rohealthreview.ro

Un proiect de circa €350 mii va fi implementat în 8 centre medicale din Moldova, pentru telemedicină

În Republica Moldova a fost lansat un proiect pilot privind implementarea telemedicinei în opt centre medico-sociale din țară. Astfel, 24 de lucrători medicali și sociali vor oferi servicii de îngrijire de la distanță în baza consultațiilor oferite de medicii specialiști. Ulterior  această inițiativă ar putea fi extinsă la nivel național. Proiectul pilot, cu valoarea de 345.000 EUR, e finanțat de Agenția Cehă de Dezvoltare și urmează a fi implementat până la finele anului 2024.

Dar ce înseamnă telemedicina?

Telemedicina reprezintă furnizarea serviciilor de îngrijire și sănătate de la distanță, atunci când medicul și pacientul se află în locații diferite. Telemedicina se bazează pe utilizarea tehnologiilor și a dispozitivelor mobile precum telefonul, tableta sau calculatorul.

Aplicată eficientă și folosită corespunzător, telemedicina poate îmbunătăți substanțial calitatea vieții oamenilor care fie au nevoie de îngrijiri medicale, fie au o boală cronică sau necesită monitorizare permanentă.

Avantajele telemedicinei sunt numeroase: suprimă barierile georgrafice, oferă acces către medici și specialiști din alte orașe ale țării sau chiar din străinătate, reduce cheltuielile de transport ale pacientului, despovărează sistemul medical primar, scurtează timpul de așteptare al unei consultații la cabinet, crește gradul de acces al omului de rând la servicii de sănătate, iar cel mai important este că, în pandemie, telemedicina reduce mult riscul infectării cu virusul COVID-19.

Ce beneficii aduce telemedicina pentru omul de rând?


Fiecare din noi are cel puțin o rudă în etate la țară: fie o mătușă, un unchi,  o bunică, un verișor etc.

Dacă facem un exercițiu de imaginație, înțelegem rapid cum telemedicina poate ușura viața omului de rând.

Haideți să o cunoaștem pe mătușa Maria. Ea are 72 de ani și locuieste în satul Palanca. Mătușa Maria are o afecțiune cronică care o obligă să se prezinte periodic la medic pentru o consultație de monitorizare. În sat medici nu-s, îi găsești doar la raion, în Ștefan Vodă.

Satul Palanca e situat la 45 km de centrul raional. Un drum până la Ștefan Vodă costă în jur de 26 de lei, iar dus-întors asta înseamnă că mătușa Maria scoate din buzunar cel puțin 52 de lei de fiecare dată când trebuie să meargă la medic pentru consultul de monitorizare.

Dacă starea de sănătate a mătușii Maria nu reprezintă o urgență, grație telemedicinii, mătușa Maria și-ar putea primi consultația de la distanță, direct de la ea de acasă. Un alt lucru important pentru mătușa Maria constă în faptul că telemedicina i-ar reduce contactul cu virusul Covid-19 și i-ar limita interacțiunea cu grupurile mari de oameni.

Statul nu are încă un cadru actual de reglementare pentru telemedicină


În Moldova, cadrul normativ relevant domeniului de telemedicină și sănătate electronică este fragmentat și nu e inclus într-un singur act. Prevederi dispersate despre telemedicină se regăsesc în 41 de acte juridice, însă reglementările existente sunt de mult timp depășite și necesită actualizare și aliniere la standardele europene.

„Serviciile de azi trebuie regândite și reconceptualizate așa încât să răspundă nevoilor pe care le resimt oamenii”, a declarat Galina Bujor, șefa Direcției politici de asistenţă socială a familiilor cu venituri mici, vârstnicilor şi veteranilor din cadrul Ministerului Muncii și Protecție Sociale.

Și Tatiana Zatîc, șefa Direcției Politici în domeniul Asistenței Medicale Primare din cadrul Ministerului Sănătății a enunțat intenția autorităților de a susține eforturile asumate prin acest proiect menționând că: „…datorită telemedicinei, vom putea interveni pentru a oferi îngrijiri persoanelor care se află în dificultate, iar Ministerul Sănătății va susține pe deplin acest proiect și va oferi organizațiilor tot suportul necesar pentru implementarea activităților planificate”.

Astfel, cu sprijinul autorităților cheie din domeniu, Caritas Cehia și Asociația Homecare își propun să creeze o comisie consultativă care va avea rolul de a defini conceptul serviciilor de telemedicină în îngrijirea la domiciliu și va stabili un set de standardele de calitate în această direcție.

Evenimentul de lansare al proiectului s-a desfășurat online, la 23 noiembrie 2021 și a reunit circa 284 de persoane, printre care Ambasadorul Extraordinar și Plenipotențiar al Republicii Cehe în Republica Moldova, Stanislav Kázecký,  reprezentanți ai autorităților publice centrale și locale și ai mediului privat, prestatori ai serviciilor medico-sociale, medici de specialitate și asistenți medicali.

 

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

screenshot

Spătaru, nemulțumită că Șor încă n-a fost deferit justiție în cazul finanțării ilegale a partidelor. Protest la Procuratura Anticorupție

Președinta Alianței Liberalilor și Democraților pentru Europa (ALDE), Arina Spătaru, a organizat pe 9 decembrie, când este marcată Ziua Internațională Anticorupție, un protest la Procuratura Anticorupție. Aceasta s-a arătat nemulțumită față de faptul că dosarul în care oligarhul fugar Ilan Șor este acuzat pe finanțarea ilegală a partidelor încă nu a fost expediat în instanță. Politiciana, care a investigat sub acoperire schema, a spus că Șor trebuie judecat chiar dacă nu se află pe teritoriul Republicii Moldova, fiindcă acest lucru „va pune la respect corupții”. Contactată de NM, Procuratura Anticorupție a menționat că întreprinde acțiunile necesare pentru care cei care au comis infracțiuni să fie trași la răspundere „într-un termen rezonabil”.

Atâta se vorbește despre finanțarea ilegală a partidelor de către gruparea criminală Șor, atâtea știri am văzut că pe unul l-au deferit justiției, că pe altul, pe un exponent, Marina Tauber, Evghenia Guțul, Nesterovschi, Lozovan, președinți de organizații teritoriale. (…) Deci toată lumea știe că în permanență, noi practic în fiecare săptămână auzim câte o condamnare, dar un lucru pe care pe mine mă neliniștește, mă face să strig să răgușesc de durere este că însuși Șor, care a finanțat toată această structură, (…) acesta încă nu este deferit justiției. Aici, în Procuratura Anticorupție… pentru că ofițerii CNA au terminat probabil toată activitatea. Aici este dosarul. Și noi am venit să cerem ca acest dosar să fie adus la judecătorie. Șor trebuie dus în judecată, trebuie judecat chair dacă este fugar. (…) Prin astfel de acțiuni, noi ne vom convinge, vom pune la respect corupții”, a declarat Arina Spătaru în timpul protestului.

NM a solicitat un comentariu de la Procuratura Anticorupție cu privire la protestul Arinei Spătaru.

Procuratura Anticorupție asigură că întreprinde toate acțiunile necesare pentru ca persoanele care se fac vinovate de săvârșirea unei infracțiuni să fie trase la răspundere penală într-un termen rezonabil”, a comunicat instituția.

PA a mai menționat că Ilan Șor are statut de învinuit în cazul finanțării ilegale a ALDE.

Amintim că pe cazul finanțării ilegale a Alianței Liberalilor și Democraților pentru Europa au fost condamnați fostul secretar general al formațiunii, Adrian Culai, și activistul civic Mihail Bagas.

Conform acuzării, în iunie 2023, Culai a fost instigat de către liderul grupării criminale „Șor”, Ilan Șor, să creeze sau să preia conducerea unui partid politic cu idei proeuropene. Scopul era ca acest partid să participe la alegerile locale pentru ca grupul din care făceau parte să-și păstreze și să-și întărească controlul asupra politicii și societății. Pentru asta, Șor i-a promis lui Culai o recompensă financiară în sumă de 10 000 de euro lunar și 100 000 de dolari, dacă formațiunea obținea cel puțin 5% din voturi.

Astfel, Culai a decis să preia o formațiune deja existentă Partidul Acțiunea Democratică, care ulterior a fost redenumit în „Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa” (ALDE), în cadrul căruia acesta a fost desemnat secretar general. Culai și-a luat responsabilitatea de a organiza contabilitatea și finanțele partidului. Potrivit PA, în scopul consolidării ALDE, la sfârșitul lunii august 2023, Culai a acceptat cu bună știință mijloace bănești în sumă de 452 700 dolari de la Ilan Șor.

Adrian Culai și-a recunoscut vina, iar potrivit Arinei Spătaru a colaborat și cu ancheta. În iunie 2025, acesta a fost condamnat la 4 ani de închisoare cu suspendare, cu un termen de probațiune de un an, precum și i-a fost stabilită o amendă de 200 000 de lei.

Mihai Bagas, cel de-al doilea învinuit în cazul finanțării ilegale a ALDE, a avut rol de intermediar, fiind cel care a transmis lui Adrian Culai suma de 452 700 de dolari. Deși inițial pleda nevinovat, Bagas și-a recunoscut ulterior vina și a colaborat cu ancheta. În septembrie 2025, Bagas a fost condamnat de prima instanță la 3 ani de închisoare, cu suspendare condiționată pe un termen de probațiune egal cu pedeapsa.

Arina Spătaru însăși a fost implicată în investigarea schemei de finanțare a partidelor politice de către Șor. Politiciana l-a denunțat la Procuratura Anticorupție pe Alexandr Nesterovschi, ex-deputat și membru al Partidului „Renaștere”, afiliat lui Șor, după ce acesta i-a propus să înființeze sau să preia conducerea unui partid pretins a fi pro-european, dar care să acționeze în interesele oligarhului, și a colaborat cu organul de urmărire penală pentru a aduna probe. Printre altele, politiciana a documentat, sub controlul procurorilor anticorupție, întâlnirea cu Nesterovschi, în timpul căreia i-a transmis 50 000 de dolari, 100 000 de lei și un telefon mobil destinat discuțiilor securizate cu Șor.

Pe 19 martie 2025, Nesterovschi a fost condamnat la 12 ani de închisoare, însă acesta a fugit la scurt timp înainte de pronunțarea sentinței (detalii – aici)

***

Ilan Șor este deja condamnat definitiv la 15 ani de închisoare în dosarul „Frauda bancară”.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: