rohealthreview.ro

Un proiect de circa €350 mii va fi implementat în 8 centre medicale din Moldova, pentru telemedicină

În Republica Moldova a fost lansat un proiect pilot privind implementarea telemedicinei în opt centre medico-sociale din țară. Astfel, 24 de lucrători medicali și sociali vor oferi servicii de îngrijire de la distanță în baza consultațiilor oferite de medicii specialiști. Ulterior  această inițiativă ar putea fi extinsă la nivel național. Proiectul pilot, cu valoarea de 345.000 EUR, e finanțat de Agenția Cehă de Dezvoltare și urmează a fi implementat până la finele anului 2024.

Dar ce înseamnă telemedicina?

Telemedicina reprezintă furnizarea serviciilor de îngrijire și sănătate de la distanță, atunci când medicul și pacientul se află în locații diferite. Telemedicina se bazează pe utilizarea tehnologiilor și a dispozitivelor mobile precum telefonul, tableta sau calculatorul.

Aplicată eficientă și folosită corespunzător, telemedicina poate îmbunătăți substanțial calitatea vieții oamenilor care fie au nevoie de îngrijiri medicale, fie au o boală cronică sau necesită monitorizare permanentă.

Avantajele telemedicinei sunt numeroase: suprimă barierile georgrafice, oferă acces către medici și specialiști din alte orașe ale țării sau chiar din străinătate, reduce cheltuielile de transport ale pacientului, despovărează sistemul medical primar, scurtează timpul de așteptare al unei consultații la cabinet, crește gradul de acces al omului de rând la servicii de sănătate, iar cel mai important este că, în pandemie, telemedicina reduce mult riscul infectării cu virusul COVID-19.

Ce beneficii aduce telemedicina pentru omul de rând?


Fiecare din noi are cel puțin o rudă în etate la țară: fie o mătușă, un unchi,  o bunică, un verișor etc.

Dacă facem un exercițiu de imaginație, înțelegem rapid cum telemedicina poate ușura viața omului de rând.

Haideți să o cunoaștem pe mătușa Maria. Ea are 72 de ani și locuieste în satul Palanca. Mătușa Maria are o afecțiune cronică care o obligă să se prezinte periodic la medic pentru o consultație de monitorizare. În sat medici nu-s, îi găsești doar la raion, în Ștefan Vodă.

Satul Palanca e situat la 45 km de centrul raional. Un drum până la Ștefan Vodă costă în jur de 26 de lei, iar dus-întors asta înseamnă că mătușa Maria scoate din buzunar cel puțin 52 de lei de fiecare dată când trebuie să meargă la medic pentru consultul de monitorizare.

Dacă starea de sănătate a mătușii Maria nu reprezintă o urgență, grație telemedicinii, mătușa Maria și-ar putea primi consultația de la distanță, direct de la ea de acasă. Un alt lucru important pentru mătușa Maria constă în faptul că telemedicina i-ar reduce contactul cu virusul Covid-19 și i-ar limita interacțiunea cu grupurile mari de oameni.

Statul nu are încă un cadru actual de reglementare pentru telemedicină


În Moldova, cadrul normativ relevant domeniului de telemedicină și sănătate electronică este fragmentat și nu e inclus într-un singur act. Prevederi dispersate despre telemedicină se regăsesc în 41 de acte juridice, însă reglementările existente sunt de mult timp depășite și necesită actualizare și aliniere la standardele europene.

„Serviciile de azi trebuie regândite și reconceptualizate așa încât să răspundă nevoilor pe care le resimt oamenii”, a declarat Galina Bujor, șefa Direcției politici de asistenţă socială a familiilor cu venituri mici, vârstnicilor şi veteranilor din cadrul Ministerului Muncii și Protecție Sociale.

Și Tatiana Zatîc, șefa Direcției Politici în domeniul Asistenței Medicale Primare din cadrul Ministerului Sănătății a enunțat intenția autorităților de a susține eforturile asumate prin acest proiect menționând că: „…datorită telemedicinei, vom putea interveni pentru a oferi îngrijiri persoanelor care se află în dificultate, iar Ministerul Sănătății va susține pe deplin acest proiect și va oferi organizațiilor tot suportul necesar pentru implementarea activităților planificate”.

Astfel, cu sprijinul autorităților cheie din domeniu, Caritas Cehia și Asociația Homecare își propun să creeze o comisie consultativă care va avea rolul de a defini conceptul serviciilor de telemedicină în îngrijirea la domiciliu și va stabili un set de standardele de calitate în această direcție.

Evenimentul de lansare al proiectului s-a desfășurat online, la 23 noiembrie 2021 și a reunit circa 284 de persoane, printre care Ambasadorul Extraordinar și Plenipotențiar al Republicii Cehe în Republica Moldova, Stanislav Kázecký,  reprezentanți ai autorităților publice centrale și locale și ai mediului privat, prestatori ai serviciilor medico-sociale, medici de specialitate și asistenți medicali.

 

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

Sandu explică reducerea pragului de vot pentru Comisia Vetting: „Nu putem opri reforma justiției pentru că nu există 61 de voturi”

Reducerea pragului de vot pentru aprobarea membrilor Comisiei Vetting de la 61 la 51 este necesară pentru a nu bloca reforma justiției. Poziția a fost exprimată pe 5 martie de Președinta Maia Sandu în cadrul emisiunii „Cabinetul din Umbră” de la Jurnal TV. Sandu a argumentat că în actualul Parlament nu există 61 de deputați care să susțină reforma justiției și că mecanismul adoptat este similar celui aplicat la numirile în Consiliul Superior al Magistraturii, fiind coordonat la timpul său cu Comisia de la Veneția. Cât despre criticile aduse numirii lui Herman von Hebel, oficiala a spus că acesta este incomod pentru unii politicieni tocmai pentru că a avut o contribuție mare în curățirea sistemului și că nu vede niciun motiv să îi pună la îndoială integritatea.

„În acest Parlament nu există 61 de deputați care să susțină reforma justiției. Nu există. Dacă nu sunt 61 de voturi, nu stai fără membri — mergi la o majoritate simplă. Și majoritatea simplă este totuși o majoritate. Nu putem opri reforma justiției pentru că nu există 61 de voturi. Nu vorbim despre schimbarea Constituției, vorbim doar despre numirea unor membri în Comisia de Vetting. Dacă nu s-au găsit 61, e firesc, așa cum este la numirea în CSM, să existe o soluție de deblocare”, a declarat Sandu.

Cele mai mari atacuri — la Comisia de Prevetting

Șefa statului a explicat și de ce insistă asupra candidaturii lui Herman von Hebel, precizând că acesta a făcut parte din prima Comisie de Prevetting, care a obținut cele mai bune rezultate în curățarea sistemului de justiție. Președinta a reamintit că au fost lupte majore pentru componența Curții Supreme de Justiție și a Consiliului Superior al Procurorilor, iar membrii comisiei au rezistat presiunilor și și-au făcut treaba. Tocmai de aceea, spune Sandu, ei au fost cei mai atacați — nu direct de judecătorii și procurorii vizați, ci prin campanii bine orchestrate.

„Dacă stăm să ne uităm ce candidați au fost și ce fel de oameni au încercat să intre în CSM și în CSP și ne uităm care a fost rezultatul — cea mai mare curățenie în sistemul justiției a făcut-o Comisia de Prevetting. Și s-a confruntat cu cele mai mari atacuri. Aproape toți membrii, cu excepția celui delegat de opoziție, au fost supuși unui atac constant. Eu, dimpotrivă, cred că oamenii aceștia au demonstrat rezistență la influență și, în plus, sunt calificați, dacă ne uităm la CV. Ce ne dorim este ca această evaluare să se facă corect și să se facă la procurori cât mai repede, pentru că acolo lucrurile s-au tergiversat la nesfârșit”, a declarat președinta.

Sandu: Nu am găsit niciun motiv să pun la îndoială integritatea lui Herman von Hebel

Maia Sandu a respins îngrijorările legate de integritatea lui Herman von Hebel, făcând referire la o investigație jurnalistică privind o reformă pe care acesta a promovat-o în trecut. Președinta a spus că a citit investigația și nu a găsit nimic îngrijorător, adăugând că același lucru l-au constatat și reprezentanții Uniunii Europene, care l-au inclus pe Herman von Hebel pe lista de candidați.

„Și eu am făcut reforme și am dat oameni afară, și unii dintre ei au fost reinstalați. Scuzați-mă, acesta nu este un argument, nu are nicio treabă cu integritatea omului. Eu am citit aceste investigații și nu este nimic acolo. Le-au citit și cei de la Uniunea Europeană, care au inclus omul în această listă. Credibilitatea comisiei depinde de rezultat. Scuzați-mă, care membru al Parlamentului din opoziție susține reforma justiției? Unii au scris în programele lor desființarea comisiilor de vetting, alții au vorbit de sute de ori că le displace evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Lor le place altfel de comunicare cu judecătorii și procurorii, nu reforme din astea”, a declarat Sandu.

„Să nu-și facă nimeni speranțe că ajunge la CSJ fără vetting”

Sandu a subliniat că evaluarea procurorilor din procuraturile specializate trebuie încheiată în acest an, precizând că la Procuratura Anticorupției procesul durează deja de doi ani, iar la Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate abia a început. Președinta a avertizat că vettingul va ajunge până la urmă și la Curtea Supremă de Justiție, îndemnând pe cei interesați să depună dosarul cât mai devreme.

„Să nu-și facă speranțe că o să intre cineva la CSJ fără vetting. Nu există așa ceva. Cei care vor să ajungă la CSJ îi îndemn să depună dosarul cât mai devreme”, a declarat Sandu.

Amintim că pe 5 martie, votul din Parlament prin care pragul de aprobare a membrilor Comisiei Vetting a fost redus de la 61 la 51 de voturi a stârnit reacții dure în spațiul public. Politicieni, jurnaliști și experți au acuzat că modificarea a fost făcută special pentru a facilita numirea candidatului olandez Herman von Hebel, care nu întrunise cele 61 de voturi necesare la ședința din 26 februarie. Opoziția parlamentară a anunțat că va contesta decizia la Curtea Constituțională.

***

Reamintim că pe 26 februarie, PAS a încercat să aprobe numirea a doi membri în Comisia Vetting — olandezul Herman von Hebel și francezul Bernard Lavigne. Proiectul a eșuat, fiind susținut de doar 53 de deputați, toți din fracțiunea PAS, deși era nevoie de cel puțin 61 de voturi. Formațiunea de guvernământ deține 55 de mandate în actuala legislatură.

Opoziția a refuzat să susțină proiectul din cauza nemulțumirii față de candidatura lui von Hebel, deși și-a exprimat sprijinul pentru Lavigne. Forțele de opoziție au acuzat totodată PAS că a propus cele două candidaturi la pachet, tocmai pentru a asigura numirea lui von Hebel.

Pe 3 martie, deputatul PAS Igor Chiriac a anunțat că fracțiunea sa va identifica o soluție de deblocare a situației, menționând că se ia în calcul inclusiv modificarea legii pentru ca numirile să poată fi aprobate cu 51 de voturi. A doua zi, pe 4 martie, PAS a și înregistrat amendamentul, care a fost inclus într-un proiect de lege privind „fortificarea securității judecătorilor” și votat pe 5 martie în a doua lectură, cu 55 de voturi — exclusiv ale majorității parlamentare.

Potrivit mecanismului adoptat, dacă un candidat extern nu întrunește cele 61 de voturi necesare, Comisia juridică îl poate înainta din nou către Parlament, iar la a doua votare acesta poate fi aprobat cu simpla majoritate de 51 de voturi. Modificarea vizează exclusiv candidații propuși de partenerii internaționali, pragul de 61 de voturi fiind menținut pentru candidații naționali.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: