Profimedia

Ucraina plănuiește să înlocuiască copeica sovietică cu propria monedă. Când va avea loc schimbarea

Ucraina plănuiește să înlocuiască copeica – actuala sa monedă – cu „șah-ul”. Schimbarea, care face parte din reforma monetară, ar urma să intre în vigoare, cel mai probabil, chiar în acest an. Precizările au fost făcute de guvernatorul Băncii Naționale a Ucrainei, Andrei Pîșnîi, într-un interviu pentru agenția de presă Reuters.

Ucraina și-a introdus propria valută, grivan, în 1996, la cinci ani după ce și-a câștigat independența față de Uniunea Sovietică, bătându-și propriile monede, dar păstrând vechea denumire sovietică de „copeică”. Noile monede, care vor fi cunoscute după termenul istoric ucrainean „șah”, reprezintă cel mai recent exemplu de desprindere de Rusia, la aproape patru ani de la începutul invaziei ruse la scară largă asupra Ucrainei.

Ar trebui să finalizăm în sfârșit… reforma monetară și să eliminăm orice afinitate, orice legătură cu Moscova. Pentru că avem propriul nostru nume. Și a venit momentul să-l revendicăm în sfârșit”, a declarat Pîșnîi.

Oficialul a menționat că Parlamentul Ucrainei se pregătește să dezbată proiectul de lege privind înlocuirea monedei, iar Banca Națională organizează discuții publice, expoziții și alte evenimente pentru a crește gradul de conștientizare asupra inițiativei.

„Șah-ul”, care înseamnă „pas”, a fost folosit ca termen monetar în Ucraina în secolele XVI și XVII. Bancnotele numite „șag” au circulat de asemenea în timpul revoluției ucrainene din 1917–1921, a spus Pîșnîi.

Este important de menționat că copeica a fost păstrată doar în trei dintre fostele republici ale Uniunii Sovietice: Rusia, Belarus și Ucraina”, a declarat Andrei Pîșnîi.

Potrivit agenției, invazia rusă a determinat mulți ucraineni să renunțe la asocierea cu limba și cultura rusă, pe care Moscova susține că le apără.

Sute de sate și orașe și-au schimbat numele străzilor, iar monumentele dedicate personalităților sovietice sau rusești au fost demontate. Plăcile memoriale dedicate autorilor, artiștilor sau oamenilor de știință ruși care au vizitat, lucrat sau trăit în Ucraina au fost îndepărtate.

Ucrainenii, în special cei mai tineri, redescoperă istoria și identitatea națională, revendicând scriitorii, poeții, artiștii și muzicienii ucraineni și alte figuri celebre.

Un sondaj realizat de Institutul Internațional de Sociologie din Kiev în septembrie a arătat că aproximativ 91% dintre ucraineni au o atitudine negativă față de Rusia, în timp ce doar 4% o privesc pozitiv.

Unii critici au pus sub semnul întrebării momentul înlocuirii monedei, în contextul în care bugetul pentru vreme de război este deja tensionat. Andrei Pîșnîi a spus că acest lucru nu va implica costuri suplimentare, menționând că moneda unică aflată acum în circulație, care va deveni 50 de „șahi” – puțin mai mult de un cent american – va fi înlocuită treptat.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

comisarul.ro

Rusia acuză România că ar putea folosi Portul Giurgiulești pentru transportul de arme în Ucraina

Ministerul Afacerilor Externe din Federația Rusă a venit cu o serie de acuzații la adresa României, după ce Bucureștiul a cumpărat recent Portul Internațional Giurgiulești din Republica Moldova. Directorul Iuri Pilipson, din MAE rus, susține că țara noastră va folosi portul pentru a transporta arme în Ucraina. Oficialul rus și-a exprimat revolta și în legătură cu acțiunile „unioniste” de pe cele două maluri ale Prutului, transmite Digi24.

Într-un amplu interviu oferit agenției de presă controlată direct de către Kremlin, Pilipson a vorbit pe larg despre subiectele de actualitate, lăudând printre altele și direcția pro-Moscova a noului premier bulgar.

În cadrul aceleiași discuții cu oficiosul Kremlinului, Pilipson a vorbit pe larg despre acțiunile României din Republica Moldova, acuzând țara noastră de „presiune propagandistică”.

Directorul celui de-al Doilea Departament din cadrul diplomației ruse a fost întrebat: „În România este discutată tot mai frecvent ideea unirii cu Republica Moldova. Cât de aproape este Bucureștiul de realizarea practică a acestui proiect? La ce ar putea conduce acesta? Și de ce Chișinăul nu se opune integrării cu România? De asemenea, România a devenit recent proprietara portului moldovenesc Giurgiulești. De ce are nevoie România de acest port și ar putea, în calitate de stat membru NATO, să îl utilizeze în mod activ împotriva Rusiei?”.

Iuri Pilipson a răspuns: „Promovarea în spațiul mediatic a temei unirii celor două state face parte dintr-o campanie de influențare a opiniei publice din Republica Moldova, menită să creeze impresia unei susțineri populare tot mai largi pentru așa-numita „unire”, cum este denumit acest proces. În pofida presiunii propagandistice, majoritatea covârșitoare a locuitorilor Republicii Moldova, după cum știm, nu dorește să renunțe nici la identitatea sa națională, nici la statalitate. Contrar cercetărilor sociologice din România, care ar indica o creștere a numărului susținătorilor unirii, la ultimul recensământ al populației 76,7% dintre cetățenii Republicii Moldova s-au declarat moldoveni și doar 8,0% români. Cu greu mai este nevoie de vreun comentariu”.

Achiziționarea operatorului Portului Internațional Liber Giurgiulești, prin care se realizează peste 70% din importurile și exporturile Republicii Moldova pe cale navigabilă, a fost prezentată la București drept un pas către „reunificarea economică”, fiind anunțată și utilizarea acestui nod de transport „în procesul de reconstrucție a Ucrainei”. Punerea în aplicare a unor planuri atât de ambițioase ține însă de un viitor incert. Între timp, România este deja implicată în acordarea unui sprijin militar și logistic direct regimului de la Kiev. Această împrejurare ridică semne de întrebare cu privire la adevăratele scopuri ale utilizării portului Giurgiulești în viitorul apropiat. Cu atât mai mult cu cât portul a fost transformat de multă vreme într-un nod de tranzit pentru livrarea către Ucraina a unor diverse categorii de mărfuri, inclusiv a celor destinate necesităților forțelor armate ale Ucrainei”, a mai afirmat oficialul MAE rus.

După cum a demonstrat procesul îndelungat de negociere a celui de-al 21-lea „pachet de sancțiuni”, consecințele politicii ostile antiruse devin tot mai resimțite de statele Uniunii Europene. Restricțiile îi lovesc dureros tocmai pe cei care le concep. <…> La rândul nostru, subliniem constant caracterul nelegitim al măsurilor coercitive unilaterale impuse de Uniunea Europeană. Acestea nu sunt în măsură să influențeze cursul politicii externe a țării noastre”, a mai precizat Iuri Pilipson.

Conform ultimului sondaj făcut public, aproape jumătate dintre cetățenii Republicii Moldova susțin ideea unirii cu România.

În ceea ce privește achiziționarea Portului Giurgiulești, Guvernul a precizat la momentul respectiv: „Prin această cumpărare, România, prin CN Administrația Porturilor Maritime SA Constanța, își asumă angajamente ferme privind dezvoltarea de lungă durată a Portului Internațional Giurgiulești și consolidarea poziției acestuia în regiunea Mării Negre și a bazinului Dunării. Se au în vedere investiții importante, pe termen lung, pentru creșterea capacității portului, îmbunătățirea și modernizarea infrastructurii, precum pentru consolidarea importanței sale strategice în zonă”.

***

Amintim că, în aprilie 2026, România a preluat compania ICS Danube Logistics, operatorul Portului Internațional Liber Giurgiulești, de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare. Tranzacția a fost realizată prin Compania Națională „Administrația Porturilor Maritime” Constanța.

Portul Giurgiulești este singurul port din Republica Moldova accesibil atât navelor maritime, cât și celor fluviale și prin care sunt gestionate peste 70% dintre importurile și exporturile țării realizate pe cale navigabilă.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: