale pentru țările care se opun controlului american asupra Groenlandei. Primele reacții

Pe 17 ianuarie, președintele SUA, Donald Trump, a anunțat că introduce taxe vamale pentru țările care se opun controlului american asupra Groenlandei. Potrivit Reuters, ambasadorii țărilor din UE au convenit să se reunească pentru o ședință de urgență în legătură cu declarațiile lui Trump. Președintele Franței, Emmanuel Macron, a declarat că „amenințările tarifare sunt inacceptabile și nepotrivite în acest context”, adăugând că „europenii vor răspunde într-un mod unitar și coordonat, dacă aceste amenințări vor fi confirmate”.

Potrivit lui Trump, începând cu 1 februarie, SUA vor introduce o taxă vamală de 10% pentru toate bunurile importate din Danemarca, Norvegia, Suedia, Franța, Germania, Regatul Unit, Țările de Jos și Finlanda. De la 1 iunie, cota va crește la 25%. „Această taxă vamală va fi aplicată până când vom ajunge la un acord privind achiziționarea completă și absolută a Groenlandei. Statele Unite încearcă să facă acest lucru de peste 150 de ani. Mulți președinți au încercat, și au existat motive întemeiate pentru asta, însă Danemarca a refuzat întotdeauna”, a menționat Trump.

Președintele SUA a declarat că este în joc securitatea națională nu doar a țării sale, ci a întregii lumi, iar Danemarca nu este în măsură să protejeze insula de China și Rusia.

Potrivit Reuters, pe 18 ianuarie, ambasadorii țărilor din UE au convenit să se reunească pentru o ședință de urgență în legătură cu declarațiile lui Trump despre Groenlanda. Ședința a fost convocată de Cipru, care de la 1 ianuarie deține președinția Consiliului UE.

Macron a scris pe rețelele de socializare că Franța este angajată în susținerea „suveranității și independenței națiunilor, atât în Europa, cât și dincolo de aceasta”. „Nicio intimidare sau amenințare nu ne va influența — nici în Ucraina, nici în Groenlanda, nici în altă parte a lumii, atunci când ne confruntăm cu situații de acest gen. Amenințările tarifare sunt inacceptabile și nepotrivite în acest context”, a subliniat el, adăugând că „europenii vor răspunde într-un mod unitar și coordonat, dacă aceste amenințări vor fi confirmate”.

Prim-ministrul Regatului Unit, Keir Starmer, a subliniat, de asemenea, că „introducerea taxelor vamale pentru asigurarea securității colective a aliaților NATO este complet greșită”. „Desigur, vom discuta această problemă direct cu administrația SUA”, îl citează BBC.

Cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, a declarat că subiectul Groenlandei este discutat în cadrul NATO, transmite Politico. „Împărtășim îngrijorarea părții americane că această parte a Danemarcei are nevoie de o protecție mai sigură. Sper ca, în cadrul NATO, să reușim să ajungem la o soluție acceptabilă pentru ambele părți”, a afirmat Merz.

Declarația președintelui Trump a „fost o surpriză” pentru autoritățile Danemarcei, a subliniat conducerea Ministerului de Externe al țării, Lars Løkke Rasmussen. El a adăugat că intensificarea prezenței militare în Groenlanda reprezintă o reacție la natura schimbată a amenințărilor din Arctică. „Scopul creșterii prezenței militare în Groenlanda, la care face referire președintele SUA, este tocmai sporirea securității în Arctica”, a mai spus el.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a susținut șeful diplomației daneze. „Exercițiile daneze, coordonate din timp și desfășurate împreună cu aliații, întăresc securitatea în Arctica și nu reprezintă o amenințare pentru nimeni”, a scris ea pe rețelele de socializare, adăugând că taxele americane „pot submina relațiile transatlantice și pot crea riscul unei escaladări periculoase”.

În ultimele săptămâni, președintele american Donald Trump a reluat inițiativa privind obținerea controlului asupra Groenlandei — un teritoriu autonom al Regatului Danemarcei. El a argumentat că insula este esențială din punct de vedere al securității naționale, evocând amenințări din partea Rusiei și Chinei în regiunea arctică. Anterior, Casa Albă a afirmat că președintele american ia în considerare diferite opțiuni pentru a obține controlul asupra Groenlandei, inclusiv utilizarea forței militare. Potrivit presei, administrația Trump analizează și varianta cumpărării insulei.

Pe 15 ianuarie, mai multe state europene membre NATO, împreună cu Danemarca, au anunțat desfășurarea unor trupe și exerciții militare în Groenlanda în cadrul unei misiuni denumite Operation Arctic Endurance, menite să consolideze cooperarea și securitatea în regiune. În reacție, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a declarat că prezența acestor trupe nu va influența obiectivul administrației americane privind controlul asupra Groenlandei.

Pe 16 ianuarie, președintele SUA a declarat că este gata să introducă taxe vamale împotriva țărilor care nu vor sprijini planurile administrației sale de a prelua controlul asupra Groenlandei.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

„În țară, în general, nu există nevoie de a construi școli noi”: Cum explică ministrul Dan Perciun

Republica Moldova nu are resurse pentru a construi școli noi. Totodată, în general, nu există asemenea necesitate. Este necesar de a renova infrastructura existentă. Declarațiile au fost făcute de ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, într-un interviu pentru Cu sens, publicat pe 22 februarie. Potrivit ministrului, infrastructura este subutilizată și obiectul în acest sens este de a oferi condiții la standarde europene.

„Școli noi, în contextul actual, noi nu avem resurse pentru a construi. Soluția noastră pentru Chișinău este de altă natură și putem să o discutăm mai detaliat. În țară, în general, nu există nevoie de a construi școli noi. Este necesar de a renova infrastructura existentă. Știți foarte bine că este subutilizată și atunci obiectivul e: într-o școală care deja există, mai are vreo 200 de locuri libere – o sută de locuri libere – să oferim condiții la standarde europene, pentru că avut vrut să zic decente, dar ceea ce oferim noi este peste nivelul de condiții decente. Vorbim chiar de standarde europene și unele, probabil, de invidiat pentru alte țări europene”, a declarat Perciun.

„Pe partea de construcții de școli noi, noi o să oferim două clădiri Chișinăului. Asta am spus-o în toamna acestui an. Deci nu construim de la zero, dăm efectiv două clădiri gata construite, utilizate, la moment. (…) Dincolo de asta, chiar vrem și Primăria să facă un efort și să investească în modernizarea infrastructurii educaționale din oraș și să gândească un pic mai bine cum organizează rețeaua. (…) Din ce cunosc, ca urmare a conferinței noastre de presă s-au pornit discuții la nivel local. Primarul a emis o dispoziție pentru crearea unui grup de lucru, dar lucrurile se mișcă cam încetișor și ne-ar plăcea să vedem o viteză mai mare”, a adăugat ministrul.

Amintim că, în noiembrie 2025, Perciun anunța că Ministerul Educației este gata să transmită Primăriei Chișinău, în comodat, două clădiri din capitală, pentru a rezolva pe termen scurt problema supraaglomerării școlilor din municipiu. În reacție, șeful adjunct al Direcției Generale Educație, Tineret și Sport a declarat că Primăria va analiza „această ofertă generoasă”, însă s-a arătat indignat de faptul că subiectul a fost enunțat de Perciun în timpul unei conferințe de presă și nu comunicat personal.

***

În octombrie 2025, Amnesty International Moldova raporta că, deși 94,9% dintre școlile din țară dispun de WC-uri interne, peste jumătate (595 de instituții) folosesc încă și WC-uri de curte, neîncălzite, periculoase pentru sănătate și care nu oferă intimitate. Totodată, raporta că 87,7% dintre școli sunt conectate la rețeaua centralizată de apă potabilă (apeduct), ceea ce înseamnă că accesul direct la apă curentă în interiorul instituției nu este asigurat pentru 12,3% dintre școli.

În decembrie 2025, Ministerul Educației declara că, în acel an, a mobilizat resurse financiare substanțiale pentru modernizarea infrastructurii educaționale, atât prin extinderea unor proiecte existente, cât și prin lansarea unor inițiative noi. Totodată, raporta că a finalizat prima etapă de dotare a 200 de grădinițe și a 200 de instituții de învățământ general cu echipamente, mobilier și materiale didactico-metodice moderne, în baza unor proiecte finanțate cu sprijinul Băncii Mondiale.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: