Meduza

Trump și Putin, o nouă conversație telefonică cu privire la războiul din Ucraina. Ce subiecte vor fi abordate

Președintele SUA, Donald Trump, și omologul său rus, Vladimir Putin, vor avea pe 18 martie o discuție telefonică cu privire la încetarea invaziei Rusiei din Ucraina. Potrivit informațiilor, aceasta se va desfășura între orele 15:00 – 17:00 (ora R. Moldova). Este a doua discuție telefonică oficială dintre liderul american și cel rusă, după ce Donald Trump a preluat mandatul de președinte al Statelor Unite ale Americii în ianuarie 2025, relatează Meduza.

Înaintea discuției de astăzi cu Putin, Trump a declarat că „multe elemente” ale acordului de pace privind Ucraina sunt deja convenite. „Noi vom vorbi despre teritorii, despre centrale electrice. Dar multe dintre acestea au fost deja discutate de ambele părți, Ucraina și Rusia. Noi deja vorbim despre acest lucru — despre împărțirea anumitor active”, a spus el.

Kremlinul nu dezvăluie subiectele care vor fi abordate în cadrul discuției dintre Putin și Trump. Dar înainte de acestea, oficialii ruși au lăsat să se înțeleagă că Federația Rusă nu este pregătită să-și retragă cerințele față de Ucraina (pe care Occidentul le consideră „maximaliste”). Astfel, ministrul adjunct al Afacerilor Externe, Alexandr Grușko, a declarat că Rusia va cere „garanții de securitate ferme”, printre care și renunțarea la aderarea la NATO de către Ucraina. De asemenea, autoritățile ruse au lăsat să se înțeleagă că nu doresc să vadă pacificatori din țările NATO în Ucraina.

Ziarul The New York Times scrie, citând declarațile recente ale președintelui american și reprezentanților administrației sale, că, în esență, conversația dintre Donald Trump și Vladimir Putin va fi dedicată subiectului „ce teritorii și active va păstra Rusia în cazul unei încetări a focului cu Ucraina”. Aceștia au spus, în ultimele săptămâni, mai mult sau mai puțin deschis, că Ucraina „trebuie să uite” de NATO și să renunțe la o parte din teritoriul său, ocupat de Rusia.

Potrivit publicației Semafor, Statele Unite ale Americii iau în considerare posibilitatea de a recunoaște peninsula ucraineană Crimeea, anexată ilegal de Rusia în 2014, ca fiind teritoriu rusesc în cadrul unui acord de pace, deși o decizie finală în acest sens nu a fost încă luată. The New York Times mai raportează că Casa Albă intenționează să lase Crimeea pentru Rusia — și, probabil, „aproape tot” restul teritoriului Ucrainei ocupat de trupele ruse.

Nu se știe cât de mult Ucraina participă la discuțiile despre aceste potențiale compromisuri și cât de mult este de acord cu ele. Agenția Bloomberg notează că declarațiile lui Trump „sugerează că multe decizii au fost deja luate — cu Ucraina sau fără ea”. Criticii președintelui american, adaugă agenția, se tem că „el ar putea face concesii Rusiei fără acordul Ucrainei”. The New York Times raportează că Ucraina are temeri că Trump ar putea fi de acord să îi cedeze lui Putin Odesa.

Presa scrie că Ucraina a comunicat Statelor Unite ale Americii liniile sale roșii în privința oricărui acord de pace cu Rusia. Potrivit „Evropeiskaya Pravda”, Kievul nu este pregătit să reducă numărul armatei și să renunțe la aderarea la NATO. Publicația britanică The Independent a raportat, citând oficiali ucraineni, că Kievul nu va accepta concesii teritoriale suplimentare față de Rusia — deși în ceea ce privește faptul că actuala line a frontului ar putea fi înghețată, autoritățile ucrainene „s-au resemnat” deja. De asemenea, conform The Independent, Ucraina cere returnarea copiilor duși în Rusia, eliberarea persoanelor civile reținute ilegal de Rusia și garanții internaționale de securitate.

Totodată, The Wall Street scrie că, întrucât Moscova nu este pregătită să renunțe la obiectivele sale inițiale în războiul împotriva Ucrainei, al doilea apel telefonic dintre Trump și Putin se așteaptă să se încheie cu „politete diplomatică și promisiunea unor negocieri ulterioare”. Purtătorul de cuvânt al președintelui Rusiei, Dmitri Peskov, a declarat că Putin nu intenționează să facă declarații după conversația de astăzi cu Trump.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei / Newsmaker

Prima reacție a Ministerului Justiției, după ce Moldova a fost obligată de CtEDO să achite despăgubiri de 560 mii euro

Guvernul de la Chișinău va achita suma de 560 de mii de euro companiei slovene Seksimp Group SRL, după ce decizia Curții Europene a Drepturilor Omului (CtEDO) din 4 iunie va deveni definitivă. Precizările au fost făcute de Ministerul Justiției la solicitarea NewsMaker.

„Hotărârea de astăzi nu este deocamdată definitivă și executorie. Aceasta va deveni definitivă în termen de trei luni de la pronunțare, în cazul în care niciuna dintre părți nu o va cere retrimiterea la Marea Cameră. După ce va deveni definitivă, Guvernul o va executa, având în vedere caracterul obligatoriu al Hotărârilor CtEDO”, au precizat reprezentanții Ministerului Justiției, într-o reacție pentru NM.

Ministerul susține că Guvernul a prezentat, în procedura din fața Curții de la Strasbourg, „toate probele posibile care au permis reducerea sumei prejudiciului cerut – de la un miliard de euro la 560.000 de euro – și care au convins Curtea că suma solicitată de către compania reclamantă este în mare parte speculativă”.

Reamintim, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO) a obligat Republica Moldova să achite 560.000 de euro companiei Seksimp Group SRL, deși aceasta solicitase despăgubiri de aproape un miliard de euro. Decizia vizează un litigiu legat de executarea unui contract de locațiune, în urma căruia bunurile companiei au fost executate silit și vândute la licitație.

Completul de judecată al Curții de Apel, care a respins contestația companiei slovene în 2012, decizie ulterior menținută și de Curtea Supremă de Justiție, era atunci condus de Domnica Manole, actuala președintă a Curții Constituționale (CC).

În reacție, liderul „Democrația Acasă”, Vasile Costiuc, a cerut pe 4 iunie, în urma deciziei CtEDO, demisia președintei CC Domnica Manole: „Se face vinovata de condamnarea statului Republica Moldova la CEDO. Moldovenii vor trebui sa achite 11 000 000 lei din buzunarul fiecărui cetățean”.

Fosta ministră a Justiției și ex-deputată PAS, Olesea Stamate, a propus, la rândul său, evaluare externă la CC: „Factura pentru stat: 560 mii de euro, adică 11 milioane de lei semnată de actuala președintă a Curții Constituționale. (…) Autoritățile anunță extinderea vettingului către judecătorii de primă instanță. Oare nu ar fi cazul să începem de fapt cu Curtea Constituțională?”.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: