Facebook/Володимир Зеленський

Trump și Zelenski, după negocieri: planul de pace este convenit în proporție de „90–95%”

Președinții SUA și ai Ucrainei, Donald Trump și Vladimir Zelenski, după trei ore de negocieri în Florida, au declarat că au realizat progrese semnificative pe calea păcii cu Rusia. Totuși, problema principală rămâne nerezolvată: Putin cere Donbasul, Zelenski se opune, iar Trump insistă asupra unei înțelegeri. De această dată, Trump și Zelenski vorbesc despre câteva săptămâni, după care parametrii unui acord de pace vor fi mult mai clari, relatează BBC.

Discuțiile au fost „minunate”

Negocierile care au avut loc la reședința privată a lui Trump, Mar-a-Lago, au durat aproximativ trei ore.

La finalul lor, Trump a declarat că discuțiile au fost „minunate” și că a fost o „conversație excelentă”, care a apropiat considerabil sfârșitul războiului ruso-ucrainean. Potrivit lui Trump, acordul de pace este aproape, părțile au convenit asupra a aproximativ 95% din condiții. Totuși, el a adăugat că problema principală rămâne nerezolvată – cui vor aparține regiunile din Donbas. Donald Trump a numit această problemă „cea mai importantă”, iar, în opinia sa, părțile deocamdată „se apropie de un acord” în această privință.

În urma negocierilor, Zelenski a lăsat să se înțeleagă că problema Donbasului rămâne extrem de actuală, iar poziția Ucrainei în această privință „este clară și diferă de cea a Rusiei”. Pentru Ucraina, a mai declarat Zelenski, „etapa cheie pe drumul către realizarea unei păci durabile” constă în garanțiile de securitate pentru țară, și nu în problema teritorială. El a precizat că echipa ucraineană va continua să lucreze asupra acestui punct al acordului împreună cu politicienii europeni, dar, după cum a spus, „toate chestiunile discutate trebuie finalizate”, iar acest lucru ar putea avea loc în săptămânile următoare. „Am discutat toate aspectele cadrului de pace, care includ 20 de puncte ale planului de pace, convenite în proporție de 90%, și garanțiile de securitate dintre SUA și Ucraina, convenite în proporție de 100%. SUA, Europa și Ucraina aproape s-au pus de acord în privința garanțiilor de securitate”, a adăugat Zelenski.

Trump a insistat că încheierea unui acord privind teritoriile ar fi mai bine să se facă cât mai repede. El a spus că Ucraina a demonstrat „mult curaj <…> și a provocat daune enorme [adversarului]”, dar că acest război „trebuie să se încheie”.

Președintele SUA a spus chiar că este dispus să se adreseze Parlamentului Ucrainei pentru a explica necesitatea unui acord de pace. „Sunteți întotdeauna binevenit”, a reacționat Zelenski.

Donbas – și „fără ezitare”

Rusia consideră că problema apartenenței regiunilor din Donbas este cea mai importantă pentru sine. Putin și-a exprimat poziția într-o convorbire telefonică cu Trump, desfășurată în aceeași zi, puțin înainte de întâlnirea cu Zelenski. Potrivit sursei citate, Putin l-a îndemnat pe Trump să se ghideze după „înțelegerile” realizate între ei la Anchorage – deși atunci nu au fost anunțate acorduri importante.

Iar asistentul său, Iuri Ușakov, a prezentat cerința principală a părții ruse: Kievul trebuie să ia o „decizie politică curajoasă și responsabilă <…> referitoare la Donbas”. „Această decizie privind Donbasul, ținând cont de situația de pe fronturi, ar fi logic ca regimul ucrainean să o ia fără ezitare”, a declarat Ușakov.

Potrivit lui Ușakov, Putin și Trump plănuiesc să aibă încă o convorbire telefonică – de această dată după negocierile din Florida.

„Putin vrea ca acest lucru să se întâmple. Și eu îl cred”

Atât Trump, cât și Zelenski vorbesc despre doar câteva săptămâni, după care se pot aștepta decizii care să oprească războiul.

Însă acest lucru, din nou, nu se referă la Donbas – Zelenski insistă asupra poziției sale, afirmând că această problemă trebuie să fie decisă de poporul Ucrainei sau de reprezentanții săi aleși, notează BBC. Ucraina solicită încetarea focului pe durata pregătirii și desfășurării votului, iar Rusia refuză acest lucru. Putin a repetat de mai multe ori că poate obține aceste teritorii și pe cale militară.

Trump nu a exclus posibilitatea apariției unor probleme neprevăzute. Potrivit spuselor sale, orice punct din planul de pace „poate să fie foarte important” și să compromită întregul acord.

Răspunzând la întrebarea despre cât de curând se poate încheia războiul, Trump a repetat că claritatea ar trebui să apară în câteva săptămâni. În opinia sa, în viitorul apropiat este foarte probabilă o întâlnire trilaterală între SUA, Ucraina și Rusia: „Putin vrea ca acest lucru să se întâmple. Mi-a spus foarte clar, și eu îl cred”.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Andrei Mardari / NewsMaker

Creditele se scumpesc? Expert, după ce BNM a majorat rata de bază la 9%: „O pastilă amară” pentru economie

Creditele s-ar putea scumpi din nou în Republica Moldova, după ce Banca Națională (BNM) a majorat, pe 17 septembrie, rata de bază de la 7,5% la 9% pe an, pentru a tempera creșterea prețurilor. Expertul economic Adrian Lupușor susține că măsura îi poate afecta atât pe cei care au contractat credite, cât și pe cei care intenționează să se împrumute. Potrivit lui, impactul asupra pieței creditelor ar trebui să fie mai redus, deoarece băncile nu se confruntă cu o insuficiență de lichidități.

Prin decizia de astăzi, BNM a stabilit rata la creditele overnight la 11%, la operațiunile repo – la 9,25%, iar la depozitele overnight – la 7%.

Normele rezervelor obligatorii au fost menținute la 18% pentru mijloacele atrase în lei și în valută neconvertibilă și la 26% pentru cele atrase în valută liber convertibilă.

De ce a fost majorată rata de bază

BNM explică decizia prin intensificarea presiunilor inflaționiste. Acestea vin, potrivit BNM, atât din exterior, pe fondul scumpirii resurselor energetice, produselor alimentare și materiilor prime, cât și din interiorul țării, unde consumul este susținut de creșterea veniturilor populației.

Inflația anuală a ajuns în august la 6,96%, în creștere cu 0,62 puncte procentuale față de iulie. Nivelul depășește limita superioară a intervalului urmărit de BNM. Ținta inflației pe termen mediu este de 5%, cu o marjă de 1,5 puncte procentuale în ambele direcții.

Prin majorarea ratei de bază, BNM urmărește diminuarea presiunilor inflaționiste, stimularea economisirii în defavoarea consumului și readucerea inflației în intervalul urmărit de banca centrală.

Banca centrală se așteaptă la presiuni inflaționiste mai mari în ultimul trimestru din 2026 și în prima jumătate a anului 2027. Printre riscuri se numără scumpirea energiei și alimentelor, ajustarea tarifelor reglementate, producția agricolă, consumul, investițiile și deficitul bugetar.

Expert: „O pastilă amară” pentru economie

Expertul economic Adrian Lupușor consideră că decizia BNM este în concordanță cu măsurile luate de băncile centrale din regiune, în contextul creșterii presiunilor inflaționiste.

„La o inflație de circa 7% la moment, care riscă să urce la 9-10% în viitorul apropiat, majorarea ratei de bază este acea pastilă amară pe care trebuie să o administrăm economiei pentru a evita o inflație și mai mare”, a explicat Lupușor.

Potrivit expertului, bugetul de stat ar putea fi cel mai afectat, deoarece Guvernul se împrumută de la bănci pentru a finanța deficitul bugetar, iar costurile acestor împrumuturi vor crește.

Măsura îi poate afecta și pe cei care au credite sau intenționează să contracteze împrumuturi. Lupușor estimează însă că efectul asupra pieței creditelor va fi mai redus, deoarece băncile nu se confruntă cu o lipsă de lichidități.

„Deci, problema nu este la banca centrală, ci în expunerea economiei naționale la fenomene inflaționiste, cuplate cu un deficit bugetar riscant de mare și dezechilibre majore în balanța de plăți care ne face extrem de expuși șocurilor inflaționiste din afară. Ce va urma? Cred că ne așteaptă o anumită perioadă de stagflație (creștere economică aproape de zero, cuplată cu creșterea inflației), dar care ar trebui să se stabilizeze deja în a doua jumătate a anului viitor”, susține Adrian Lupușor.

El consideră că politica monetară trebuie să rămână independentă și orientată spre stabilizarea inflației. În paralel, Guvernul ar trebui, spune expertul, să reducă deficitul bugetar și să promoveze industrializarea focusată pe creșterea valorii adăugate, productivității și exporturilor.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: