Președintele SUA Donald Trump susține că Washingtonul deține arme „despre care nimeni nu știe”. Declarația a fost făcută pe 11 septembrie, înaintea unui zbor spre statul Michigan. Liderul american a adăugat ca informația să rămână secretă, notează site-ul rbc.ru.
„Avem sisteme despre care nimeni nu știe. Sincer, va fi mai bine dacă va rămâne așa ”, a spus șeful Casei Albe.
Potrivit acestuia, în ultimii trei ani, autoritățile au investit în serviciile armate circa 2,5 trilioane de dolari, iar acum armata americană este „mai puternică ca niciodată”.
Jurnalistul american Bob Woodward, în viitoarea sa carte „Rage”, îl citează pe liderul american spunând că Statele Unite ale Americii au un sistem nuclear pe care nici Rusia, nici China nu îl dețin.
„Avem ceva despre care nici președintele rus, Vladimir Putin, și nici președintele chinez Xi Jinping nu au mai auzit până acum”, notează acesta.
În mai 2020, Trump s-a lăudat cu dezvoltarea unei rachete hipersonice pe care a numit-o „super duper”. Potrivit liderului american, această rachetă va fi de 17 ori mai rapidă decât cele existente acum și va putea atinge ținte la o distanță de 1,6 mii de kilometri.
Ulterior, CNN, referindu-se la un oficial de rang înalt al Pentagonului, a raportat că racheta „super-duper” a fost testată în martie anul acesta în Oceanul Pacific. În timpul testelor, a depășit viteza sunetului de 17 ori.
Cel mai alarmant semnal despre starea libertății presei din Republica Moldova a devenit autocenzura, despre care jurnaliștii vorbesc „cu calm”, a declarat coautoarea studiului Amnesty International, Anna Wright, în timpul emisiunii NM RealPolitik. Declarația a fost făcută după ce organizația pentru drepturile omului a prezentat un raport critic despre situația mass-media și libertatea de exprimare în țară.
Potrivit coautorei studiului, cercetătorii au discutat cu aproximativ 30 de jurnaliști și angajați ai mass-media, precum și cu oficiali, au studiat legile și deciziile autorităților, însă „tocmai discuțiile cu jurnaliștii au arătat cele mai grave probleme”.
„M-a uimit cât de calm vorbeau oamenii despre autocenzura pe care o aplică asupra lor înșiși. Câteva persoane au repetat aceeași expresie: „Între două rele, alegem pe cel mai mic”. Alții spuneau că știu care este alternativa și, pentru a evita această alternativă, sunt nevoiți să se oprească – să se gândească de două ori de fiecare dată dacă merită să critice autoritățile actuale și dacă merită să publice un anumit material”, a declarat Wright.
Autoarea studiului a subliniat că a fost „în special îngrijorată” de modul în care mulți jurnaliști încearcă să se „obișnuiască” cu o astfel de situație. „Ai impresia că mulți încearcă cumva să normalizeze această situație. Și acest lucru este trist și îngrijorător”, a spus ea.
Wright a menționat că de aproximativ trei ani se ocupă de tema drepturilor omului în Moldova și că anterior observase în țară o dezvoltare democratică sigură. „Aveam impresia că țara se îndreaptă în mod sigur spre democrație, că aici există libertăți, oamenii sunt protejați, se simt în siguranță și nu se gândesc la ceea ce pot spune și la ceea ce nu pot spune. Aceasta a fost o descoperire șocantă pentru mine. A trebuit să revizuiesc multe lucruri și să privesc situația dintr-un alt unghi”, a subliniat autoarea studiului.
Totodată, Wright a subliniat că nu consideră că Moldova s-a abătut de la calea democratică. „În niciun caz nu spun că Moldova nu se îndreaptă spre democrație. Dar, din păcate, există și procese îngrijorătoare”, a adăugat Wright.
***
Pe 17 noiembrie, organizația pentru drepturile omului, Amnesty International, a publicat un raport despre situația mass-media și libertatea de exprimare în Republica Moldova. Raportul a arătat că presa din Moldova este fragilă și se confruntă cu autocenzură, inclusiv din cauza unor măsuri luate de autorități, cum ar fi suspendarea licențelor mai multor posturi TV în perioada stării de urgență, instituită după invazia Rusiei în Ucraina. Organizația a cerut autorităților să revizuiască întreaga legislație privind mass-media în conformitate cu standardele internaționale și să garanteze dreptul fundamental la libertatea de exprimare pe întreg teritoriul țării, inclusiv în Găgăuzia și regiunea transnistreană.
