Ministerul Energiei al Republicii Moldova/foto simbol

Ucraina nu va prelungi contractul privind tranzitarea gazului rusesc

Naftogaz din Ucraina nu va continua tranzitul gazelor rusești după expirarea contractului, în 2024. Anunțul a fost făcut de șeful consiliului de administrație al Naftogaz Alexei Cernîșov, relatează Ekonomiceskaea Pravda. 

Șeful Naftogaz a declarat că Ucraina este pregătită să renunțe la tranzitul gazelor, mai ales din cauza faptului că Federația Rusă nu-și îndeplinește cerințele contractului.

El a adăugat că Ucraina continuă tranzitul doar pentru a-și sprijini colegii europeni.

„Nu există alte motive, dar nu putem lipsi astăzi unele țări din UE, care de altfel sunt partenerii noștri, de oportunitatea de a primi combustibil albastru și de a se pregăti pentru iarnă”, a menționat Cernîșov.  

Șeful Naftogaz a mai spus că UE intenționează să se dezică complet de consumul de gaz rusesc până în 2027, de aceea nu insistă asupra continuării tranzitului ucrainean.

***

Precizăm că, în pofida războiului, gazul rusesc continuă să tranziteze prin Ucraina către Europa în cadrul actualului contract pe cinci ani, semnat la sfârșitul anului 2019.

Recent, ministrul ucrainean al Energiei Gherman Galușcenko declara că Ucraina nu va negocia o prelungire a contractului de tranzit de gaze cu Rusia, care expiră la sfârșitul anului 2024.

Iar adjunctul ministrului rus de Externe Mihail Galuzin susținea că Ucraina va „dăuna” serios Uniunii Europene dacă nu va prelungi acordul de tranzit de gaze cu Moscova. Galuzin mai spunea că, în prezent, Gazprom livrează gaze naturale țărilor europene prin Ucraina, în conformitate cu un acord încheiat cu Naftohaz la 30 decembrie 2019, care prevede utilizarea sistemului ucrainean de transport de gaze pentru tranzitul de gaze până în 2024 inclusiv.

De menționat că gazul rusesc, care tranzitează Ucraina, ajunge și în Republica Moldova, mai exact, în regiunea transnistreană. Expertul în energetică Sergiu Tofilat a declarat pentru Europa Liberă că, la modul tehnic, dacă malul stâng al Nistrului ar rămâne fără gaze din Rusia, Chișinăul ar putea livra și în continuare gaze rusești spre Transnistria prin „Fluxul turcesc”, la care țara noastră se poate conecta în 2025.

Autoritățile constituționale de la Chișinău pot renunța la această idee și pot rezilia contractul cu Gazprom, a spus Tofilat, însă asta ar provoca o criză umanitară în regiunea transnistreană și ar crea probleme pentru dreapta Nistrului.

Chiar dacă R. Moldova nu mai depinde de gazele rusești, malul drept depinde în totalitate de rețelele electrice din stânga Nistrului și importă aproximativ 80% din curentul consumat de la Centrala de la Cuciurgan, din regiunea nerecunoscută.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Imagine simbol

Finanțarea pentru educația incluzivă va fi dublată de la 1 ianuarie 2027. Inițiativa MEC

Ministerul Educației și Cercetării (MEC) propune majorarea de la 2% la 4% a ponderii resurselor rezervate educației incluzive din plafonul cheltuielilor pentru învățământul general. Proiectul de hotărâre se află în prezent în proces de avizare publică, iar noile prevederi ar urma să intre în vigoare la 1 ianuarie 2027.

Potrivit unui comunicat al MEC, fondurile vor fi distribuite școlilor în funcție de numărul copiilor care au nevoie de sprijin, tipul și severitatea dizabilității, precum și serviciile specializate necesare.

În prezent, raioanele și municipiile decid cât alocă pentru educația incluzivă, în limita a 2% din transferurile primite. „Din acest motiv, finanțarea diferă de la o regiune la alta și nu reflectă întotdeauna numărul copiilor care au nevoie de ajutor”, a menționat instituția.

Prin noua formulă, 4% din plafonul cheltuielilor pentru învățământul general va fi rezervat educației incluzive, iar alocațiile pentru fiecare instituție vor fi calculate în funcție de necesitățile concrete ale elevilor. Astfel, școlile în care sunt mai mulți copii care necesită servicii specializate ar urma să primească mai multe resurse.

Finanțarea va fi calculată distinct pentru cadrele didactice de sprijin, psihologi, logopezi, psihopedagogi, interpreți în limbaj mimico-gestual și centrele de resurse pentru educația incluzivă.

Datele MEC arată că, în 2026, în școlile din Republica Moldova învață 4.791 de elevi cu dizabilități, cu 457 mai mulți decât în anul precedent. Dintre aceștia, 2.558 au dizabilități severe, 1.561 au dizabilități accentuate, iar 672 – dizabilități medii.

În sistemul de învățământ funcționează 939 de centre de resurse pentru educația incluzivă. Totodată, sunt raportate 1 509 unități de cadre didactice de sprijin, 542 de psihologi, 144 de logopezi și 34 de psihopedagogi.

Potrivit ministerului, noul mecanism urmărește ca accesul copiilor la serviciile de sprijin să nu depindă de localitatea în care aceștia învață. Resursele ar urma să fie distribuite după aceleași criterii la nivel național și corelate cu necesitățile elevilor din fiecare instituție.

Proiectul prevede și măsuri de tranziție pentru școlile care, în urma aplicării noii formule, ar putea primi alocații mai mici. MEC urmează să valideze datele fiecărei instituții, să testeze formula de calcul și să stabilească un nivel minim de finanțare pentru serviciile deja oferite copiilor.

Ministerul a precizat că proiectul are drept scop și alinierea cadrului normativ la modificările operate în Codul educației prin reforma „Restart în educație”, aprobată de Parlament prin Legea nr. 200/2026.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: