airmoldova

TV8: Datorii față de creditori și sancțiuni americane. De ce sunt anulate zborurile Air Moldova?

Anularea curselor Air Moldova este legată de problemele pe care le are compania cu aeronavele. Potrivit unei investigații a jurnaliștilor Cutiei Negre de la TV8, dificultățile companiei s-au acutizat atât din cauza datoriilor față de creditorii săi, cât și a sancțiunilor aplicate de Trezoreria de stat a SUA pentru asocierea cu Ilan Șor. Conform informațiilor oferite de Autoritatea Aeronautică Civilă, Air Moldova are în gestiune pe moment cinci nave. 

Istorie încâlcită cu interese ascunse

Fondatorul acestei Air Moldova este Nicu Adrian Berla, fost director al companiei Fly One SRL. Această firmă este înregistrată pe numele soţiei fostului deputat democrat Vladimir Cebotari, un personaj apropiat al oligarhului fugar Vladimir Plahotniuc.

Istoria aeronavei AIRBUS A321, închiriată de Air Moldova de la Aerro Direkt, este una încâlcită și trădează mai multe interese ascunse.

Inițial, avionul aparținea, în baza unui contract de chirie de lungă durată, companiei moldovenești Air Moldova. Luată în chirie de la proprietar, cu plată lunară și o sumă de garanție, Air Moldova transmitea mai departe aeronava în chirie pe termen lung companiei românești a lui Berla, la același preț.

Apoi, de fiecare dată când avea nevoie de avion, Air Moldova îl împrumuta de la Aerro Direkt, doar că deja în baza unor contracte de chirie per oră a aeronavei cu tot cu echipaj. În acest caz, prețul de închiriere este mult mai mare, iar Air Moldova, pe lângă eforturile de întreținere a propriului personal, asigura și întreținerea echipajului deținut de Aerro Direkt.

De câteva luni, după ce reporterii Cutiei Negre au aflat despre această schemă, Air Moldova a renunțat la contractul de chirie pe termen lung pentru AIRBUS A321 în favoarea Aerro Direkt. Astfel, compania din România și-a permis să închirieze direct nava de la proprietar, continuând să o ofere în WET LEAS, în orele și zilele în care nu o folosea, companiei Air Moldova.

„Între proprietarul aeronavei și Aerro Direkt există bineînțeles un contract dry lease”, a spus Nicu-Adrian Berla. „Air Moldova a trebuit să-și dea acordul pe acest contract, aeronava fiind inițial contractată de ei. Aerro Direkt operează zboruri în sistem wet lease pentru Air Moldova în afara programului de vară de zboruri operat de Aerro Direkt, bineînțeles, tot în baza unui contract.”

Avioane confiscate, avioane returnate

Celelalte trei nave care alcătuiesc flota Air Moldova fie sunt confiscate, fie sunt retrase de către companiile care le-au oferit în locațiune. Conform site-urilor de monitorizare a zborurilor, unul dintre avioanele contractate de Air Moldova a fost confiscat pe 2 martie 2023 la Verona.

Aceeași aeronavă a fost confiscată pe Aeroportul din Dublin în februarie 2021 pentru o datorie de 4,2 milioane de euro față de firma românească Just-US Air SRL.

Litigiul dintre Air Moldova și Just-US AIR a apărut după ce compania moldovenească nu și-a onorat obligațiile financiare față de proprietara aeronavei. Just-US AIR a încercat să recunoască datoria pe care o are Air Moldova, dar Curtea Supremă de Justiție a respins cererea companiei românești.

Alte două aeronave folosite de Air Moldova au fost parcate pe Aeroportul Montpellier în Franța încă la sfârșitul anului trecut, iar a cincea se află la deservire tehnică planificată.

Anume aceste circumstanțe au determinat autoritățile să oblige din nou, zilele trecute, Air Moldova să suspende vânzarea de bilete în avans pentru o perioadă mai mare de 3 luni.

„Compania Air Moldova pe moment nu dispune de nicio navă operabilă”, a spus ministra Infrastructurii și Dezvoltării Regionale. „Din cele trei nave care au fost închiriate de la diferiți locatori, două au fost solicitate de lesseri să fie returnate. Una se află în procedură de mentenanță, termen care poate să dureze de la două săptămâni până la șase luni. Prin urmare, în situația creată compania respectivă nu are nicio navă operabilă. Ca soluție pe termen scurt, ne-au comunicat că au închiriate nave pe un termen de cinci zile.”

Datele de la Autoritatea Aeronautică Civilă obținute de Cutia Neagră arată că Air Moldova a încheiat într-adevăr între 7 și 12 martie trei contracte de chirie pe termen scurt pentru trei nave. Pe 14 martie, compania a informat Autoritatea despre încheierea unui contract privind operarea unei aeronave pe un termen de opt luni.

Decizia Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării privind interzicerea Air Moldova de a mai vinde bilete a fost calificată de companie drept nefondată.

„Air Moldova va analiza solicitarea Autorității pe care o consideră nefondată și menită doar să perturbeze activitatea comercială a companiei și să împiedice depășirea dificultăților existente”, a afirmat Air Moldova.   „Impunerea limitelor de comercializare a biletelor din partea Autorității nu este o metodă de a asigura protecția consumatorilor. Este doar o nouă tentativă de a crea  piedici activității comerciale, demoralizarea personalului, manipularea opiniei publice cu titluri de știri și denigrarea  imaginii Air Moldova.”

Datoriile companiei au crescut constant

Rapoartele financiare începând cu anul 2018, când a fost privatizată Air Moldova arată că datoriile companiei au crescut constant în fiecare an, depășind deja două miliarde de lei în 2022.

În toamna anului 2018, Guvernul democrat condus de Pavel Filip a decis să scoată la privatizare întreprinderea de stat Air Moldova, motivând că aceasta s-a înglodat în datorii, iar un eventual investitor va reuși să o salveze de la faliment.

În urma privatizării, statul a încasat doar 50 de milioane de lei, iar agentul economic s-a obligat să achite datoriile de 1,2 miliarde de lei pe care le avea în acel moment Air Moldova.

O comisie parlamentară de anchetă care a analizat procesul de privatizare a Air Moldova a stabilit că investitorii nu și-au onorat obligațiile, iar compania a continuat să acumuleze datorii.

„La aproape un an de la privatizarea acestei companii, situația Air Moldova nu s-a îmbunătățit”, a spus fostul președinte al Comisiei parlamentarew de anchetă Igor Munteanu. „Conform informațiilor contabile transmise la adresa Agenției Proprietății Publice, până la data de 31 iulie 2019, suma datoriilor nu a suferit schimbări esențiale, iar noii proprietari nu au atras niciun leu din resurse proprii sau finanțări pe termen lung.”
Situația financiară la Air Moldova s-a agravat după sistarea zborurilor din cauza pandemiei de COVID.  Potrivit rapoartelor financiare, consultate de reporterul Cutiei Negre, compania a încheiat anul 2020 cu datorii de peste 1,2 miliarde de lei și pierderi de 321 de milioane de lei.

În mai 2020, reprezentanții Air Moldova au recunoscut public că au datorii mari. Ei au anunțat că au luat un credit de două milioane de euro de la o bancă din Federația Rusă, pentru a stinge parțial datoriile, dar împrumutul le-a părut suspect autorităților și l-au blocat.

„Managementul a luat decizia să recurgem la resurse împrumutate”, a spus directorul comercial AIR Moldova Iuri Cramarenco.

„Noi am luat un credit dintr-o bancă din Federația Rusă. Resursele au venit pe contul bancar al întreprinderii, dar noi nu le putem folosi pentru a achita datoriile față de creditorii noștri. Explicația formală este bănuiala apărută privind proveniența banilor. După informația care circulă în mass-media și în societate, noi ne-am pomenit în centrul unui conflict politic. Avem o rugăminte către stat, să nu ne implice pe noi și să ne permită să lucrăm liber, să putem  folosi resursele și să ieșim cu demnitate din criza profundă prin care trece economia și domeniul aviatic.”

În 2021, datoriile Air Moldova au depășit deja un miliard și jumătate de lei.

Raportul financiar pentru 2022 nu a fost publicat deocamdată de Biroul Național de Statistică, dar Autoritatea Aeronautică Civilă a prezentat la solicitarea Cutiei Negre cifre preliminare care atestă datorii de peste 2 miliarde de lei acumulate de Air Moldova.

Deși anul trecut a crescut cu o treime numărul pasagerilor transportați de Air Moldova în comparație cu anul 2021, compania a înregistrat pierderi de două ori mai mari – aproape jumătate de miliard de lei.

Pierderi de două ori mai mari

Potrivit surselor Cutiei Negre, în prezent Air Moldova datorează peste 53 de milioane de lei Organizației Europene pentru Siguranța Navigației Aeriene – EUROCONTROL.

Iar cea mai mare sumă, peste 680 de milioane de lei, este datoria acumulată față de Avia Invest, firma afiliată lui Ilan Șor concesionară a aeroportului din Chișinău.

Pe 6 martie curent, la Judecătoria Chișinău a fost înregistrat un dosar civil prin care Avia Invest solicită încasarea datoriilor de la Air Moldova.

Operatorul aerian refuză să vorbească despre datorii, dar infirmă un posibil faliment.

„Orice informație legată de activitatea financiară sau comercială a companiei, în raport cu alte entități comerciale este protejată de secretul comercial. Compania își îndeplinește toate obligațiunile pe care le are față de bugetul de stat”, a subliniat Air Moldova.

Investigația poate fi citită integral AICI.


Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.


If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Platforma DA

Platforma DA și-a ales un nou președinte. Deputații Plîngău și Macari, aleși pe lista PAS, revin în rândurile formațiunii

Liviu Vovc, care până acum a fost președinte interimar al Partidului „Platforma Demnitate şi Adevăr” (PDA), a fost ales în funcția de președinte al formațiunii. Anunțul a fost făcut pe 28 iunie de reprezentanții partidului, care au menționat, de asemenea, că deputații Dinu Plîngău și Stela Macari, aleși pe lista Partidului de guvernare Acțiune și Solidaritate (PAS), au revenit la PDA în calitate de membri ai Biroului Național Politic și ai Consiliului Național Politic.

Pe 28 iunie a avut loc Congresul Partidului „Platforma Demnitate şi Adevăr”. „Delegații Congresului formațiunii l-au ales pe Liviu Vovc în funcția de președinte al partidului. (…) În cadrul Congresului au fost aleși și vicepreședinții formațiunii: Constantin Boeșteanu și Olga Caraman, iar funcția de secretar general i-a revenit lui Igor Serotila. Totodată, deputații Dinu Plîngău și Stela Macari au revenit la Platforma DA în calitate de membri ai Biroului Național Politic și ai Consiliului Național Politic”, au anunțat reprezentanții partidului.

Potrivit sursei citate, Congresul a aprobat și Strategia de dezvoltare a Platformei DA pentru perioada 2026-2028, „document care stabilește principalele direcții de acțiune pentru următorii ani și are drept obiectiv reconstrucția și consolidarea partidului ca alternativă politică pro-europeană credibilă”. „Strategia prevede consolidarea structurilor teritoriale, creșterea implicării membrilor, formarea unei noi generații de lideri, dezvoltarea expertizei în politici publice, îmbunătățirea comunicării și aprofundarea cooperării cu partenerii europeni. De asemenea, formațiunea își propune să se pregătească pentru viitoarele alegeri locale”, au adăugat reprezentanții partidului.

Dinu Plîngău a scris pe o rețea de socializare că, în cadrul Congresului, a declarat că „partidul trebuie să înceapă discuții cu partidele extra-parlamentare și pro-europene, pentru a consolida ceea ce a rămas în afara parlamentului”. „Personal, am eșuat în cadrul Blocului Împreună, deși a fost un proiect promițător. Mi-am asumat și-mi asum vina pentru că nu am reușit mai multe, atât în ideea consolodării, cât și în privința altor aspecte. În contextul situației politice actuale, cu recentele scandaluri și controverse publice, Republica Moldova are nevoie de o alternativă pro-europeană, dar nu populistă, ci una cu oameni profesioniști și curați, care la moment sunt dispersați prin diferite partide mai mici sau în societatea civilă”, a adăugat Plîngău.

Stela Macari a menționat că „Platforma DA rămâne ferm dedicată unei Moldove integrate în Europa, cu reforme profunde și beneficii pentru toți cetățenii”. „Nu vom deraia!”, a adăugat deputata.

NewsMaker a solicitat un comentariu de la reprezentanții PAS în contextul revenirii deputaților în rândurile Platformei DA și a întrebat, totodată, dacă aceștia rămân deputați ai PAS.

***

Amintim că, la mijlocul lunii iulie, Dinu Plîngău și Stela Macari au anunțat că Platforma „DA”, formațiunea din care făceau parte, a acceptat un „parteneriat politic” cu PAS și nu va participa la alegerile din toamnă pe cont propriu. Decizia a generat critici din partea opoziției și aprecieri din partea guvernării, în timp ce Blocul „Împreună” a ales să meargă mai departe fără Platforma „DA”. După demisia celor doi din fruntea Platformei, conducerea interimară a fost preluată de Liviu Vovc. Platforma DA nu a participat la aceste alegeri, însă Blocul „Împreună”, din care a fost exclusă după decizia lui Plîngău, a intrat în competiția electorală.

În septembrie, înainte de parlamentare, pe portalul anticoruptie.md și în spațiul public a fost publicată o înregistrare audio atribuită lui Plîngău. În înregistrare, acesta ar fi discutat strategii politice și posibile alianțe. Tot acolo, el ar fi sugerat, inclusiv, că ar putea rupe colaborarea cu PAS după scrutin, dacă partidul de guvernare „va avea majoritatea și nu va împărți funcțiile”. Plîngău, care nu a confirmat și nici infirmat autenticitatea înregistrării, a ironizat, în schimb, „știrea bombă” pe rețelele sociale.

Între timp, Blocul „Alternativa” și Partidul Național Moldovenesc au acuzat PAS și Platforma DA că ar forma un bloc electoral camuflat și au depus contestații la Comisia Electorală Centrală (CEC). CEC le-a respins, constatând că nu există probe care să confirme aceste acuzații.

Pe 1 octombrie, la doar două zile după scrutin, Dinu Plîngău a declarat pentru NewsMaker că va renunța la fracțiunea PAS și va rămâne independent în Parlament, alături de colega sa Stela Macari. Ulterior, Plîngău a declarat că intenționează să revină „într-o formă sau alta” în Platforma DA.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: