Stop russian aggression

Un grup de activiști adună bani ca să aducă la Chișinău un tanc rusesc ars din Ucraina. De ce sumă e nevoie?

Activiștii anti-război de la Stop russian agression, care de la începutul războiului din Ucraina au desfășurat proteste la Ambasada Rusiei la Chișinău, planifică să aducă în capitala Republicii Moldova un tanc rusesc ars ca simbol al „curajului Ucrainei și victoriei ei apropiate”. Pentru a aduce instalația la Chișinău din Ucraina, activiștii susțin că au nevoie de 11 mii de euro. Dacă vor colecta banii, reprezentanții Stop russian agression au spus că tancul ars va fi inaugurat la Chișinău pe 24 februarie 2024 și va putea fi văzut în capitala Moldovei timp de un an. 

Activiștii au declarat pe rețelele de socializare că vor aduce la Chișinău „un tanc rusesc ars – dovadă vie a curajului Ucrainei și victoriei ei apropiate”.

Această instalație va deveni un strigăt că doar așa, în formă arsă, ar trebui să rămână simbolurile agresiunii”, au menționat activiștii.

Reprezentanții grupului Stop russian agression au mai spus că tancul ars este gata de transfer de către Ucraina, însă sunt necesari bani – 11 mii de euro – pentru transportarea/descărcarea acestuia. Totodată, activiștii au spus că sunt necesare unele documente pentru a aduce instalația în Republica Moldova.

Activiștii au cerut să fie susținuți și au menționat că banii suplimentari adunați vor fi îndreptați în sprijinul armatei ucrainene.

Dorim ca fiecare trecător, atunci când se află în fața acestui simbol monumental, să își amintească de realitatea teribilă a războiului care încă se desfășoară. Acest tanc, pus la dispoziție de Muzeul de Istorie Militară al Ucrainei, va deveni un semn nu doar al victoriei Ucrainei, ci și un simbol al păcii și al războiului. (…) Planificăm să îl inaugurăm la cea de-a doua aniversare a agresiunii, pe 24 februarie 2024. Tancul pe care îl vedeți în fotografie va fi dat spre demonstrație la Chișinău timp de un an”, au precizat activiștii. 


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

screenshot

Expert Amnesty International: M-a uimit cât de calm vorbesc jurnaliștii despre autocenzură

Cel mai alarmant semnal despre starea libertății presei din Republica Moldova a devenit autocenzura, despre care jurnaliștii vorbesc „cu calm”, a declarat coautoarea studiului Amnesty International, Anna Wright, în timpul emisiunii NM RealPolitik. Declarația a fost făcută după ce organizația pentru drepturile omului a prezentat un raport critic despre situația mass-media și libertatea de exprimare în țară.

Potrivit coautorei studiului, cercetătorii au discutat cu aproximativ 30 de jurnaliști și angajați ai mass-media, precum și cu oficiali, au studiat legile și deciziile autorităților, însă „tocmai discuțiile cu jurnaliștii au arătat cele mai grave probleme”.

„M-a uimit cât de calm vorbeau oamenii despre autocenzura pe care o aplică asupra lor înșiși. Câteva persoane au repetat aceeași expresie: „Între două rele, alegem pe cel mai mic”. Alții spuneau că știu care este alternativa și, pentru a evita această alternativă, sunt nevoiți să se oprească – să se gândească de două ori de fiecare dată dacă merită să critice autoritățile actuale și dacă merită să publice un anumit material”, a declarat Wright.

Autoarea studiului a subliniat că a fost „în special îngrijorată” de modul în care mulți jurnaliști încearcă să se „obișnuiască” cu o astfel de situație. „Ai impresia că mulți încearcă cumva să normalizeze această situație. Și acest lucru este trist și îngrijorător”, a spus ea.

Wright a menționat că de aproximativ trei ani se ocupă de tema drepturilor omului în Moldova și că anterior observase în țară o dezvoltare democratică sigură. „Aveam impresia că țara se îndreaptă în mod sigur spre democrație, că aici există libertăți, oamenii sunt protejați, se simt în siguranță și nu se gândesc la ceea ce pot spune și la ceea ce nu pot spune. Aceasta a fost o descoperire șocantă pentru mine. A trebuit să revizuiesc multe lucruri și să privesc situația dintr-un alt unghi”, a subliniat autoarea studiului.

Totodată, Wright a subliniat că nu consideră că Moldova s-a abătut de la calea democratică. „În niciun caz nu spun că Moldova nu se îndreaptă spre democrație. Dar, din păcate, există și procese îngrijorătoare”, a adăugat Wright.

***

Pe 17 noiembrie, organizația pentru drepturile omului, Amnesty International, a publicat un raport despre situația mass-media și libertatea de exprimare în Republica Moldova. Raportul a arătat că presa din Moldova este fragilă și se confruntă cu autocenzură, inclusiv din cauza unor măsuri luate de autorități, cum ar fi suspendarea licențelor mai multor posturi TV în perioada stării de urgență, instituită după invazia Rusiei în Ucraina. Organizația a cerut autorităților să revizuiască întreaga legislație privind mass-media în conformitate cu standardele internaționale și să garanteze dreptul fundamental la libertatea de exprimare pe întreg teritoriul țării, inclusiv în Găgăuzia și regiunea transnistreană.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: