Un an 2025 de succes pentru Grupul Invalda INVL: active record, dividende și investiții noi

Unul dintre acționarii maib, Invalda INVL, este un grup lider în administrarea activelor în țările baltice, care a anunțat rezultatele pentru anul 2025. Analizăm principalele concluzii împreună cu Vytautas Plunksnis — partener al INVL Baltic Sea Growth Fund, responsabil de direcția fondurilor de private equity și membru al consiliului de administrație al INVL Asset Management, precum și președinte al consiliului de supraveghere al maib — referitor la rezultatele anului 2025.

În anul precedent (2024), Invalda INVL Group a înregistrat un profit de 44,4 milioane de euro. Cum au evoluat indicatorii-cheie ai companiei în 2025?

Se poate afirma clar că anul 2025 a fost unul de succes. Profitul net a crescut la 47,1 milioane de euro (față de 44,4 milioane de euro în 2024). Valoarea activului net (NAV) la finalul anului 2025 a ajuns la 256,2 milioane de euro (comparativ cu aproximativ 222,0 milioane de euro cu un an înainte), iar capitalizarea bursieră s-a situat la circa 284,6 milioane de euro (în funcție de prețul acțiunii). Activele administrate (AUM) ale clienților au crescut până la 2,10 miliarde de euro. Aceste evoluții reflectă o consolidare generală a performanței financiare a grupului.

Tabelul 1. Indicatorii-cheie ai Invalda INVL

Indicatori20252024Modificare
NAV (valoarea activului net), milioane €256.2222.0+15.4 %
NAV (valoarea activului net) pe acțiune, €21.2518.48+15.0 %
AUM (active aflate în administrare), miliarde €2.101.66+26.4 %
Profit net, milioane €47.144.4+6.1 %
Profit operațional, milioane €42.3548.11–11.9 %
Venituri din activitate, milioane €20.2714.06+44.2 %
Rentabilitatea capitalului propriu (ROE), %19.722.2–2.5 p.p.

Care au fost principalii factori care au influențat profitabilitatea grupului în acest an? Și intenționați să mențineți sau să majorați dividendele, ca în anul trecut?

Principalul factor a fost creșterea valorii investițiilor noastre cheie. În special, investițiile în băncile Artea Bank (Lituania) și maib (Moldova) au avut rezultate foarte bune: contribuția totală pozitivă a acestor active la profitul Invalda a fost de 23,5 milioane de euro (Artea) și 6,4 milioane de euro (maib). Tocmai datorită creșterii valorii investițiilor proprii, profitul a crescut semnificativ. În ceea ce privește dividendele, intenționăm să distribuim aproximativ 12 milioane de euro (circa 1 euro pe acțiune), menținând astfel nivelul din anul precedent.

Descrieți situația actuală și principalele realizări în activitatea de bază – administrarea activelor și family office. Care sunt rezultatele comparativ cu anul trecut?

În domeniul administrării activelor, anul 2025 a fost foarte dinamic. Am închis cu succes INVL Private Equity Fund II, cu o sumă record atrasă de 410 milioane de euro, și am realizat deja două tranzacții – investiții în compania estoniană EKT și în compania poloneză Polmed. În același timp, primul nostru fond și-a încheiat activitatea: am vândut InMedica (Lituania) și compania daneză MBL, returnând integral capitalul investitorilor. Activele aflate în administrare au depășit 2,1 miliarde de euro. Fondul Bridge Finance (datorie privată) a ajuns la o valoare a activului net de peste 50 de milioane de euro, oferind investitorilor un randament de aproximativ 9,2%. Family office a atras investiții suplimentare din partea clienților din întreaga regiune baltică (datele exacte sunt în curs de consolidare). În ansamblu, se observă o creștere a indicatorilor-cheie pe toate liniile de business față de 2024.

Oferiți mai multe detalii despre fondul de infrastructură de apărare, care va investi într-un oraș militar pentru forțele armate germane și lituaniene. Care sunt planurile de lansare?

Acest fond (INVL Defence Infrastructure Fund I) a fost creat în 2025 pentru dezvoltarea infrastructurii necesare pe un poligon militar destinat Lituaniei și Germaniei. În prezent, etapa de atragere a capitalului este finalizată, iar rezultatele vor fi anunțate în curând. Conceptul a fost bine primit de investitori: pe de o parte, participă la un proiect important pentru securitate, iar pe de altă parte, urmăresc obținerea unui randament financiar. După închiderea rundei de finanțare, fondul dispune de capitalul necesar și trece la următoarea etapă de implementare.

Ce companii sau sectoare noi ați adăugat în portofoliul Equity Investments și de ce?

Suntem permanent în căutare de noi oportunități. În 2025, am investit, de exemplu, în Pehart Group – lider pe piața din România în producția de hârtie igienică. De asemenea, am realizat investiții în industrie și servicii, inclusiv tranzacțiile menționate anterior cu EKT și Polmed (cea din urmă finalizată la începutul anului 2026). În paralel, companiile din portofoliul existent continuă să crească prin extinderea activității și prin achiziții, ceea ce duce la creșterea veniturilor și a EBITDA la nivel agregat.

Care sunt perspectivele pentru anul 2026 în contextul provocărilor globale?

Contextul global rămâne incert: tensiunile geopolitice, nivelul ridicat al ratelor dobânzilor și inflația pot încetini creșterea economică. Pe de altă parte, volatilitatea piețelor creează și oportunități. Ne așteptăm ca investitorii să adopte o abordare prudentă, orientându-se către companii cu modele de afaceri stabile, capabile să reziste mai bine șocurilor. Suntem pregătiți să reacționăm rapid la schimbările din piață și să valorificăm oportunitățile care apar.

Care sunt prioritățile strategice ale Invalda INVL pentru următorii 2–3 ani?

Obiectivul principal rămâne același – creșterea capitalului clienților noștri. Intenționăm să ne extindem dincolo de regiunea baltică, în special în Polonia și România, piețe mari și cu potențial ridicat. Vom continua dezvoltarea direcțiilor principale: investiții private, fonduri pe termen lung și de infrastructură, consolidarea serviciilor de tip family office, precum și îmbunătățirea proceselor digitale și operaționale la nivel de grup.

Mai multe informații: https://invaldainvl.md/

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

screenshot

Iurie Radulov, alias „Babior”, a fost extrădat în Republica Moldova: a fost plasat în Penitenciarul nr. 13

Iurie Radulov, alias „Babior”, reținut anterior în Turcia și anunțat în căutare internațională pentru arestare și extrădare, a fost adus în Republica Moldova în seara zilei de vineri, 23 octombrie. Acesta a fost preluat de oamenii legii de la Aeroportul Internațional Chișinău „Eugen Doga” și dus la Penitenciarul nr. 13 pentru executarea pedepsei.

Amintim că Iurie Radulov, condamnat pe viață și ulterior eliberat condiționat, a părăsit Republica Moldova pe 16 martie 2025.

Potrivit postului public de televiziune, Radulov a devenit cunoscut în lumea interlopă în anii ’90 și a condus o grupare criminală implicată în numeroase omoruri, printre victime fiind oameni de afaceri și lideri interlopi.

În anii 2000, investigațiile au arătat că membrii grupului au comis doar în regiunea transnistreană patru asasinate și șase tentative de omor. Radulov, împreună cu alți membri ai grupării sale, au fugit atunci din țară și au fost dați în căutare internațională. Acesta fusese reținut în Bulgaria și predat Chișinăului. El a fost condamnat pentru 10 omoruri și 11 tentative de omor.

Iurie Radulov a avut un rol important și în crearea uneia dintre cele mai sângeroase grupuri criminale din România, la începutul anilor ’90. În cele din urmă, gruparea lui Radulov a fost destructurată, iar mulți dintre membrii acesteia au fost prinși și condamnați.

presedinte.md

Sandu, după ce o dronă s-a prăbușit la Telenești: „Războiul dus de Rusia continuă să pună în pericol viețile moldovenilor”. Reacția Kievului

Președinta Maia Sandu a condamnat încălcarea spațiului aerian al Republicii Moldova de o dronă de atac rusească, care s-a prăbușit în apropierea unei case. Șefa statului a menționat că războiul dus de Federația Rusă în Ucraina „pune în pericol viețile” cetățenilor moldoveni. Totodată, ministrul ucrainean de Externe, Andrei Sibiga, a transmis un mesaj în care a reiterat solidaritatea Ucrainei cu țara noastră.

„Războiul dus de Rusia continuă să pună în pericol viețile cetățenilor Republicii Moldova. Astăzi, o dronă de atac rusească de tip Geran a încălcat spațiul nostru aerian și s-a prăbușit în apropierea unor locuințe și a unei instalații energetice. Condamnăm acest nou act periculos”, a scris Maia Sandu pe platforma X.

Și ministrul ucrainean de Externe, Andrei Sibiga, a transmis un mesaj după incident.

„Ne alăturăm Republicii Moldova în condamnarea fermă a încălcării flagrante de către Rusia a spațiului aerian moldovenesc. Dragi prieteni moldoveni, suntem pe deplin solidari cu voi. Acțiunile agresive ale Moscovei amenință securitatea mult dincolo de granițele Ucrainei și impun un răspuns european ferm și unit”, a declarat diplomatul.

Amintim că, pe 23 octombrie, o dronă s-a prăbușit în satul Chiștelnița, raionul Telenești, la o distanță de până la 100 de metri de o locuință. Cazul a avut loc astăzi, 23 octombrie. Poliția a fost sesizată de un localnic, iar la fața locului au intervenit oamenii legii.

Ministerul Afacerilor Externe a transmis că incidentul „constituie o încălcare gravă a suveranității și securității Republicii Moldova și reprezintă o amenințare directă la adresa siguranței cetățenilor”. Totodată, instituția a anunțat că, drept răspuns, un colaborator al ambasadei Federației Ruse la Chișinău va fi declarat persona non grata.

radiomoldova.md

MAE: Un angajat al Ambasadei Rusiei la Chișinău va fi declarat persona non grata, după prăbușirea unei drone în Telenești

Un angajat al Ambasadei Federației Ruse la Chișinău va fi declarat persona non grata, după ce o dronă a căzut în satul Chiștelnița, raionul Telenești. Anunțul a fost făcut de Ministerul Afacerilor Externe (MAE) într-un comunicat publicat în seara de 23 octombrie.

MAE a transmis că incidentul de la Chiștelnița constituie o încălcare gravă a suveranității și securității Republicii Moldova și reprezintă o amenințare directă la adresa siguranței cetățenilor.

„Astfel de acțiuni sunt inacceptabile și demonstrează, încă o dată, riscurile generate de războiul de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei. Republica Moldova solicită Federației Ruse să înceteze acțiunile care pun în pericol securitatea regională și viețile oamenilor”, a menționat instituția.

Totodată, Ministerul de Externe a comunicat că, drept măsură de răspuns, un colaborator al Ambasadei Federației Ruse la Chișinău va fi declarat persona non grata.

Amintim că, pe 23 octombrie, o dronă s-a prăbușit în satul Chiștelnița, raionul Telenești, la o distanță de până la 100 de metri de o locuință. Cazul a avut loc astăzi, 23 octombrie. Poliția a fost sesizată de un localnic, iar la fața locului au intervenit oamenii legii.

Incidentul a avut loc după ce, în aceeași zi, o dronă a survolat neautorizat spațiul aerian național, pe fondul atacurilor rusești din Ucraina. Potrivit Ministerului Apărării, aparatul a fost detectat la ora 13:59, venind dinspre regiunea Vinița din Ucraina și îndreptându-se spre localitatea Frunzeuca, raionul Camenca. După ce a dispărut de pe sistemele de monitorizare în apropiere de Pepeni, raionul Sîngerei, drona a reapărut pentru scurt timp, dispărând ulterior, la ora 14:12, în apropiere de Meșeni, raionul Rezina.

NewsMaker

NewsMaker, în cursa pentru Premiul Național de Etică și Deontologie jurnalistică

Redacția NewsMaker s-a calificat în etapa următoare a concursului pentru Premiul Național de Etică și Deontologie jurnalistică. Anunțul a fost făcut vineri, 23 octombrie, de Consiliul de Presă.

În acest an, în competiție s-au înscris 13 redacții și șase jurnaliști, iar NewsMaker se numără printre candidații care au ajuns în etapa următoare.

Publicul poate vota candidații pe platforma mediaforum.md până pe 13 noiembrie.

Voturile cititorilor și telespectatorilor au caracter consultativ, iar decizia finală va aparține Consiliului de experți și experte. Fiecare utilizator poate acorda, de pe un singur cont de pe rețelele sociale, cel mult 10 puncte pe săptămână pentru maximum trei candidați. În paralel, candidații vor fi evaluați de un grup de experți desemnat de Consiliul de Presă.

Punctajul acordat de public va constitui 25% din scorul final, iar cel acordat de experți – 75%.

Premiul va fi înmânat în cadrul Forumului Mass-Media, programat pentru 7-8 decembrie.

NewsMaker a câștigat Premiul Național pentru Etică în 2020. În 2023, Stela Untilă, care ocupa atunci funcția de redactor-șef adjunct, iar în prezent este redactor-șef al portalului, a ajuns în finala concursului.

Igor Cecan / NewsMaker

Creditul de €200 mln de la BEI, utilizat pentru plantări nereușite? Hajder răspunde criticilor privind Programul de împădurire

Ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a declarat că plantările realizate până acum în cadrul Programului național de extindere și reabilitare a pădurilor au fost finanțate din bugetul de stat, fără a utiliza împrumutul de 200 de milioane de euro acordat de Banca Europeană de Investiții (BEI). Precizarea a fost făcută vineri, 23 octombrie, în contextul criticilor privind eficiența programului, supraviețuirea puieților și costurile pe care le-ar putea suporta Republica Moldova.

„Câți bani acordul de 200 de milioane de euro am investit în plantări? (…) Ei speră că o minciună spusă de mai multe ori va ajunge să fie crezută de oameni. Scopul lor este să denigreze guvernarea, dar și Programul de împădurire. (…) Adevărul este că tot ce am plantat până acum este din bugetul de stat. Avem plantări bune. Și da, avem plantări mai puțin reușite: fie din cauza schimbărilor climatice, din cauza solului degradat sau din cauza neglijenței umane. Acești oameni trebuie și vor fi pedepsiți. Până la urmă, nu există păduri fără uscături”, a declarat Gheorghe Hajder.

Precizăm că politicieni de opoziție susțin că împrumutul contractat de Republica Moldova de la BEI ar fi folosit pentru plantări fără reușită. Aceștia spun că, în locul unor rezultate economice și ecologice concrete, țara acumulează noi datorii. Unele organizații care monitorizează plantările afirmă, de asemenea, că o parte dintre puieți se usucă sau nu se prind.

Potrivit criticilor, fără irigare, protecție și îngrijire corespunzătoare, arborii tineri riscă să moară în număr mare din cauza secetei. Aceste lucrări ar necesita investiții suplimentare de miliarde de lei.

În replică, Ministerul Mediului și Agenția „Moldsilva” au declarat că, în cadrul Programului de împădurire, au fost deja împădurite peste 20 000 de hectare de teren. Totodată, în pepinierele agenției, care se întind pe aproximativ 200 de hectare, au fost crescuți peste 31 de milioane de puieți.

Potrivit autorităților, împrumutul de la BEI urmează să fie utilizat pentru plantarea și reabilitarea a 63 000 de hectare de pădure, amenajarea a trei pepiniere industriale și construirea a 35 de depozite pentru lemn.

Programul de împădurire este prezentat de autorități drept o măsură pe termen lung pentru combaterea secetei și a efectelor schimbărilor climatice. În prezent, gradul de împădurire al Republicii Moldova este de 11,6%, în timp ce media în UE depășește 35%.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: