NewsMaker

Un membru CSP, despre „opinia separată” privind numirea lui Dragalin la șefia PA: S-a dorit politizarea subiectului

Membrul Consiliului Superior al Procurorilor, Andrei Cebotari, consideră că prin publicarea „opiniei separate” privind concursul de numire a șefei Procuraturii Anticorupție, care s-a desfășurat în 2022, membrii și-au depăşit în mod vădit limitele drepturilor şi atribuţiilor acordate prin lege. 

Potrivit lui Cebotari, în conformitate cu punctul 20 din Regulamentul privind modul de organizare și desfășurare a concursului public privind selectarea candidatului la funcția de procuror-șef al procuraturii specializate, Comisia specială de preselecție este cea care verifică îndeplinirea de către candidați a criteriilor de eligibilitate, nu CSP.

Totodată, membrul CSP menționează că orice persoană, care revendică încălcarea unui drept al său prin decizia Comisiei speciale de preselecție, poate înainta o acțiune în contencios administrativ, aceasta fiind supusă controlului judecătoresc, iar în cazul concursului pentru șefia PA nimeni nu a contestat legalitatea deciziei Comisiei speciale de preselecție.

De asemenea, în termenii specificați la punctul 36 din Regulament, Comisia specială remite către Consiliului Superior al Procurorilor hotărârea Comisiei speciale, lista candidaților eligibili rămași în concursul de preselecție după ambele etape, împreună cu dosarele și fișele lor de evaluare și fișa de totalizare, precum și oricare altă informație relevantă, potrivit lui Cebotari.

Mai mult, Andrei Cebotari susține că punctul 44 din regulament, selecția organizată de CSP constă doar în:

  • examinarea dosarelor candidaților, a hotărârii Comisiei speciale privind rezultatul concursului și fișele de evaluare întocmite de aceasta;
  • interviul;
  • evaluarea rezultatelor și nominalizarea candidatului care să fie propus pentru numirea în funcția de procuror-șef al procuraturii specializate;

„Nu-mi amintesc în cadrul interviului, ca cineva din cei 3 membri CSP care au venit cu opinie separată să fi ridicat întrebarea privitor la diploma doamnei Drăgălin sau lipsa studiilor superioare”, a declarat Cebotari.

Astfel, Andrei Cebotari consideră că cei trei membri CSP nu și-au dorit lucidarea adevărului, ci politizarea subiectului.

„În această ordine de idei, ei mâine pot veni cu opinie separată pe o procedură disciplinară că o lege este vicioasă/neconstituțională (arogându-și competența Parlamentului sau Curții Constituționale) sau că decizia unei instanțe de judecată e ilegală (arogându-și competențele instanței de judecată ierarhic superioare). Coincidență sau nu, dar ei au venit cu opinia separată în ziua în care la CSP au fost remise ultimele rezultate de la Comisia Pre-vetting, zi din care CSP are la dispoziție 7 zile să anunțe data convocării Adunării Generale a Procurorilor, ceea ce înseamnă încetarea ireversibilă a mandatului lor în decurs de circa 2 luni”, a adăugat Cebotari.

Citește și: Diploma Veronicăi Dragalin nu-i permite să conducă Procuratura Anticorupție? NM explică noul scandal din justiție


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

 

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Acord SUA-Danemarca privind Groenlanda. Trump anunță consolidarea prezenței militare americane pe insulă

Statele Unite ale Americii au ajuns la un acord cu Danemarca și Groenlanda care le-ar oferi Washingtonului „control permanent” asupra securității insulei. Anunțul a fost făcut de președintele american Donald Trump pe rețeaua sa de socializare Truth Social.

Potrivit lui Trump, SUA vor avea „pentru totdeauna” dreptul de a „face în Groenlanda tot ceea ce este necesar” pentru a asigura securitatea insulei și a SUA.

Președintele american a mai afirmat că niciun „adversar” al SUA nu va putea avea în Groenlanda baze militare, trupe sau investiții fără „acordul direct, în scris” al Washingtonului. Trump a anunțat totodată că Statele Unite ale Americii vor începe „imediat” să-și consolideze prezența militară pe insulă, transmite The Moscow Times.

Prim-ministra daneză Mette Frederiksen a comunicat că acordul dintre SUA, Danemarca și Groenlanda privind consolidarea securității în Arctica și Atlanticul de Nord urmează să fie semnat săptămâna viitoare. Documentul va intra în vigoare după ce va trece prin procedurile necesare în parlamentele naționale.

Frederiksen a calificat acordul drept „foarte benefic pentru NATO și Europa”. Ea a precizat că documentul recunoaște suveranitatea și integritatea teritorială a Danemarcei, precum și dreptul groenlandezilor la autodeterminare.

Premierul Groenlandei, Jens-Frederik Nielsen, a declarat, la rândul său, că acordul ține cont de interesele insulei și de rolul acesteia în cooperarea internațională. „Este în beneficiul tuturor”, a spus el.

Un oficial american a declarat pentru Fox News că acordul va rămâne în vigoare chiar și în cazul în care Groenlanda își va dobândi independența.

Groenlanda are aproximativ 56 000 de locuitori și este un teritoriu autonom în cadrul Danemarcei. Donald Trump a susținut în repetate rânduri că Statele Unite trebuie să preia controlul asupra insulei, invocând interese de securitate națională și amenințarea reprezentată de Rusia și China. Anterior, el a propus ca Danemarca să vândă Groenlanda și nu a exclus posibilitatea folosirii forței în cazul unui refuz.

Groenlanda ar urma să fie integrată într-o rețea de stații radar și baze militare care include obiective din Alaska și Canada, declara în primăvară generalul Gregory Guillot, comandantul Comandamentului Nord al Forțelor Armate ale SUA. Potrivit acestuia, Washingtonul intenționează să aibă pe insulă și un port de mare adâncime, precum și o bază pentru antrenarea forțelor speciale.

În perioada de vârf a Războiului Rece, SUA aveau peste 10 000 de militari staționați în Groenlanda, insula fiind atunci un punct important pentru monitorizarea rachetelor sovietice.

În prezent, în Groenlanda se află instalații ale Forțelor Spațiale ale SUA și sisteme radar de mare putere, precum și aproximativ 100 de militari americani care deservesc sistemele de avertizare timpurie și de apărare antirachetă.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: