Profimedia

Ucraina plănuiește să înlocuiască copeica sovietică cu propria monedă. Când va avea loc schimbarea

Ucraina plănuiește să înlocuiască copeica – actuala sa monedă – cu „șah-ul”. Schimbarea, care face parte din reforma monetară, ar urma să intre în vigoare, cel mai probabil, chiar în acest an. Precizările au fost făcute de guvernatorul Băncii Naționale a Ucrainei, Andrei Pîșnîi, într-un interviu pentru agenția de presă Reuters.

Ucraina și-a introdus propria valută, grivan, în 1996, la cinci ani după ce și-a câștigat independența față de Uniunea Sovietică, bătându-și propriile monede, dar păstrând vechea denumire sovietică de „copeică”. Noile monede, care vor fi cunoscute după termenul istoric ucrainean „șah”, reprezintă cel mai recent exemplu de desprindere de Rusia, la aproape patru ani de la începutul invaziei ruse la scară largă asupra Ucrainei.

Ar trebui să finalizăm în sfârșit… reforma monetară și să eliminăm orice afinitate, orice legătură cu Moscova. Pentru că avem propriul nostru nume. Și a venit momentul să-l revendicăm în sfârșit”, a declarat Pîșnîi.

Oficialul a menționat că Parlamentul Ucrainei se pregătește să dezbată proiectul de lege privind înlocuirea monedei, iar Banca Națională organizează discuții publice, expoziții și alte evenimente pentru a crește gradul de conștientizare asupra inițiativei.

„Șah-ul”, care înseamnă „pas”, a fost folosit ca termen monetar în Ucraina în secolele XVI și XVII. Bancnotele numite „șag” au circulat de asemenea în timpul revoluției ucrainene din 1917–1921, a spus Pîșnîi.

Este important de menționat că copeica a fost păstrată doar în trei dintre fostele republici ale Uniunii Sovietice: Rusia, Belarus și Ucraina”, a declarat Andrei Pîșnîi.

Potrivit agenției, invazia rusă a determinat mulți ucraineni să renunțe la asocierea cu limba și cultura rusă, pe care Moscova susține că le apără.

Sute de sate și orașe și-au schimbat numele străzilor, iar monumentele dedicate personalităților sovietice sau rusești au fost demontate. Plăcile memoriale dedicate autorilor, artiștilor sau oamenilor de știință ruși care au vizitat, lucrat sau trăit în Ucraina au fost îndepărtate.

Ucrainenii, în special cei mai tineri, redescoperă istoria și identitatea națională, revendicând scriitorii, poeții, artiștii și muzicienii ucraineni și alte figuri celebre.

Un sondaj realizat de Institutul Internațional de Sociologie din Kiev în septembrie a arătat că aproximativ 91% dintre ucraineni au o atitudine negativă față de Rusia, în timp ce doar 4% o privesc pozitiv.

Unii critici au pus sub semnul întrebării momentul înlocuirii monedei, în contextul în care bugetul pentru vreme de război este deja tensionat. Andrei Pîșnîi a spus că acest lucru nu va implica costuri suplimentare, menționând că moneda unică aflată acum în circulație, care va deveni 50 de „șahi” – puțin mai mult de un cent american – va fi înlocuită treptat.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Logos Press

Antreprenorul Vasile Tofan a enumerat 12 măsuri necesare pentru Moldova: „O misiune extrem de dificilă, dar nu imposibilă”

Omul de afaceri și cofondatorul Mișcării civice „Europa 2028”, Vasile Tofan, care în 2025 a refuzat propunerea PAS de a fi premier, a vorbit despre 12 măsuri necesare pentru Republica Moldova, printre acestea reforma fiscală, echitate la salariile din sectorul public, rescrierea Codului muncii, moratoriu pe controale și majorarea tarifului la apă. El a spus că acestea trebuie făcute în paralel cu accelerarea procesului de integrare europeană. Tofan a menționat că aceasta este „o misiune extrem de dificilă, dar nu imposibilă”. Declarațiile vin la o zi după ce Alexandru Munteanu a anunțat că își încheie mandatul de prim-ministru.

Pe o rețea de socializare, Tofan s-a referit la oamenii de stat, afirmând că lucrurile în Moldova sunt atât de complicate încât avem nevoie de un „împăciuitor (Mandela, Havel)”, un „animal politic (Merkel, Băsescu)” și un „reformator-chirurg (Milei, Bendukidze, Bolojan)”, toate reunite într-o singură persoană. „Împăciuitorul – pentru că țara, divizată și dezamăgită, trebuie cusută înapoi. Animalul politic – pentru a rezista cumva în jungla asta, să poată realiza ceva. Reformatorul – pentru că resursele sunt deja la limită și fără a reporni economia, restul dominourilor vor pica automat. Oricine ar fi omul, are în față o misiune (aproape) imposibilă”, a adăugat acesta.

În continuare, el s-a referit la 12 măsuri necesare. Printre acestea, Tofan a vorbit despre o viziune economică, menționând că Moldova trebuie să devină cea mai prietenoasă țară europeană pentru antreprenori. El s-a referit și la încredere, adăugând că „dupa drama “nepoților” și verișoarelor, pentru a putea face reformele necesare”, aceasta trebuie restabilită, „inclusiv prin a tăia acolo unde omul simplu vrea să vadă mai multa curățenie și echitate”.

Referindu-se la sectorul public, Tofan a spus că „sunt zeci de instituții care trebuie eficientizate, comasate sau eliminate”, adăugând că „avem nevoie de un sector bugetar mult mai mic, dar mai eficient și bine plătit”. În contextul proprietăților publice, el a menționat: „Audit big-4+ anual pentru companiile de stat, listare minim 25% la bursă, ca prim pas spre privatizare. Pământurile, clădirile – privatizate cât mai rapid. (…) Bunul e administrat eficient atunci când există un proprietar/gospodar. Statul și proprietatea colectivă, în marea majoritate a cazurilor, e un administrator prost, pentru că daca un bun aparține tuturor, el nu aparține nimănui”.

Referindu-se la reforma fiscală, Tofan a spus că aceasta este „nepopulară, dar absolut necesară și nu poate fi amânată, pentru că nu ne putem împrumuta la nesfârșit”.

Omul de afaceri a vorbit și despre reforma administrației publice locale, menționând o stadie „foarte complicată, pentru că s-a ajuns atât de departe pe opțiunea mult prea timidă cu minimul per primărie la 3,000 (pe când România, mult mai bogata, deja ne spune că și la 6,000, media lor, modelul nu e sustenabil, Bolojan îl vrea la ~18,000)”. „Întrebarea e dacă se mai poate repara acum, că s-a ajuns atât de departe pe formula actuală. Complicat”, a adăugat el.

Potrivit lui Tofan, Codul muncii „trebuie rescris din temelie, astfel încât companiile să fie încurajate să angajeze, regulile să fie mult mai simple, dar și sa poată disponibiliza oameni dacă e cazul”. În contextul pensiilor, Tofan a menționat că „nu putem fără creșterea graduală a vârstei de pensionare”, precum și „plafonarea pensiilor excesive+curățirea pensiilor speciale”.

Referindu-se la antreprenori, el a spus că „e nevoie de un moratoriu pe controale, cel puțin până repornim motorul economiei”. „Nu mai vorbesc de intrări cu mascați la 6 dimineața în subiecte fiscale de rutină, terorizând puținii oameni cu inițiativă, care încă mai încearcă să producă ceva în Moldova. De cele mai multe ori – acești oaspeți matinali o fac pentru a propune ulterior „rezolvarea întrebării””, a adăugat Tofan.

În sectorul agriculturii, omul de afaceri a spus că „subvențiile trebuie mutate de la acoperirea pierderilor spre retehnologizare, irigare și adaptare climatică”. Tofan s-a referit și la apă, menționând că deja avem un deficit extrem. „Nu poți consuma zeci de m3 la 13 lei. Avem cea mai puțina apă din Europa, dar și, paradoxal, cea mai ieftină. Prețurile vor trebui crescute + trecerea la tarifare pe categorii de volum. Cate puțin, vom învăța să facem dușuri de 3 minute și să tratăm apa ca aurul, ca în Israel”, a adăugat el.

El a adăugat că „lista e mult mai lungă” și toate acestea trebuie făcute în paralel cu „misiunea nr. 1, de a accelera negocierile de integrare, implementa acquis-ul și a profita la maxim de președinția Irlandei în UE”. „Administrația de la Dublin este foarte deschisă aderării Moldovei și ar fi o mare greșeala să ratăm fereastra iulie-ianuarie pentru un salt înainte. Luate la un loc – o misiune extrem de dificilă, dar nu imposibilă”, a conchis omul de afaceri.

***

În dimineața zilei de 3 iulie, Alexandru Munteanu a anunțat că își încheie mandatul de prim-ministru. Ulterior, șefa statului a anunțat că săptămâna viitoare va începe consultările cu fracțiunile parlamentare în vederea desemnării unui candidat la funcția de prim-ministru.

Guvernul Munteanu a fost învestit în funcție pe 1 noiembrie 2025.

Înainte de a anunța candidatura lui Munteanu la funcția de premier, Adrian Băluțel, pe atunci șeful Cabinetului prezidențial, declara că antreprenorul Vasile Tofan s-a aflat printre candidații luați în considerare de PAS pentru funcția de prim-ministru, însă acesta a refuzat oferta. La „Podcastul Lorenei” din 8 mai 2026, Vasile Tofan a confirmat că a primit o asemenea propunere și a menționat că s-a întâlnit în acea perioadă cu șefa statului, Maia Sandu, pentru o discuție. Tofan a spus că a fost „foarte tentat” să accepte funcția de premier, însă a cerut „puțin timp” pentru a-și tranziționa afacerile. „Din păcate, acel timp nu era disponibil și atunci s-a mers pe candidatura domnului Munteanu”, a adăugat acesta. Întrebat dacă aceasta înseamnă că exclude posibilitatea de a accepta vreodată funcția de premier, Tofan a spus că „nu este exclus”.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: