Polițiștii de frontieră au depistat un permis de conducere fals asupra unui cetățean azer, care încerca să treacă frontiera moldo-ucraineană pentru a intra în Republica Moldova. Cazul a avut loc pe 1 decembrie, la punctul de trecere a frontierei (PTF) Palanca-Maiaki-Udobnoe. Informațiile au fost confirmate de Inspectoratul General al Poliției de Frontieră (IGPF), într-un comunicat din 2 decembrie.
Un tânăr de 22 de ani, din Azerbaidjan, s-a prezentat la PTF Palanca-Maiaki-Udobnoe, pe sensul de intrare în Moldova, în calitate de pieton.
Potrivit IGPF, conform criteriilor de analiză de risc, persoana a fost supusă unui control special, iar în rezultat s-a descoperit un permis de conducere.
„Actul, pretins a fi emis de către autoritățile ucrainene, conținea indici de falsificare. La verificarea suplimentară, cu ajutorul tehnicii din dotare, au fost confirmate suspiciunile polițistului de frontieră. În declarații, cetățeanul susține că ar fi obținut permisul pe căi legale”, se arată în comunicat.
Polițiștii de frontieră din Direcția regională EST continuă cercetările. Documentul a fost ridicat și urmează să ajungă în laboratorul criminalistic al IGPF.
Străinul și-a întrerupt călătoria și a revenit în Ucraina.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Echipa NordNews a raportat, pe 22 septembrie, că s-a infiltrat într-una dintre multiplele rețele de influență create prin intermediul organizației „Evrazia”, care are legături cu Ilan Șor. Jurnaliștii susțin că, timp de cinci luni, au lucrat „cot la cot” cu oameni trimiși de Moscova, au intrat în cercul lor de încredere și au ajuns să „presteze” servicii în interesul unor partide din Republica Moldova.
„Accentul este pe Moldova”
Pe 29 mai 2025, administratorul NordNews, împreună cu alți participanți, a devenit parte a unui program intitulat „Hackathonul tehnologiilor electorale”, anunțat de „Evrazia”. Potrivit sursei, programul de instruire online a durat o lună și a vizat tineri cu vârste între 18 și 35 de ani, în principal din Republica Moldova.
„Programul nostru se numește „Hackathonul tehnologiilor electorale”. Principalii noștri participanți sunt tineri din diferite țări ale Eurasiei, cu accent pe … Procesul electoral care are loc acum pe continentul eurasiatic este în Moldova. În principiu, accentul este pe Moldova” – a declarat unul dintre așa zișii „experți”, Dmitri Novikov, chiar în unul dintre primele webinare, comunică sursa citată.
Experții – polit-tehnologi ruși
NordNews scrie că aproape toți experții din cadrul programului au fost polit-tehnologi ruși cu experiență în campanii, agitație și lucru cu psihologia maselor.
„Când se cumpără o anumită pătură marginalizată a populației, i se spune: mergi la secție, ia buletinul, adu-l în buzunar aici, primești o sticlă de vodcă, punem noi bifa. Apoi e chemat următorul și i se spune: „Ține buletinul completat, mergi, ia unul curat, intri în cabină, îl bagi în buzunar, din buzunar scoți pe cel completat, îl arunci acolo, pe cel curat ni-l aduci înapoi, primești o sticlă de vodcă” – le spunea participanților, la una dintre lecții, polit-tehnologul Alexei Vertunțov, scrie NordNews.
În timpul programului, potrivit sursei citate, experții au vorbit deschis despre cum să „gestionezi” opinia publică. Participanții au analizat metode de schimbare a comportamentului unei persoane, tehnici de manipulare a răspunsurilor respondenților și metode de presiune psihologică.
„Dacă ați observat că cei mai activi alegători din circumscripția voastră sunt mamele tinere și bunicile cu doi-trei nepoți, asta nu înseamnă că trebuie să le spuneți că fiecare mămică va primi un cărucior nou, iar fiecărei bunici i se va mări pensia. Nu vă vor crede. Dar, puteți vorbi despre importanța valorilor familiei, despre faptul că bunicile fac o muncă foarte importantă și că ar fi bine să mărim puțin pensia. În asta, de fapt, constă arta consultantului politic” – le povestea un alt polit-tehnolog, Piotr Korolev, potrivit sursei citate.
Portretele principalelor figuri ale politicii moldovenești
În timpul programului, participanții au primit materiale pentru studiul individual: fișe despre principalele procese politice din Moldova, un „pașaport electoral”, precum și portrete ale principalelor figuri ale politicii moldovenești. Potrivit sursei citate, în fișa despre principalii politicieni din R. Moldova, cei proeuropeni sunt descriși sec, cu accent pe legăturile lor cu Occidentul:
Maia Sandu are dublă cetățenie, România și Republica Moldova. „Pentru prima oară declarăm foarte clar și deschis că Rusia reprezintă cea mai mare amenințare la adresa securității noastre naționale”.
Igor Grosu: unii dintre moldoveni îl numesc „urecheatul”, precum și „nu Ivanovici”, din cauza unei situații în care i s-au adresat cu „Igor Ivanovici”, iar Grosu a răspuns că „Ivanovicii sunt în Siberia”.
Andrei Spînu este acuzat de diverși politicieni, inclusiv de primarul Chișinăului, Ion Ceban, de corupție și deturnare de fonduri în procesul de construcție a drumurilor.
În schimb, notează NordNews, informațiile și citatele despre politicienii proruși sunt prezentate cu totul altfel:
Igor Dodon: „Consider că avem multe probleme pe care trebuie să le rezolvăm împreună cu Rusia, aceasta e adevărat. Dar eu nu sunt pro-rus, nici pro-occidental, ci pro-Moldova, susținător al statalității noastre. Cred că cel mai important este să respectăm interesele propriei țări. „Pro-rusismul” meu este un clișeu pe care încearcă să-l implanteze în conștiința cetățenilor oponenții mei politici.”
Alexei Lungu: „Suveranitatea și identitatea noastră, datorită jocurilor geopolitice ale Maiei Sandu și ale acoliților ei, s-au transformat într-o adevărată monedă de schimb. Pe zi ce trece, la indicația președintelui, R. Moldova depinde tot mai mult de dictatul altor țări, se afundă în credite, sunt impuse valori care ne sunt străine, se militarizează și cochetează cu NATO.”
Evghenia Guțul: „În martie 2024, Guțul s-a aflat într-o vizită de lucru în Rusia, unde s-a întâlnit, printre alții, și cu președintele Vladimir Putin. Imediat după victoria la alegerile pentru bașcan al Găgăuziei, Guțul a declarat că vrea să fie mai aproape de Federația Rusă, afirmând că partidul „Șor” este prorus. De asemenea, Guțul a declarat că Găgăuzia își va proclama independența în cazul intrării Republicii Moldova în componența României.”
Pe 14 iulie a avut loc sesiunea finală. Publicația notează că participanților li s-a promis o deplasare în Bulgaria, ulterior mutată în Turcia. În cele din urmă, participanții Hackathonului nu au mai plecat nicăieri, iar Alina Juk, cea care făcuse promisiunea, s-a dus singură în Turcia.
Potrivit NordNews, deși părea finalul „Hackathon-ului tehnologiilor electorale”, evenimentul a servit ca tranziție către recrutarea voluntarilor pentru rețelele teritoriale de tineri agitatori. Anna Denisenko, una dintre coordonatoarele Hackathon-ului, a propus două locuri de lideri în Moldova, iar un jurnalist sub acoperire și o participantă din Chișinău au fost selectate.
Sarcina – să desfășoare sondaje
Publicația notează că reporterul infiltrat trebuia să adune o echipă la Bălți, să organizeze acțiuni și să desfășoare sondaje: 600 lei pentru fiecare participant la teren și 1.500–2.000 lei pentru responsabilul de echipă. Reporterul infiltrat a adunat o echipă de 20 de persoane, iar sub coordonarea ei au avut loc 4 acțiuni în perioada iunie și septembrie, organizând un sondaj „formator” și trei măsurări ale ratingului simpatiilor politice la Chișinău, Bălți și în satele R. Moldova.
În discuțiile cu reporterul sub acoperire, Alina Juk a menționat de mai multe ori că rezultatele sondajelor „formatoare” și ale „ratingului simpatiilor politice” sunt așteptate de diverse partide de opoziție, notează sursa citată. „Ieri ai spus că Blocul Patriotic așteaptă rezultatele noastre. Asta înseamnă că există colaborare cu ei?” – o întreba reportera sub acoperire pe Alina Juk. „Nu. Doar erau interesați. Și „Alternativa” a întrebat” – răspundea aceasta, potrivit NordNews. Pentru sursa citată, reprezentanții blocului „Alternativa” au negat informația. NordNews scrie că blocul „Patriotic” nu a răspuns la apelurile redacției.
Ulterior, Alina Juk a invitat-o pe reportera sub acoperire la Chișinău, la un club de presă al producătorului general al TVC21, despre viitorul tinerilor din R. Moldova și concluziile summitului Republica Moldova–Uniunea Europeană. Printre vorbitori era și deputatul Bogdan Țîrdea.
Reporterul sub acoperire – la sediul Partidului „Moldova Mare
Cu o zi înainte, reporterul sub acoperire, colegii săi și subordonații au fost chemați la Chișinău pentru un instructaj privind distribuirea ziarelor. La sosire, au descoperit că este sediul Partidului „Moldova Mare” și li s-a propus să semneze un contract de voluntariat cu această formațiune, notează NordNews.
„Anti-PAS și anti-Sandu”
Între timp, reporterul sub acoperire a devenit participantă a cursului „Info Lider”. Tinerii implicați puteau primi până la 5 mii de lei pe lună pentru crearea și postarea de clipuri video pe TikTok, Facebook și Instagram, menite să discrediteze partidul de guvernământ, scrie NordNews.
„Proiectul „Info Lider” răspândește agenda politico-informativă pe teritoriul Moldovei. Agenda noastră, după cum înțelegeți, este politică și este, în principiu, anti-PAS și anti-Sandu. Nu suntem subordonați cuiva, nu avem un singur partid de care să depindem și ale cărui idei să le promovăm. La moment, proiectul „Info Lider” este, să zicem, o brigadă privată. Primim comanda și o executăm” – le-a spus ADAM P, coordonator de programe în cadrul ONG-ului „Evrazia”.
Participanților li s-au organizat și traininguri online de creare video. La cererea curatorilor, reporterul a creat conturi false pe rețele sociale și a postat clipuri conform sarcinilor primite. NordNews notează că, deși li s-au promis remunerări, banii nu au fost virați.
Pe 16 august, persoanele recrutate de Ilan Șor cu 3.000 de dolari pe lună s-au adunat la un protest pe termen nedeterminat în scuarul Gării din Chișinău. NordNews notează că tinerilor li s-a cerut să reflecte evenimentul gratuit, iar a doua zi au primit sarcina de a comenta videoclipurile despre protest în programul „Info Lider”.
Reporterul sub acoperire a primit 50 de mii de lei
Potrivit NordNews, investigația s-a încheiat într-un apartament de pe strada Independenței din municipiul Chișinău, „casa conspirativă” în care reporterul sub acoperire a fost invitat de Alina Juk pentru a fi plătit pentru activitățile desfășurate împreună cu echipa de „voluntari”.
„Pe parcursul întregului proiect, reporterul nostru sub acoperire a primit 50 de mii de lei, atât în moneda națională, cât și în dolari”, notează jurnaliștii. Potrivit NordNews, suma primită acolo, ca și toate celelalte plăți încasate pe durata infiltrării, au fost transferate integral Centrului Național Anticorupție, cu acte de predare-primire. Potrivit jurnaliștilor, în urma probelor puse la dispoziția autorităților, zece persoane au fost reținute, între care și Alina Juk.
