Ministerul Energiei al Republicii Moldova/foto simbol

Ucraina nu va prelungi contractul privind tranzitarea gazului rusesc

Naftogaz din Ucraina nu va continua tranzitul gazelor rusești după expirarea contractului, în 2024. Anunțul a fost făcut de șeful consiliului de administrație al Naftogaz Alexei Cernîșov, relatează Ekonomiceskaea Pravda. 

Șeful Naftogaz a declarat că Ucraina este pregătită să renunțe la tranzitul gazelor, mai ales din cauza faptului că Federația Rusă nu-și îndeplinește cerințele contractului.

El a adăugat că Ucraina continuă tranzitul doar pentru a-și sprijini colegii europeni.

„Nu există alte motive, dar nu putem lipsi astăzi unele țări din UE, care de altfel sunt partenerii noștri, de oportunitatea de a primi combustibil albastru și de a se pregăti pentru iarnă”, a menționat Cernîșov.  

Șeful Naftogaz a mai spus că UE intenționează să se dezică complet de consumul de gaz rusesc până în 2027, de aceea nu insistă asupra continuării tranzitului ucrainean.

***

Precizăm că, în pofida războiului, gazul rusesc continuă să tranziteze prin Ucraina către Europa în cadrul actualului contract pe cinci ani, semnat la sfârșitul anului 2019.

Recent, ministrul ucrainean al Energiei Gherman Galușcenko declara că Ucraina nu va negocia o prelungire a contractului de tranzit de gaze cu Rusia, care expiră la sfârșitul anului 2024.

Iar adjunctul ministrului rus de Externe Mihail Galuzin susținea că Ucraina va „dăuna” serios Uniunii Europene dacă nu va prelungi acordul de tranzit de gaze cu Moscova. Galuzin mai spunea că, în prezent, Gazprom livrează gaze naturale țărilor europene prin Ucraina, în conformitate cu un acord încheiat cu Naftohaz la 30 decembrie 2019, care prevede utilizarea sistemului ucrainean de transport de gaze pentru tranzitul de gaze până în 2024 inclusiv.

De menționat că gazul rusesc, care tranzitează Ucraina, ajunge și în Republica Moldova, mai exact, în regiunea transnistreană. Expertul în energetică Sergiu Tofilat a declarat pentru Europa Liberă că, la modul tehnic, dacă malul stâng al Nistrului ar rămâne fără gaze din Rusia, Chișinăul ar putea livra și în continuare gaze rusești spre Transnistria prin „Fluxul turcesc”, la care țara noastră se poate conecta în 2025.

Autoritățile constituționale de la Chișinău pot renunța la această idee și pot rezilia contractul cu Gazprom, a spus Tofilat, însă asta ar provoca o criză umanitară în regiunea transnistreană și ar crea probleme pentru dreapta Nistrului.

Chiar dacă R. Moldova nu mai depinde de gazele rusești, malul drept depinde în totalitate de rețelele electrice din stânga Nistrului și importă aproximativ 80% din curentul consumat de la Centrala de la Cuciurgan, din regiunea nerecunoscută.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Facebook/Igor Dodon

Dosarul „Kuliok”: Avocații lui Igor Dodon au cerut audierea a 108 martori. Instanța a admis doar 5

Avocații deputatului PSRM, Igor Dodon, au cerut la ședința de astăzi, 24 august, din dosarul „Sacoșa” audierea a 108 martori. Magistrații au admis parțial cererea, acceptând audierea a cinci martori. În aceeași ședință a fost audiată deputata Zinaida Greceanîi. Politiciana este martor al apărării, dar are calitatea procesuală de învinuit într-o cauză penală disjunsă din același dosar, relatează TVR Moldova.

În declarațiile sale, Zinaida Greceanîi a vorbit despre negocierile politice din 2019 și despre discuțiile privind formarea unei majorități parlamentare. Potrivit acesteia, Partidul Socialiștilor era pregătit inclusiv pentru alegeri parlamentare anticipate, dar încerca să găsească o soluție pentru deblocarea situației politice.

Greceanîi a declarat că PSRM își dorea ca, în cazul unei coaliții, să îi revină funcțiile de președinte al Parlamentului, ministru al Apărării și responsabilitatea pentru relațiile externe. În același timp, potrivit deputatei, Partidul Democrat bloca activitatea instituțiilor statului.

Nu credeam că poți să faci coaliție cu PD”, i-ar fi spus Igor Dodon după una dintre discuțiile privind negocierile cu Vladimir Plahotniuc, potrivit declarațiilor lui Greceanîi în instanță.

Politiciana a afirmat că Partidul Democrat ar fi insistat asupra obținerii controlului asupra mai multor domenii și instituții, inclusiv asupra blocului economic și juridic. Potrivit ei, formațiunea ar fi cerut din start ca Vladimir Plahotniuc să devină prim-ministru.

Greceanîi a mai declarat că, în acea perioadă, fiecare formațiune politică încerca să obțină cât mai mult control, iar în cadrul Blocului ACUM exista insistența ca anumite legi să fie adoptate înainte de alegerea președintelui Parlamentului.

Greceanîi a insistat și asupra neîncrederii lui Igor Dodon față de reprezentanții Partidului Democrat. Ea a spus că Dodon considera că democrații „mimau” negocierile și că o soluție pentru depășirea situației politice și a ceea ce socialiștii considerau a fi „capturarea statului” era formarea unei coaliții cu Blocul ACUM.

Potrivit martorei, Igor Dodon a fost trimis la negocierile cu Vladimir Plahotniuc pentru că era considerat mai calm în discuții. Fosta deputată a negat că ar fi avut discuții cu Vladimir Plahotniuc. „Cu Plahotniuc nu am avut discuții. L-am văzut o dată în Guvern și am întrebat: aista cine mai este”, a relatat ea.

Ce spune Igor Dodon

Între timp, în cadrul unor declarații de presă la Parlament, pe 24 august, Igor Dodon a spus că va depune declarații după ce se va încheia prezentarea probelor.

Dodon susține că nu există probe contra sa și că procesul se desfășoară cu nereguli grave: „Indiferent de decizia pe care o vor lua, ea este ilegală, anticonstituțională și cu riscuri de dosare penale”.

Amintim că, în iunie 2019, în spațiul public au fost publicate imagini video în care Igor Dodon, care pe atunci era președintele Republicii Moldova, primește o pungă de la Vladimir Plahotniuc și consilierul lui, Serghei Iaralov. În mai 2022, în baza imaginillor video, pe numele lui Dodon a fost deschis un dosar penal, care este denumit generic „Kuliok”. Potrivit versiunii procurorilor, Dodon ar fi primit atunci mită cuprinsă între 600 000 și 1 milion de dolari și, de asemenea, a permis grupării criminale Plahotniuc să finanțeze PSRM.

Procuratura consideră că Plahotniuc și consilierul său Serghei Iaralov considerau că plătesc bani pentru a se asigura că Dodon, în calitate de președinte al Republicii Moldova la acea vreme, va „negocia cu oamenii care iau decizii în Rusia” pentru a crea o coaliție între PSRM și PDM.

Igor Dodon nu-și recunoaște vina. Politicianul consideră că dosarul penal a fost fabricat.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: