Un deputat PAS, acuzat că ar fi devenit „garda de corp” a Maiei Sandu. Reacție

Deputatul PAS, Valeriu Robu, a venit cu o reacție după ce Olesea Stamati, moldoveanca stabilită în Irlanda, căreia i-a fost luat microfonul la întâlnirea cu Maia Sandu din Dublin, l-a acuzat că ar face parte din „garda de corp” a șefei statului și că ar urma-o peste tot, „în loc să se ocupe de problemele cetățenilor”. Robu a explicat că prezența sa în ambele locuri are motive personale și a acuzat-o pe Stamati, la rândul său, că ar folosi aceleași „metode” și ar servi unor interese străine.

De la ce a pornit totul?

Miercuri, pe 13 mai, președinta Maia Sandu a întreprins o vizită de lucru în orașul Nisporeni, unde a avut inclusiv o întrevedere cu cetățenii. La o zi distanță, Olesea Stamati a pe pagina sa de Facebook că a urmărit vizita șefei statului. Între altele, aceasta l-a acuzat pe deputatul PAS Valeriu Robu – care este și președinte interimar al PAS Diaspora – că ar urma-o „peste tot” pe șefa statului, „în loc să se ocupe de problemele cetățenilor”.

„Avem un deputățel care se pare că face parte din garda de corp a d-nei președinte, cel care o urmează peste tot. A fost și în Dublin, a fost și la Nisporeni, de asta nu are timp să se ocupe de problemele cetățenilor pentru că este foarte ocupat cu vizitele prin teritoriu. D-ul deputat din Irlanda Robu a încurcat fișa de post, poate își depune mandatul și aplică pentru un post de secretar responsabil pe plimbări”, a scris Stamati.

Reacție:

Reacția parlamentarului nu a întârziat să apară. Valeriu Robu a respins acuzațiile, într-o postare publicată pe pagina sa de Facebook, pe 15 mai. Alesul poporului și-a explicat public prezența atât la Dublin, cât și Nisporeni.

„Sunt cetățean a două state, pentru că am lansat o nouă etapă a vieții anume acolo, în Irlanda. Acolo mi-am dezvoltat afacerea la care am muncit mai mult de 20 de ani, acolo mi-am creat și crescut familia. În Parlamentul Irlandez am fost invitat pentru că sunt Președintele Grupului de Prietenie. În Nisporeni am fost și o să mai merg pentru că de acolo mă trag, și rădăcinile mele tot acolo sunt, îi mulțumesc bunului Dumnezeu că îl mai am pe tata, care tot acolo e și defapt era în sală”, a scris deputatul.

Amintim că pe 13 mai, Maia Sandu a efectuat o vizită de lucru la Nisporeni, unde s-a întâlnit cu locuitorii. În cadrul întâlnirii, șefa statului a răspuns mai multor întrebări, inclusiv celei venite din partea unei femei al cărei fiu ar fi ajuns prizonier de război în Ucraina, care a spus că de 100 de zile încearcă să obțină răspunsuri de la instituțiile statului fără succes. Sandu a declarat că astfel de cazuri sunt „extrem de complicate” și că demersurile sunt făcute, însă răspunsurile „pot veni și peste un an, și peste doi ani”. Tot la Nisporeni, șefa statului a declarat că Moldova este guvernată „cu mult mai bine” decât acum zece ani.

***

Pe 8 aprilie, Olesea Stamati a participat la întâlnirea președintei Maia Sandu cu diaspora moldovenească din Irlanda. În timpul intervenției sale, în care a vorbit despre cazul Ludmilei Vartic și a criticat instituțiile statului, mai multe persoane din sală au cerut să îi fie luat microfonul, lucru care s-a și întâmplat. Stamati a acuzat organizatorii că i-a fost „închisă gura” și i-a reproșat președintei că nu a intervenit. Pe 3 mai, Maia Sandu a comentat situația, spunând că a ascultat-o atent pe Stamati, „doar că trec niște minute, și mai trec niște minute, și când omul nu se mai oprește din vorbit, evident că auditoriul începe să-și exprime nemulțumirea”.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

comisarul.ro

Rusia acuză România că ar putea folosi Portul Giurgiulești pentru transportul de arme în Ucraina

Ministerul Afacerilor Externe din Federația Rusă a venit cu o serie de acuzații la adresa României, după ce Bucureștiul a cumpărat recent Portul Internațional Giurgiulești din Republica Moldova. Directorul Iuri Pilipson, din MAE rus, susține că țara noastră va folosi portul pentru a transporta arme în Ucraina. Oficialul rus și-a exprimat revolta și în legătură cu acțiunile „unioniste” de pe cele două maluri ale Prutului, transmite Digi24.

Într-un amplu interviu oferit agenției de presă controlată direct de către Kremlin, Pilipson a vorbit pe larg despre subiectele de actualitate, lăudând printre altele și direcția pro-Moscova a noului premier bulgar.

În cadrul aceleiași discuții cu oficiosul Kremlinului, Pilipson a vorbit pe larg despre acțiunile României din Republica Moldova, acuzând țara noastră de „presiune propagandistică”.

Directorul celui de-al Doilea Departament din cadrul diplomației ruse a fost întrebat: „În România este discutată tot mai frecvent ideea unirii cu Republica Moldova. Cât de aproape este Bucureștiul de realizarea practică a acestui proiect? La ce ar putea conduce acesta? Și de ce Chișinăul nu se opune integrării cu România? De asemenea, România a devenit recent proprietara portului moldovenesc Giurgiulești. De ce are nevoie România de acest port și ar putea, în calitate de stat membru NATO, să îl utilizeze în mod activ împotriva Rusiei?”.

Iuri Pilipson a răspuns: „Promovarea în spațiul mediatic a temei unirii celor două state face parte dintr-o campanie de influențare a opiniei publice din Republica Moldova, menită să creeze impresia unei susțineri populare tot mai largi pentru așa-numita „unire”, cum este denumit acest proces. În pofida presiunii propagandistice, majoritatea covârșitoare a locuitorilor Republicii Moldova, după cum știm, nu dorește să renunțe nici la identitatea sa națională, nici la statalitate. Contrar cercetărilor sociologice din România, care ar indica o creștere a numărului susținătorilor unirii, la ultimul recensământ al populației 76,7% dintre cetățenii Republicii Moldova s-au declarat moldoveni și doar 8,0% români. Cu greu mai este nevoie de vreun comentariu”.

Achiziționarea operatorului Portului Internațional Liber Giurgiulești, prin care se realizează peste 70% din importurile și exporturile Republicii Moldova pe cale navigabilă, a fost prezentată la București drept un pas către „reunificarea economică”, fiind anunțată și utilizarea acestui nod de transport „în procesul de reconstrucție a Ucrainei”. Punerea în aplicare a unor planuri atât de ambițioase ține însă de un viitor incert. Între timp, România este deja implicată în acordarea unui sprijin militar și logistic direct regimului de la Kiev. Această împrejurare ridică semne de întrebare cu privire la adevăratele scopuri ale utilizării portului Giurgiulești în viitorul apropiat. Cu atât mai mult cu cât portul a fost transformat de multă vreme într-un nod de tranzit pentru livrarea către Ucraina a unor diverse categorii de mărfuri, inclusiv a celor destinate necesităților forțelor armate ale Ucrainei”, a mai afirmat oficialul MAE rus.

După cum a demonstrat procesul îndelungat de negociere a celui de-al 21-lea „pachet de sancțiuni”, consecințele politicii ostile antiruse devin tot mai resimțite de statele Uniunii Europene. Restricțiile îi lovesc dureros tocmai pe cei care le concep. <…> La rândul nostru, subliniem constant caracterul nelegitim al măsurilor coercitive unilaterale impuse de Uniunea Europeană. Acestea nu sunt în măsură să influențeze cursul politicii externe a țării noastre”, a mai precizat Iuri Pilipson.

Conform ultimului sondaj făcut public, aproape jumătate dintre cetățenii Republicii Moldova susțin ideea unirii cu România.

În ceea ce privește achiziționarea Portului Giurgiulești, Guvernul a precizat la momentul respectiv: „Prin această cumpărare, România, prin CN Administrația Porturilor Maritime SA Constanța, își asumă angajamente ferme privind dezvoltarea de lungă durată a Portului Internațional Giurgiulești și consolidarea poziției acestuia în regiunea Mării Negre și a bazinului Dunării. Se au în vedere investiții importante, pe termen lung, pentru creșterea capacității portului, îmbunătățirea și modernizarea infrastructurii, precum pentru consolidarea importanței sale strategice în zonă”.

***

Amintim că, în aprilie 2026, România a preluat compania ICS Danube Logistics, operatorul Portului Internațional Liber Giurgiulești, de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare. Tranzacția a fost realizată prin Compania Națională „Administrația Porturilor Maritime” Constanța.

Portul Giurgiulești este singurul port din Republica Moldova accesibil atât navelor maritime, cât și celor fluviale și prin care sunt gestionate peste 70% dintre importurile și exporturile țării realizate pe cale navigabilă.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: