Andrei Mardari / NewsMaker

Un investitor german pleacă din Moldova? Alaiba: „Unele industrii vor vedea că nu pot angaja oameni cu 5000 de lei”

Ministrul Economiei Dumitru Alaiba a declarat că compania germană Coroplast din Căușeni – specializată în producerea cablajului auto – nu va pleca din Republica Moldova. Potrivit lui, întreprinderea se va reorienta spre alt tip de activitate. Precizările au fost făcute pentru NM, după ce ex-deputatul Alexandr Slusari a anunțat că Coroplast ar urma să-și finalizeze activitatea în țara noastră și să se mute în Tunisia, din cauza forței de muncă mai ieftine.

Pe 29 mai, Alexandr Slusari a declarat că compania germană Coroplast ar urma să-și încheie activitatea în țara noastră.

Pe fundalul declarațiilor pompoase a ministrului Alaiba despre mare interes al potențialilor investitori față de Moldova, pleacă investitorii existenți. Fabrica Coroplast din Căușeni, în scurt timp își închide activitate. (…) 420 persoane vor pierde locuri de muncă. Bugetul public național va pierde zeci de milioane lei impozite și taxe. Proprietarul își mută producere în Tunisia, unde forța de muncă este mai ieftină. Alte avantaje și stimultente pentru activitatea în Moldova investitorul nu mai vede. (…) Dumitru Alaiba poate continua PR-ul la televiziuni, Facebook și Tik Tok cu zeci de declarații sterile și pline de demagogie. Însă să vede clar că economia întră în declin de proporție, investitorii străini unu câte unu pleacă, iar producătorii autohtoni sunt sufocați de importuri. Așa că ministru avem, iar economie tot mai puțin”, a scris Alexandr Slusari pe Facebook.

Ulterior, în cadrul unor declarații de presă pentru NM, ministrul Economiei a negat informațiile. Dumitru Alaiba a declarat că Coroplast nu va pleca din Republica Moldova, ci se va reorienta spre alt tip de activitate.

Fix la ora 12:30 am o discuție cu reprezentanții companiei, din câte nouă ni s-a explicat, compania nu se închide, nu lichidează, nu dispar. Din informația preliminară, ei au luat decizia strategică să se orienteze pe alt tip de activitate în Republica Moldova. Adevărul este că în Republica Moldova, într-adevăr, salariul mediu crește și asta de fapt este bine pentru toți. Salariul mediu este în permanentă creștere. Unele industrii, din păcate vor vedea că nu pot angaja oameni cu 5 000 de lei sau 6 000 de lei și asta este inevitabil. Respectiv, sarcina noastră este să ajutăm economia să se orienteze pe productivitate, să se orienteze pe o industrie cu o valoare adăugată mai înaltă. Nu avem de ales, noi trebuie să ajutăm atât oamenii să aibă un salariu bun, pentru că oamenii pleacă din țara asta, din motivul că nu pot avea un loc de muncă bine plătit”, a spus acesta.

Ministrul Economiei a menționat că autoritățile vor încerca să ajute Coroplast. „O să vedem cum ce-i putem ajuta, noi suntem în permanentă legătură cu toți reprezentanții mediului de afaceri, inclusiv cu cei orientați spre export”, a comunicat el.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

 

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

„Votarea trebuie amânată“. Centrul de Resurse Juridice, apel către deputați privind redistribuirea competențelor PA-CNA

Votarea în lectura a doua a proiectului care prevede redistribuirea competențelor între Procuratura Anticorupție (PA) și Centrul Național Anticorupție (CNA) trebuie amânată. Declarația aparține Centrului de Resurse Juridice din Moldova, organizație neguvernamentală. Potrivit Centrului, în contextul în care Procuratura Anticorupție este supusă procedurii de vetting, iar CNA nu, este contradictoriu ca atribuțiile PA să fie reduse, în timp ce competențe suplimentare sunt transferate către CNA. Organizația susține, de asemenea, că CNA are garanții de independență mai slabe decât procuratura și subliniază necesitatea unei analize suplimentare.

Potrivit Centrului, prin adoptarea acestui proiect, Procuratura Anticorupție riscă să fie restrânsă la un cerc mai îngust de subiecți, în timp ce CNA primește o competență mult extinsă asupra infracțiunilor de corupție, economico-financiare, conexe și asupra unor categorii largi de funcții publice.

Organizația a declarat că o modificare atât de mare a competențelor ar trebui precedată de o analiză ex-post clară. „Ce nu a funcționat în actuala delimitare PA–CNA, câte dosare au fost blocate, unde au apărut conflicte de competență, care au fost cauzele întârzierilor și ce soluție punctuală este necesară. În lipsa acestor date, Parlamentul riscă să voteze o schimbare structurală bazată pe afirmații generale despre eficiență, nu pe o evaluare obiectivă a impactului”, a adăugat organizația.

Centrul a mai spus că, în contextul în care „Procuratura Anticorupție este verificată prin vetting, CNA nu”, este contradictoriu ca competențele primei să fie reduse, iar competențe sporite să fie transferate către CNA, instituție care nu a trecut prin acest exercițiu.

În același timp, organizația a declarat că „CNA are garanții de independență mai slabe decât procuratura”. „Conducerea CNA este numită printr-un proces politic, iar instituția are o relație directă cu Parlamentul”, a adăugat Centrul de Resurse Juridice.

În același timp, potrivit Centrului, proiectul elimină restricția actuală privind posibilitatea reînnoirii mandatului directorului CNA. „Într-un model în care directorul este numit de Parlament, această modificare poate crește dependența conducerii CNA de majoritatea politică. Riscul este cu atât mai mare cu cât aceeași lege extinde semnificativ competențele CNA”, a precizat organizația.

NM by mihaelaconovali25

În continuare, Centrul a prezentat exemple de funcții care ar urma să iasă din competența Procuraturii Anticorupție și să intre în sfera de competență a CNA. Printre acestea se numără: directorii Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică; membrii comisiilor de evaluare externă; guvernatorul, viceguvernatorii și membrii Consiliului de supraveghere al Băncii Naționale a Moldovei; membrii Curții de Conturi; membrii Comisiei Electorale Centrale; președintele Consiliului Concurenței; secretarii Parlamentului; personalul Aparatului Președintelui Republicii Moldova; președintele și vicepreședintele Autorității Naționale de Integritate; directorul Serviciului de Protecție și Pază de Stat; ambasadorii; directorul Serviciului Fiscal de Stat; directorul Serviciului Vamal; directorul Serviciului Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor; directorul Agenției Servicii Publice; șeful Inspectoratului General al Poliției; șeful Inspectoratului General al Poliției de Frontieră; șeful Inspectoratului General pentru Situații de Urgență; șeful Marelui Stat Major al Armatei Naționale; primarii municipiilor Chișinău, Bălți, Cahul, Comrat și Bender.

Potrivit organizației, „proiectul de lege nu trebuie votat în lectura a doua în forma actuală”.

„Reforma anticorupție nu poate fi construită prin diminuarea competențelor unei procuraturi specializate aflate în proces de verificare externă și prin extinderea simultană a atribuțiilor unei instituții cu garanții mai slabe de independență și cu o conducere mai expusă influenței politice. (…) Votarea proiectului în lectura a doua trebuie amânată până la prezentarea unei analize ex-post complete, bazate pe date, consultări reale și o evaluare comparativă a soluțiilor posibile”, a declarat Centrul de Resurse Juridice, menționând că și-a expediat poziția Parlamentului Republicii Moldova.

Menționăm că proiectul se regăsește pe ordinea de zi a ședinței Parlamentului din 11 iunie.

***

Amintim că proiectul a fost votat în prima lectură la 21 mai 2026 de 57 de deputați.

Potrivit reprezentanților Parlamentului, inițiativa legislativă, elaborată de Ministerul Justiției, prevede delimitarea mai clară a competențelor instituțiilor responsabile de investigarea infracțiunilor economice și de corupție. Astfel, CNA va investiga exclusiv cazurile grave de fraudă bancară și va avea competența de a investiga spălarea banilor ca infracțiune autonomă. În același timp, Procuratura Anticorupție va conduce urmărirea penală în cazurile de corupție la nivel înalt, ce implică demnitari de rang înalt, inclusiv președintele țării, președintele Parlamentului, deputați, prim-ministrul, Avocatul Poporului, judecători, membri ai Consiliului Superior al Magistraturii și ai Consiliului Superior al Procurorilor, precum și conducerea CNA și a Serviciului de Informații și Securitate.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: