Președinta Partidului „Inima Moldovei”, Irina Vlah, și alte cinci persoane au fost incluse în lista de sancțiuni UE pentru acțiuni menite să destabilizeze Republica Moldova. Decizia a fost adoptată de Consiului Uniunii Europene, luni, 15 iunie.
Pe lista de sancțiuni UE au fost incluși:
Irina Vlah
Lidera Partidului „Inima Moldovei”, Irina Vlah, acuzată că s-a implicat „activ” în acțiuni de destabilizare a proceselor democratice în Republica Moldova înaintea alegerilor parlamentare din 2025.
Anul trecut, Irina Vlah a efectuat vizite documentate la Moscova împreună cu Victoria Furtună, care la fel se află sub sancțiuni UE. Potrivit Consiliului UE, cele două s-au întâlnit cu înalți oficiali ruși, de la care ar fi primit asigurări privind sprijinul pentru campanie și instrucțiuni referitoare la coordonarea electorală. După constituirea Blocului electoral „Patriotic”, Irina Vlah a coorganizat, în iulie 2025, un miting electoral plătit, menit să creeze aparența unui sprijin public pentru noua formațiune politică.
„Irina Vlah și partidul său sunt controlați de Ilan Șor, persoană aflată sub sancțiuni, și au preluat o serie de funcții care anterior erau îndeplinite de partidele-satelit interzise sau excluse din procesul electoral”, a subliniat instituția.
Alina Juc
Alina Juc, cetățeancă a Republicii Moldova, născută în regiunea transnistreană, învinuită că a coordonat o rețea implicată într-o operațiune secretă finanțată de Rusia, legată de oligarhul fugar Ilan Șor și menită să perturbe alegerile parlamentare din 2025. „Ea avea sarcina de a recruta persoane, de a coordona activitățile rețelei și de a oferi plăți pentru acțiuni de dezinformare desfășurate prin intermediul acesteia. Campania de dezinformare s-a desfășurat înaintea alegerilor parlamentare din 2025 și a avut drept scop susținerea interpușilor lui Ilan Șor prin realizarea unor activități de sondare menite să denatureze realitatea electorală”, a menționat Consiliul UE.
Totodată, Consiliul European a precizat că Alina Juc activează în cadrul unei structuri mai ample construite în jurul organizației neguvernamentale Evrazia, prin intermediul căreia au fost organizate recrutarea, instruirea, diseminarea propagandei și rețelele operative din teren.
Anton Tregub
Anton Tregub, cetățean al Federației Ruse, invinuit că acționează, de la Moscova, în calitate de coordonator al Partidului „Moldova Mare”. „Elaborarea listei de candidați și a strategiei electorale a partidului „Moldova Mare” a fost dirijată de Anton Tregub. În acest context, el a controlat procesul de întocmire a listei de candidați, avertizând-o pe Victoria Furtună, lidera partidului „Moldova Mare”, să asigure înregistrarea formațiunii pentru alegeri, încurajând-o, dacă era necesar, să mituiască membrii Comisiei Electorale Centrale. De asemenea, Anton Tregub a discutat și a convenit împreună cu Victoria Furtună oferirea de bunuri deținuților în schimbul voturilor, precum și constrângerea acestora să voteze pentru partidul său la alegerile parlamentare din septembrie 2025”, a comunicat Consiliul UE.
Anton Usov
Anton Usov, activist al organizației „Frontul Popular – Echipa lui Putin”, care este acuzat că s-a infiltrat în structurile bisericești din Republica Moldova, coordonând o campanie de influență bine organizată, orientată spre alegerile parlamentare din 2025. „El a supravegheat mesajele transmise, mobilizarea clerului și alinierea politică în cadrul Episcopiei de Soroca și Drochia. A utilizat platforme religioase, în special canalul de Telegram „Sare și Lumină” și publicația tipărită cu același nume, pentru a răspândi narațiuni care combinau discursul ortodox cu mesaje politice, instruindu-i totodată pe preoți cu privire la modul în care și pentru cine ar trebui să voteze enoriașii”, a menționat Consiliu UE.
Iuri Vitneanski
Iuri Vitneanski, membru al partidului politic „Renaștere”, care face parte din Blocul „Victorie”. Acesta este acuzat că se implică activ în răspândirea dezinformării și a mesajelor alarmiste, precum și în promovarea repetată a unor narațiuni referitoare la presupuse amenințări la adresa neutralității Republicii Moldova sau la pretinsa sa „militarizare”.
Potrivit instituției, politicieanul acționează sub coordonarea lui Ilan Șor, de la care primește o remunerație lunară.
Ruslan Garbalî
Ruslan Garbalî, președintele organizației teritoriale Vulcănești a Partidului „Renaștere”, acuzat de implicare în organizarea unor proteste plătite desfășurate în perioada premergătoare scrutinului parlamentar din 2025. „Aceste proteste au fost anunțate de Ilan Șor, iar Ruslan Garbalî a avut rolul executiv de a contacta participanții și de a se asigura că aceștia sunt remunerați pentru participare”, a menționat Consiliul UE.
OJ_L_202601358_EN_TXT by Ana-Maria
Persoanele și entitățile aflate pe lista de sancțiuni UE sunt supuse înghețării activelor. De asemenea, acest cadru interzice punerea de fonduri sau resurse economice la dispoziția celor incluși pe listă, fie direct, fie indirect. În plus, persoanelor fizice li se aplică o interdicție de călătorie, care le împiedică să intre pe teritoriul oricărui stat membru al UE sau să îl tranziteze.
Reacția lui Vlah
Lidera PRIM, Irina Vlah, a criticat includerea sa în lista de sancțiuni UE.
„După ce nu s-au adeverit suspiciunile de finanțare ilegală a Partidului Republican „Inima Moldovei”, în baza cărora candidații formațiunii au fost excluși din alegerile parlamentare din 2025, iar activitatea partidului a fost limitată, am solicitat conducerii UE să examineze gravele abuzuri antidemocratice ale PAS. A venit și răspunsul – sancțiuni la nivel european. Asta e tot ce trebuie să știm despre UE, democrație și integrare europeană. Dar, lupta continuă și sunt sigură că, mai devreme sau mai târziu, adevărul va triumfa”, a scris Irina Vlah pe rețelele de socializare.
Acest cadru juridic privind măsurile restrictive a fost introdus pentru prima dată în aprilie 2023, la solicitarea Republicii Moldova. În prezent, lista de sancțiuni UE pentru acțiuni de destabilizare a Republicii Moldova include 29 de persoane și 5 entități. Printre aceste se numără, oligarhul fugar Ilan Șor, bașcana Găgăuziei, Evghenia Guțul, președinta Partidului „Moldova Mare”, Victoria Furtună, ex-deputata Marina Tauber și organizația neguvernamentală „Evrazia”.
