Un militar rus, în atenția Chișinăului: ar fi purtat pe uniformă, la complexul „Capul de Pod Șerpeni”, elemente interzise de legislația Moldovei

Chișinăul a declarat că un comandant din contingentul militar al Rusiei în Forțele Mixte de Menținere a Păcii a purtat pe uniformă „elemente neprevăzute în actele Comisiei Unificate de Control și interzise de legislația Republicii Moldova”, numindu-le „acțiuni provocatoare”. „Comportamentul sfidător” ar fi avut loc pe 7 mai, la complexul memorial „Capul de Pod Șerpeni”. Astfel, reprezentanții Chișinăului au cerut demararea unei anchete la nivelul Comandamentului Militar Întrunit, menționând că incidentul este examinat și de organele de drept ale Moldovei. 

Delegația Republicii Moldova în Comisia Unificată de Control a anunțat despre continuarea monitorizării situației în Zona de Securitate „prin prisma respectării regimului stabilit și funcționalității tuturor mecanismelor operațiunii de menținere a păcii pe râul Nistru”.

Potrivit delegației, pe 18 mai – la Bender, a avut loc o ședință săptămânală în care au fost reluate discuțiile privind posturile ilegale ale structurilor de forță transnistrene.

„Delegația Republicii Moldova a insistat asupra luării unei deciziei care să stabilească obligativitatea eliminării posturilor ilegale și a construcțiilor de fortificație a acestora din Zona de Securitate”, se arată într-o declarație a delegației de la Chișinău.

Se mai menționează că delegația Republicii Moldova a cerut „demararea unor cercetări la nivelul Comandamentului Militar Întrunit cu privire la comportamentul sfidător manifestat de un comandant din cadrul contingentului militar al Federației Ruse în Forțele Mixte de Menținere a Păcii”.

La 7 mai curent acesta s-a prezentat la complexul memorial „Capul de Pod Șerpeni”, unde se desfășura un eveniment public, purtând pe uniformă elemente neprevăzute în actele Comisiei Unificate de Control și interzise de legislația Republicii Moldova. Aceste acțiuni provocatoare au fost urmate de o serie de comentarii manipulatorii în mass-media, în încercarea eșuată de a pasa responsabilitatea pe reprezentanții autorităților de aplicare a legii”, au comunicat reprezentanții delegației.

În context, delegații Chișinăului au înaintat o declarație prin care „au chemat componentele Comisiei Unificate de Control să abandoneze abordările contraproductive, confruntările inutile și alte acțiuni capabile să tensioneze și mai mult atmosfera de lucru pe platforma Comisiei”.

Incidentul este în curs de examinare și de către organele de drept ale Republicii Moldova în conformitate cu legislația națională”, au precizat reprezentanții Delegației Republicii Moldova în Comisia Unificată de Control.

De cealaltă parte, presa de la Tiraspol a scris pe 11 mai că „poliția moldovenească a blocat mașina comandantului mai bine de 40 de minute, invocând faptul că pe uniforma ofițerului rus era atașată o fundă dintr-o panglică a Sf. Gheorghe”. Reprezentanții Tiraspolului și-au exprimat „speranța” că acțiunile polițiștilor „au fost o neînțelegere” și că „nu au fost o provocare”.

„Oamenii legii care își desfășoară activitățile în Zona de Securitate trebuie să înțeleagă că acolo sunt stabilite reguli speciale, trebuie să înțeleagă cine este un comandant militar”, a menționat copreședintele Comisiei Mixte de Control din partea Rusiei Alexandr Andreev.

Din 20 aprilie 2022, la inițiativa Partidului Acțiune și Solidaritate, pe teritoriul Republicii Moldova a fost interzisă confecționarea, promovarea sau răspândirea panglicii Sfântului Gheorghe și a literelor Z și V, utilizate drept semne distinctive ale armatei ruse în războiul din Ucraina.

Persoanele fizice care sfidează legea pot fi sancționate cu amendă de la 4500 la 9000 de lei sau cu muncă neremunerată în folosul comunității de la 30 la 60 de ore. În privința persoanelor cu funcție de răspundere poate fi aplicată amenda de la 9000 la 18 000 de lei și, respectiv, în privința persoanelor juridice – amendă de la 18 000 la 30 000 de lei.  

Pe 11 aprilie 2023, Curtea Constituțională a decis că panglica Sfântului Gheorghe poate fi purtată deschis, atâta timp cât nu promovează agresiunea militară sau crimele împotriva umanității.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Inquam Photos / Octav Ganea

Congresul PNL: Bolojan, reales președinte. Se cere demisia a 5 membri, inclusiv Adrian Veștea

Ilie Bolojan a fost reales președinte al Partidului Naţional Liberal (PNL). Decizia a fost luată pe 21 iunie, în cadrul Congresului Extraordinar al partidului. Totodată, au fost adoptate două hotărâri, printre care „reconfirmarea poziției PNL de a nu mai face coaliție cu PSD, precum și excluderea din partid a acelor membri ai PNL care ar vota, susține sau participa la crearea unui guvern cu PSD”. O altă hotărâre prevede solicitarea demisiei din partid a unor membri, printre care Adrian Veștea. Anunțul a fost făcut de reprezentanții PNL.

Potrivit PNL, Congresul l-a reales pe Ilie Bolojan în funcția de președinte al partidului cu 1 769 de voturi, reprezentând 96% din voturile exprimate de delegați. Partidul a precizat că Bolojan a fost ales pe baza moțiunii „Modernizare cu Rădăcini”, împreună cu o echipă din care fac parte: Dan Motreanu (prim-vicepreședinte), Robert Sighiartău (secretar general), Mircea Abrudean, Oana Gheorghiu, Gabriela Horga, Alexandru Muraru, Siegfried Mureșan, Dragoș Pîslaru, Ioan Popa și Florin Roman (vicepreședinți). 

„Cel mai important lucru pe care l-a demonstrat partidul nostru este că se poate guverna și altfel în România: se poate guverna cu respect pentru banul public, se poate guverna fără aroganță, se poate guverna spunându-le oamenilor adevărul, se poate guverna stabilind reguli care sunt valabile pentru toată lumea, iar banul public, adunat din munca grea a celor care muncesc zi de zi în companiile și fabricile din România, să nu fie risipit”, a afirmat Bolojan în discursul său din fața Congresului Extraordinar.

El a afirmat că „PNL este de partea bună a istoriei” și a propus liberalilor „un nou drum, bazat pe valorile liberale”. „Eu vă propun reconstrucția unui partid demn, curajos, principial, care să recâștige încrederea românilor și, odată reconstruit, el însuși să fie o forță de reconstrucție a României. (…) Vom reveni la guvernare, dar nu prin compromis, nu suportând minciuni și decontând fuga de răspundere a altora. Vom reveni la guvernare ca un partid mare, care pune cu adevărat în aplicare proiectul său pentru România puternică, modernă și prosperă”, a declarat Bolojan.

Potrivit PNL, Congresul Extraordinar a adoptat două hotărâri. „Prima hotărâre reconfirmă poziția PNL de a nu mai face coaliție cu PSD, precum și excluderea din partid a acelor membri ai PNL care ar vota, susține sau participa la crearea unui guvern cu PSD. A doua hotărâre solicită demisia din partid a domnilor Lucian Bode, Rareș Bogdan, Adrian Veștea și Hubert Thuma, precum și a doamnei Alina Gorghiu, urmând ca, în cazul neprezentării demisiilor până pe 22 iunie 2026, ora 12, să fie demarate procedurile de excludere”, a adăugat partidul.

Totodată, potrivit partidului, a fost modificat statutul PNL „pentru a se introduce formula moțiunilor în privința candidaturilor în cadrul congresului, pentru a se crea Biroul Permanent Național ca principală structură internă de conducere a PNL și pentru a se întări disciplina de partid”.

***

Amintim că România nu mai are Guvern cu puteri depline după ce, pe 5 mai, Ilie Bolojan și cabinetul său de miniștri au fost demiși printr-o moțiune de cenzură depusă de Partidul Social Democrat (PSD) și Alianța pentru Unirea Românilor (AUR). PSD a făcut parte din coaliția de guvernare condusă de Bolojan, însă în aprilie i-a retras sprijinul politic, invocând nemulțumiri față de măsurile de austeritate și politicile de reducere a deficitului bugetar. După ce Bolojan a refuzat să demisioneze, social-democrații și-au retras miniștrii din Executiv și, ulterior, au depus, împreună cu AUR, moțiunea de cenzură care a dus la căderea Guvernului.

În prezent, Cabinetul Bolojan exercită atribuții interimare până la învestirea unui nou executiv.

Pe 4 iunie, Nicușor Dan l-a desemnat pe Eugen Tomac, europarlamentar și consilierul său onorific pentru relația cu românii de pretutindeni, să formeze Guvernul. Partidul Național Liberal a declarat că nu va susține un cabinet de miniștri condus de Eugen Tomac și a subliniat că PSD ar trebui să-și asume formarea Executivului, după ce a dărâmat Guvernul Bolojan.

Pe 14 iunie, Nicușor Dan a anunțat că Eugen Tomac și-a depus mandatul de premier desemnat al României. Totodată, a anunțat nominalizarea lui Adrian Veștea, membru al PNL, pentru funcția de premier. După anunțul noii nominalizări, Ilie Bolojan, liderul PNL și prim-ministru interimar, a declarat că Nicușor Dan nu a informat formațiunea în prealabil despre intenția de a-l desemna pe Adrian Veștea pentru funcția de premier. Tot atunci a anunțat că, în perioada „imediat următoare”, PNL va organiza o ședință a Biroului Politic Național pentru a lua o hotărâre oficială.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: