Imagine simbol/MAEIE

UE a deschis negocierile de aderare cu Moldova pe primul cluster. Maia Sandu: „Aderarea nu mai este un obiectiv îndepărtat”

Uniunea Europeană a deschis negocierile de aderare cu Republica Moldova pe primul grup de capitole, „Valori fundamentale”. Decizia a fost luată în seara zilei de 15 iunie, în cadrul celei de-a doua conferințe interguvernamentale, desfășurate la Luxemburg.

Potrivit Consiliului European, primul cluster include cele mai importante componente ale acquis-ului UE, referitoare la statul de drept și drepturile fundamentale, funcționarea instituțiilor democratice, reforma administrației publice și criteriile economice. Clusterul include următoarele capitole de negociere: Capitolul 23 – Sistemul judiciar și drepturile fundamentale; Capitolul 24 – Justiție, libertate și securitate; Capitolul 5 – Achiziții publice; Capitolul 18 – Statistică; Capitolul 32 – Control financiar.

Consiliul European a precizat că negocierile privind primul grup de capitole, „Valori fundamentale”, sunt primele care sunt deschise și ultimele care sunt închise în cadrul procesului de aderare. Progresele înregistrate în acest cluster vor determina ritmul general al negocierilor de aderare, a adăugat Consiliul European.

Uniunea Europeană a deschis oficial negocierile de aderare și cu Ucraina pe primul cluster.

Reacția conducerii R. Moldova

Într-o reacție postată pe rețelele de socializare, președinta Maia Sandu a declarat că „Republica Moldova a mai făcut un pas pe drumul său european”. „Aceste capitole ale legislației europene sunt despre lucrurile care contează cel mai mult pentru oameni: o justiție corectă, instituții care lucrează în interesul cetățenilor, combaterea corupției, respectarea drepturilor fundamentale și un stat care oferă șanse egale pentru toți. Am ajuns aici datorită muncii pe care am depus-o împreună și efortului oamenilor care cred în viitorul european al Republicii Moldova. Țara noastră avansează, iar drumul care a mai rămas cere în continuare perseverență. Dar astăzi avem un motiv în plus să fim încrezători: aderarea la Uniunea Europeană a Republicii Moldova nu mai este un obiectiv îndepărtat, ci o realitate pe care deja o construim”, a adăugat șefa statului.

Premierul Alexandru Munteanu a declarat că „această decizie confirmă că eforturile noastre dau rezultate, iar Republica Moldova avansează constant pe drumul european”. Menționăm că premierul a condus delegația R. Moldova la conferința care a deschis primul cluster de negocieri.

Președintele Parlamentului Igor Grosu a spus că decizia UE este „un rezultat al muncii, reformelor și efortului comun depus în ultimii ani”. „Moldova livrează rezultate și vom continua să construim un stat mai puternic, instituții mai eficiente și un viitor european pentru fiecare cetățean”, a menționat Grosu.

Viceprim-ministra pentru Integrare Europeană, Cristina Gherasimov, a declarat că „urmează și mai multă muncă”. „Dar suntem determinați să menținem ritmul, să livrăm rezultate, să avansăm constant și să realizăm obiectivul național: Moldova să devină stat membru al UE, iar cetățenii să se bucure de pace, libertate, oportunități și prosperitate”, a adăugat Gherasimov.

***

Republica Moldova, împreună cu Ucraina, a obținut statutul de țară candidată la aderarea la Uniunea Europeană în iunie 2022. Cele două state au lansat oficial negocierile de aderare în iunie 2024, iar în prezent poartă discuții tehnice cu Comisia Europeană pe toate cele șase clustere de negociere.

Negocierile de aderare la UE se desfășoară pe baza a 33 de capitole ale legislației europene. Acestea sunt împărțite, în linii mari, în șase blocuri tematice (clustere): „Valori fundamentale”; „Piața internă”; „Relații externe”; „Concurență și creștere incluzivă”; „Ecologie, transport și energie”; „Resurse, agricultură și coeziune politică”.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Federaţia Sindicală a Educaţiei şi Ştiinţei/Facebook

Sindicatele din educație cer Guvernului să revizuiască reforma salarizării și bugetul pentru 2027

Federația Sindicală a Educației și Științei (FSEȘ) a aprobat miercuri, 18 noiembrie, o sesizare adresată către Președinție, Parlament și Guvern, prin care solicită revizuirea reformei salarizării și a proiectelor bugetare pentru anul 2027. Reprezentanții FSEȘ consideră că majorările salariale planificate nu rezolvă problemele acumulate în domeniu, iar unele dintre modificările propuse ar putea reduce garanțiile de protecție a veniturilor angajaților.

FSEȘ a înaintat autorităților patru solicitări principale. În primul rând, sindicatele cer stabilirea unei valori de referință de 4 700 de lei pentru angajații din educație și cercetare, la același nivel cu cel prevăzut deja în proiectul bugetului de stat pentru 2027.

În al doilea rând, organizația cere menținerea garanției privind protejarea salariilor de inflație. Mai exact, sindicatele vor ca în lege să fie păstrată prevederea potrivit căreia valoarea de referință trebuie revizuită anual, cel puțin în funcție de rata inflației prognozate.

De asemenea, federația solicită revizuirea claselor și coeficienților de salarizare, precum și prezentarea unor calcule clare privind impactul reformei asupra tuturor categoriilor de angajați. Sindicatele cer și garanții că niciun salariat nu va avea venituri mai mici în urma aplicării noilor modificări.

A patra solicitare vizează asigurările sociale. Sindicatele cer majorarea până la 45 de milioane de lei a cheltuielilor pentru tratamentul balneosanatorial al persoanelor asigurate. În același timp, proiectul bugetului asigurărilor sociale de stat pentru 2027 prevede reducerea acestor cheltuieli la jumătate, de la 30 la 15 milioane de lei.

Reprezentanții FSEȘ au menționat că nu contestă necesitatea unei politici bugetare responsabile, dar consideră că aceasta trebuie să țină cont și de aspectele sociale. Sindicatele au cerut autorităților să analizeze propunerile înaintate și să continue dialogul social înainte de aprobarea deciziilor finale privind bugetul.

„Educația și cercetarea nu pot fi declarate priorități naționale doar în documente și discursuri. Această prioritate trebuie să se regăsească și în deciziile bugetare”, a menționat FSEȘ.

Totodată, federația a precizat că își rezervă dreptul de a organiza acțiuni sindicale pentru a apăra interesele membrilor săi.

Discuțiile privind majorarea salariilor în domeniul educației s-au intensificat încă în august, când sindicatele pregăteau un protest pentru data de 1 septembrie. La sfârșitul lunii august, FSEȘ a suspendat pregătirile pentru manifestație, pentru a negocia cu autoritățile. Totuși, după o întâlnire cu premierul Vasile Tofan, pe 1 septembrie, sindicatele au declarat că majorarea salarială de 14%, discutată pentru 2027, este insuficientă și au cerut o creștere de cel puțin 20-30%.

Anterior, în cadrul noului proiect al legii privind salarizarea, autoritățile au propus majorarea, din 2027, a valorii de referință pentru angajații din educație, de la 2 500 la 4 200 de lei. În același timp, urma să fie eliminat suplimentul fix de 1 300 de lei.

Potrivit calculelor ministerului de resort, această modificare ar permite creșterea salariului unui profesor fără grad didactic de la 10 780 la 12 335 de lei, iar a celui al unui profesor universitar – de la 16 618 la 18 846 de lei.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: