Mișcarea radicală Taliban a revendicat atacul asupra avionului, care s-a prăbușit astăzi în estul Afganistanului, transmite RIA Novosti. În același timp, aceștia susțin că au doborât un avion militar american.
Inițial se presupunea că aeronava ar aparține „Ariana Afghan Airlines”, însă reprezentanții companiei au infirmat această informație.
Potrivit Associated Press, ar putea fi vorba despre Bombardier E-11A, pe care SUA îl utilizează pentru colectarea informațiilor în Afganistan.
Pe Twitter au fost publicate imagini video în care ar apărea avionul doborât de talibani.
Un avion de pasageri s-a prăbușit în Afganistan, informează Euronews, luni, 27 ianuarie. Tragedia s-a produs în provincia Ghazni din Afganistan. Din primele informații, la bordul aeronavei erau 83 de oameni.
Postul de televiziune local, Tolo News, scris că aparatul de zbor a căzut pe teritoriul controlat de talibani.
If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.
Ședința de judecată în dosarul „Frauda bancară”, planificată pentru 16 februarie, a fost amânată. Vladimir Plahotniuc nu s-a prezentat în instanță, potrivit avocatului său, din motive de sănătate. Astfel, instanța de judecată a considerat imposibilă desfășurarea ședinței în lipsa inculpatului. La ședință, nu au ajuns nici martorii apărării care urmau să fie audiați.
Avocatul Lucian Rogac a declarat că Plahotniuc nu s-a prezentat în ședință din motive de sănătate. În ceea ce privește un certificat medical care să confirme aceste informații, acesta a menționat că, în dimineața zilei de 16 februarie, a fost solicitată eliberarea documentului de la administrația penitenciarului unde este deținut Plahotniuc. Potrivit avocatului, administrația penitenciarului a precizat că procedura va dura. Rogac a menționat că documentul medical va viza ședința de judecată din 12 februarie, care, la fel, a fost amânată din motive de sănătate, și pe cea din 16 februarie.
Rogac a mai spus că „apărarea nu a putut asigura prezența martorilor pentru ședința de astăzi”. „Am încercat în aceste trei zile prin intermediul apărătorilor, prin Google, prin Facebook… Noi nu avem acces la baza de date a martorilor”, a adăugat el, solicitând intervenția instanței. Totodată, avocatul a comunicat numele persoanelor vizate: Natalia Mihalaș de la Banca de Economii, Elena Goncear de la Victoriabank și Tatiana Șeremet de la Banca Socială. „Ele nu sunt persoane notorii ca noi să-i găsim”, a reacționat judecătorul.
Într-un final, instanța de judecată a decis că este imposibilă desfășurarea ședinței în lipsa inculpatului, având în vedere procesul-verbal care arată refuzul deținutului de a se deplasa, confirmat de administrația penitenciarului că acesta nu poate participa.
Amintim că, pe 12 februarie, Vladimir Plahotniuc a fost adus în fața instanței. În ședință, Plahotniuc a spus că starea de sănătate nu îi permite să fie audiat, invocând o viroză. Procurorul a declarat că demersul „poate fi considerat o acțiune pentru a tergiversa examinarea cauzei”. Într-un final, ședința a fost amânată. Totodată, în ședință, judecătorii au aprobat audierea a trei dintre cei 48 de martori solicitați de partea apărării.
Vladimir Plahotniuc a fost reținut în Grecia la sfârșitul lunii iulie 2025, iar la 25 septembrie a fost extrădat în Republica Moldova. La Chișinău, acesta a fost plasat în arest preventiv în penitenciarul nr. 13 din capitală. Măsura arestului a fost prelungită de mai multe ori.
Plahotniuc figurează ca inculpat în mai multe dosare penale, cel mai sonor dintre acestea fiind cel privind furtul miliardului. Potrivit datelor procuraturii, Plahotniuc, prin intermediul unor companii controlate de Șor, ar fi obținut 39 de milioane de dolari și 3,5 milioane de euro din banii furați. Acest dosar a fost transmis de procuratură în instanță în iulie 2023.
Despre furtul unui miliard de euro din trei bănci moldovenești — Banca de Economii, Banca Socială și Unibank — s-a aflat la sfârșitul lunii noiembrie 2014. Ulterior, Banca Națională a introdus administrare specială în aceste bănci, iar apoi autoritățile au decis lichidarea lor (băncile se află până în prezent în proces de lichidare). Tot atunci, Banca Națională a acordat acestor bănci credite garantate de Guvern, în aceeași sumă care a fost furată (aproximativ 14 miliarde de lei sau, la cursul de atunci, 1 miliard de euro). Potrivit explicațiilor autorităților, creditele au fost necesare pentru a preveni panica pe piața bancară. În contul acestei datorii, Guvernul a emis și a transmis Băncii Naționale obligațiuni de stat în valoare de 13,3 miliarde de lei, cu o rată a dobânzii de 5% anual, pe care s-a angajat să le răscumpere în termen de 25 de ani. Aceste sume au fost incluse în datoria publică. Împreună cu dobânzile, pe parcursul celor 25 de ani, suma va ajunge la 24,5 miliarde de lei.
