Un deputat din Găgăuzia ajunge în fața judecătorilor: ar fi cauzat un prejudiciu de aproximativ 11 milioane lei

Procuratura Anticorupție a anunțat, pe 10 august, că un deputat în Adunarea Populară a UTA Găgăuzia a fost deferit justiției pentru escrocherie, delapidarea averii străine în proporții deosebit de mari și insolvabilitatea intenționată. 

Procuratura Anticorupție a anunțat despre finalizarea urmăririi penale și remiterea în instanța de judecată pentru examinare în fond a cauzei penale de învinuire a unui bărbat de săvârșirea infracțiunii de escrocherie, delapidarea averii străine în proporții deosebit de mari și insolvabilitatea intenționată soldată cu cauzarea prejudiciului material estimat la 11 milioane lei (art. 190 alin.(5), art. 191 alin.(5), art.252 alin.(2) din Cod penal).

Procurorii au spus că urmărirea penală a fost pornită în ianuarie 2014, de către Inspectoratul de Poliție Comrat în baza plângerii administratorului unei Societăți cu Răspundere Limitată.

În rezultatul efectuării urmăririi penale s-a stabilit că învinuitul împreună cu soția acestuia, în anul 2011 au indus un SRL în proces de insolvabilitate. Anterior, în 2010, urmărind scopul dobândirii ilicite bunurilor altei persoane, învinuitul a determinat un cetățean străin să preia 49,9% din acel SRL. Ulterior, la scurt timp după înțelegere, învinuitul transmite activele acelui SRL către SRL-ul a cărui acționar este însăși el, astfel diminuând semnificativ valoarea cotei părți transmise cetățeanului străin, care la rândul său, află abia în anul 2013 că SRL-ul în care deține 49,9% se află în proces de insolvabilitate”, au menționat procurorii.

În perioada 2015-2022 învinuitul, în calitate de reprezentant al companiei a cărui acționar este, încheie cu SRL-ul în proces de insolvabilitate contracte de locațiune și concomitent contracte de depozit și pază pentru asigurarea integrității bunurilor acestuia, însă contrar scopului de pază și protecție utilizează toată masa debitoare în scop de producere.

În aceeași perioada, acesta, primind spre păstrare bunuri asupra cărora a fost aplicat sechestru, a admis includerea acestora în lista de inventariere (masa debitoare) în cadrul procesului de insolvabilitate, utilizându-le în beneficiul economic al SRL-ului pe care îl deține. În urma acțiunilor sale cauzând un prejudiciu de aproximativ 11 milioane lei”, au adăugat procurorii.

Se menționează că atât învinuitul cât și soția acestuia nu și-au recunoscut vina, iar cauza penală a fost trimisă pentru examinare în fond la Judecătoria Comrat, sediul Central.

Pentru infracțiunea comisă, legea prevede pedeapsa sub formă de închisoare de la 8 la 15 ani, cu privare de dreptul de a ocupa funcții sau exercita o activitate pe un termen de până la 5 ani (în cazul art.190 alin.(5) din CP), închisoare de la 8 la 15 ani (în cazul art.191 alin.(5) din CP), închisoare de până la 3 ani sau amendă de la 67 500 la 92 500 lei (în cazul art.251 din CP) și închisoare până la 3 ani sau amendă în mărime de la 42 500 la 67 500 lei (în cazul art.252 alin.(2) din CP).

Procurorii au menționat că în scopul garantării recuperării prejudiciului, achitării amenzii și eventualei confiscări speciale a fost aplicat sechestru asupra 100% cota parte a SRL-ului a cărui acționar este învinuitul, în valoare de peste 8 milioane lei.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Виталий Шмаков / NewsMaker

CEC a decis: 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Câte vor fi în diaspora

Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare, precum și a 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Deciziile au fost luate pe 24 august, în cadrul unei ședințe.

CEC a decis organizarea a 12 secții de votare pentru cetățenii cu drept de vot din localitățile din stânga Nistrului, precum și pentru cei domiciliați în municipiul Bender și în comuna Chițcani, satele Cremenciug și Gîsca din raionul Căușeni, aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităților constituționale ale Republicii Moldova.

De asemenea, Comisia a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate. Dintre acestea 4 secții de votare vor fi constituite pentru cetățenii Republicii Moldova aflați pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, Canadei, Regatului Norvegiei, Regatului Suediei, Republicii Finlanda, Republicii Islanda, Japonia, Republica Coreea, Australia și Noua Zeelandă care au ales să utilizeze drept metodă alternativă de vot, votarea prin corespondență.

***

În contextul secțiilor de votare pentru cetățenii din stânga Nistrului, amintim că pe 15 august Tiraspolul a transmis o adresare către Parlamentul Republicii Moldova, solicitând deschiderea a 41 de secții de votare la viitoarele alegeri parlamentare pentru locuitorii din regiunea transnistreană care dețin cetățenie moldovenească.

Vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a declarat că vor fi organizate doar 10 secții. Spre comparație, la alegerile prezidențiale din toamna anului 2024 au fost deschise 30 de secții pentru cetățenii de pe malul stâng. Potrivit lui Postica, dacă analizăm prezența medie la ultimele trei scrutine, numărul secțiilor pentru locuitorii din stânga Nistrului nu ar trebui să depășească 10.

Numărul secțiilor de votare și al alegătorilor din stânga Nistrului a început să scadă din 2019. Până atunci, ambele cifre erau în creștere. Astfel, potrivit datelor Promo-Lex, la alegerile parlamentare din 2014 pentru votanții din regiune au fost deschise 26 de secții, iar la cele parlamentare din 2019 – 47. Și numărul alegătorilor a crescut în acești ani: 9 261 în 2014 și 37 257 pe circumscripția națională la alegerile parlamentare din 2019. La alegerile prezidențiale din 2020 au fost deschise 42 de secții, la parlamentarele anticipate din 2021 – 41, iar la prezidențialele din 2024 – 30. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale au votat 26 260 de alegători de pe malul stâng, adică 1,5% din numărul total al celor care au votat în turul al doilea.

Tradițional, alegătorii din stânga Nistrului dau preferință la alegeri forțelor proruse. Astfel, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2024, mai mult de 79% dintre alegătorii din regiune l-au susținut pe candidatul din partea Partidului Socialiștilor, Alexandr Stoianoglo. Pentru actuala președintă, Maia Sandu, au votat puțin peste 20% dintre alegători. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2020, mai mult de 85% dintre locuitorii din regiune care au votat l-au susținut pe liderul socialiștilor, Igor Dodon, în timp ce pe candidata din partea PAS, Sandu, au susținut-o circa 14%.

***

Cu referire la secțiile de votare în diaspora, menționăm că în luna iulie CEC a propus deschiderea a 294 de secții. Totuși, lista prezentată atunci era una preliminară.

Prin comparație, la scrutinul din 2024 au fost deschise 231 de secții în 37 de țări.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: