Ministerul Apărării România

Un avion și un elicopter militar din România s-au prăbușit. Și-au pierdut viața opt persoane 

Un avion MiG-21 al aviaţiei române s-a prăbușit ieri seara, după ce a decolat pentru o misiune de patrulare aeriană deasupra Dobrogei. Un elicopter IAR 330-Puma trimis în misiune de salvare-căutare s-a prăbuşit, de asemenea, iar 7 militari aflați la bordul aparatului şi-au pierdut viaţa. Mai târziu, autoritățile române au anunțat că și pilotul avionului a fost găsit decedat.

Cum a început totul

Inițial, reprezentanții Ministerului Apărării român au anunțat că o aeronavă, care executa o misiune de patrulare aeriană deasupra Dobrogei, a pierdut legătura radio cu turnul de control. Aeronava a dispărut de pe radar, la ora 20:03, într-o zonă cuprinsă între localitățile Cogealac si Gura Dobrogei.

Prin urmare, un elicopter a decolat de urgență spre zona posibilului impact, iar echipajele de intervenție ale ISU Dobrogea au pornit, de asemenea, spre zonă.

Mai târziu, Ministerul Apărării român a anunțat că elicopterul, decolat în misiune de căutare-salvare a aeronavei, a pierdut legătura radio cu turnul de control și a dispărut de pe radar în jurul orei 20.44. Pilotul raportase condiții de vreme nefavorabilă și primise ordin să se întoarcă la bază.

Primele victime

Într-un final, membrii echipajului elicopterului, aflat în misiune de căutare-salvare a aeronavei, au fost găsiți decedați în zona localității Gura Dobrogei, la aproximativ 11 km de aerodrom. Și-au pierdut viaţa șapte militari. Pe lângă cei cinci membri ai echipajului comunicați inițial, urcaseră la bord și doi salvatori pe mare din cadrul Forțelor Navale Române.

Și avionul s-a prăbușit

Mai târziu, autoritățile române au anunțat că pilotul aeronavei a decedat. Căpitanul Costinel Iosif Niță, pilotul avionului MiG-21 LanceR prăbuşit miercuri, 2 martie, în judeţul Constanța, şi-a pierdut viaţa.

Autoritățile, despre accident 

Președintele României, Klaus Iohannis, a comunicat: „În această noapte tragică pentru aviația din România, gândurile mele se îndreaptă către familiile îndoliate ale militarilor de la Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu care și-au pierdut viața în zona localității Gura Dobrogei, în timp ce executau o misiune de salvare și recuperare. Elicopterul în care se aflau s-a prăbușit în timp ce căuta o aeronavă MiG 21 LanceR, dispărută de pe radar”.

Premierul român, Nicolae Ciucă, a declarat că este îndurerat de tragicul sfârșit al militarilor români. „Sunt alături de familiile îndoliate, cărora le transmit întreaga mea compasiune și condoleanțe pentru pierderea suferită. Vom păstra vie memoria celor căzuți în misiunile de apărare a României, care și-au pus datoria față de țară înaintea propriei vieți””, se arată în declarația premierului.

Astăzi, 3 martie, în toate unităţile militare din România vor fi organizate ceremonii militare și religioase de comemorare pentru militarii căzuți la datorie.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

NYT: SUA ar propune reluarea importurilor de gaze rusești în Europa pentru a pune capăt războiului din Ucraina

Reluarea importurilor de cantități mari de gaze naturale rusești în Europa ar fi un element-cheie al noii propuneri a Statelor Unite ale Americii pentru încheierea războiului din Ucraina. Despre acest lucru scrie The New York Times (NYT), care citează surse familiarizate cu discuțiile.

Potrivit publicației, inițiativa a fost prezentată de Steve Witkoff și Jared Kushner, emisarii speciali ai președintelui american Donald Trump, în cadrul negocierilor cu reprezentanții Ucrainei și ai Uniunii Europene. Propunerea ar fi fost discutată și cu președintele ucrainean Vladimir Zelenski, în timpul unei întâlniri desfășurate la Kiev în septembrie.

Planul Washingtonului ar urmări să ofere Rusiei un stimulent economic pentru a pune capăt războiului, prin reluarea livrărilor de gaze naturale către Europa.

Ideea a fost însă întâmpinată cu scepticism de reprezentanții UE. Günter Sautter, principalul consilier pentru securitate al cancelarului german Friedrich Merz, s-ar fi pronunțat ferm împotriva acestei inițiative. Totodată, unii oficiali europeni și ucraineni se așteaptă ca SUA să încerce să obțină o parte din veniturile generate de exporturile de gaze rusești, potrivit surselor NYT.

SUA ar fi discutat cu Rusia despre reluarea funcționării gazoductului Nord Stream

Sursele citate de The New York Times au mai declarat că oficialii americani au discutat cu partea rusă despre posibilitatea reluării funcționării gazoductului Nord Stream, care leagă Rusia de Germania prin Marea Baltică. Conducta este nefuncțională din august 2022, când a fost avariată în urma unor explozii.

La începutul lunii octombrie, agenția Reuters a relatat, la rândul său, despre aceste discuții, citând cinci surse. Potrivit uneia dintre sursele NYT, administrația Trump consideră că reluarea funcționării Nord Stream ar fi „o sarcină ușoară” în cazul în care s-ar ajunge la un acord de pace.

Reprezentanții Casei Albe au negat însă că subiectul reluării funcționării gazoductului ar fi fost discutat. Aceștia au precizat că orice acord în această privință ar necesita o coordonare strânsă cu partenerii europeni, în cadrul unui acord de pace cuprinzător.

UE a decis să renunțe la gazele rusești până la sfârșitul anului 2027

În ianuarie 2026, Uniunea Europeană a convenit asupra eliminării treptate a importurilor de gaze naturale din Rusia, atât prin conducte, cât și sub formă de gaz natural lichefiat (GNL), până la 1 noiembrie 2027. Măsura prevede și interzicerea încheierii unor noi contracte de import de gaze cu Rusia, notează DW.

După declanșarea invaziei ruse la scară largă în Ucraina, în februarie 2022, ponderea gazelor rusești în totalul importurilor UE a scăzut considerabil. Dacă în 2021 acestea reprezentau 45% din importurile de gaze ale Uniunii, în 2024 ponderea a coborât la aproximativ 19%, iar în 2025 — la 13%.

La 1 ianuarie 2025, Ucraina a oprit tranzitul gazelor rusești către Europa, după ce a refuzat prelungirea contractului expirat cu gigantul energetic rus Gazprom.

Potrivit The New York Times, decizia provoacă pierderi anuale de aproximativ 900 de milioane de euro pentru Kiev, reprezentând veniturile pe care Ucraina le încasa din taxele de tranzit.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: