epravda.com.ua

Un fost director al Naftogaz, cercetat penal în Ucraina, susține că a devenit consilierul Maiei Sandu

Fostul director al companiei ucrainene de stat „Naftogaz” Andrei Kobolev a declarat că a devenit consilierul președintei Republicii Moldova, Maia Sandu. Kobolev a vorbit despre acest lucru la o ședință a Înaltei Curți Anticorupție a Ucrainei, care examina în ședință extinderea măsurii preventive pe numele său, scrie publicația „Ukrainskaia Pravda”.

Kobolev a spus că este consilier al președintei Maia Sandu după ce procurorul parchetului specializat Anticorupție a cerut prelungirea măsurii preventive.

„Sunt consilierul președintelui Republicii Moldova. Ajut această țară să finalizeze procesul de audit al datoriilor către Gazprom”, a spus Kobolev, conform sursei citate.

Potrivit acestuia, obligațiile care i-au fost impuse ca parte a măsurii preventive „îi afectează grav capacitatea de a lucra și de a îndeplini sarcini care sunt importante pentru asigurarea securității energetice a Ucrainei și a unor țări europene”. Acesta a cerut instanței să respingă cererea procurorului.

ACTUALIZARE 20:35: Președinția a venit cu o reacție la declarațiile lui Andrei Kobolev. Instituția prezidențială a declarat pentru NM că Kobolev a oferit consultanță pro-bono autorităților de la Chișinău, însă în perioada în care acesta nu figura într-un dosar penal. „Andrei Kobolev, fost președinte al Consiliului de Administrație al companiei ucrainene Naftogaz (în 2014-2021), a oferit consultanță pro-bono autorităților de la Chișinău, la recomandarea Comisiei Europene. În toiul crizei energetice din 2021-2022 – perioadă în care el nu figura ca suspect într-un dosar penal”, se arată în răspunsul Președinției pentru NM.

Președinția susține că, în prezent, Andrei Kobolev oferă consultanță Ministerului Energiei al Republicii Moldova pe subiecte ce țin de auditul datoriei Moldovagaz. Detalii – AICI.

***

Andrei Kobolev a condus Naftogaz din 2014 până în 2021. În februarie 2022, el a fost suspectat că ar fi obținut ilegal bonusuri în valoare de peste 229 de milioane hrivne (aproximativ 6,3 milioane de dolari), după ce a câștigat un proces de arbitraj la Stockholm. Anchetatorii de la Biroul Național Anticorupție al Ucrainei cred că acesta ar fi putut încălca legea, după ce ar fi beneficiat de bonusuri în valoare de 37,48 milioane de hrivne (aproximativ 1 milion de dolari).

În ianuarie 2023, Parchetul Specializat Anticorupție și Biroul Național Anticorupție al Ucrainei l-au informat pe fostul șef al Naftogaz despre suspiciunea de abuz în serviciu. La sfârșitul lunii septembrie 2023, Înalta Curte Anticorupție a Ucrainei a redus cauțiunea lui Kobolev de la 229,248 milioane hrivne la 107,127 milioane hrivne plătite în efectiv și i-a scos brățara electronică. La 6 octombrie 2023, judecătorii ucraineni au admis cererea procurorului și au prelungit cu o lună măsura preventivă a lui Kobolev.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Moldova a intrat oficial în stare de urgență energetică și hidrologică. Ce măsuri au adoptat autoritățile

Republica Moldova a intrat oficial, începând de astăzi, 26 septembrie, în stare de urgență în sectoarele energetic și hidrologic. Odată cu intrarea în vigoare a regimului special, autoritățile au instituit măsuri de economisire a energiei electrice și a apei, au limitat exporturile de carburanți pentru protejarea stocurilor interne și au stabilit prioritatea alimentării cu energie electrică pentru instituțiile medicale, serviciile de urgență și infrastructura critică.

Comisia Națională de Management al Crizelor (CNMC), convocată în ședință pe 25 septembrie, a decis că instituțiile medicale, serviciile de urgență și infrastructura critică vor avea prioritate la alimentarea cu energie electrică. Totodată, va fi majorată, în limita posibilităților tehnice, producerea energiei electrice în țară, iar în intervalul orar 18:00–22:00 capacitățile disponibile pentru exportul energiei electrice vor fi limitate. În cazul unui deficit care nu poate fi acoperit comercial, operatorul de transport și sistem Moldelectrica va putea solicita ajutor de urgență din statele vecine.

Autoritățile au aprobat și măsuri pentru menținerea aprovizionării cu carburanți. Transporturile de produse petroliere vor avea prioritate pe calea ferată și la punctele de trecere a frontierei, iar exportul și reexportul benzinei și motorinei din Portul Internațional Liber Giurgiulești vor fi limitate pentru protejarea stocurilor interne.

De asemenea, începând de astăzi sunt aplicate măsuri de reducere a consumului de energie electrică, în special în orele de vârf, între 06:00–09:00 și 18:00–22:00. În clădirile publice și unitățile comerciale iluminatul interior va fi redus cu cel puțin 30%, acolo unde este posibil, iar iluminatul decorativ, arhitectural și publicitar va fi deconectat. Întreprinderile cu consum ridicat de energie sunt obligate să desfășoare procesele energofage în afara intervalelor de consum maxim.

Totodată, autoritățile publice centrale și locale vor reduce cu cel puțin 20% consumul instituțional de carburanți și cu cel puțin 50% consumul de energie electrică pentru iluminatul public, comparativ cu perioada similară a anului trecut.

În sectorul hidrologic, Ministerul Mediului va coordona răspunsul la criza provocată de nivelul și debitele scăzute ale râurilor Nistru și Prut. Situația resurselor de apă va fi monitorizată zilnic, iar în cazul agravării acesteia, apa disponibilă va fi utilizată cu prioritate pentru consumul populației, instituțiile medicale și sociale, serviciile de urgență și infrastructura critică.

Pe durata stării de urgență este interzisă captarea apei din Nistru și Prut pentru irigare. De asemenea, apa potabilă din sistemele publice și apa captată din surse de suprafață nu vor putea fi utilizate pentru irigarea spațiilor verzi, spălarea străzilor și a clădirilor, umplerea piscinelor sau alimentarea fântânilor arteziene decorative.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: