Ungaria a amânat din nou ratificarea aderării Finlandei şi Suediei la NATO, deși Viktor Orban declară că susține procesul

Parlamentul de la Budapesta a amânat joi din nou, până la sfârşitul lunii martie, dezbaterea şi votul asupra ratificării aderării Finlandei şi Suediei la NATO. La nivel declarativ, premierul Viktor Orban, al cărui partid Fidesz deține majoritatea în parlament, susține aderarea celor două țări, pe care le acuză totodată că răspândesc „minciuni sfruntate” despre Ungaria. Turcia și Ungaria sunt ultimele țări NATO care mai trebuie să ratifice aderarea Finlandei şi Suediei la alianța nord-atlantică, scrie Digi24.

Deşi dezbaterea parlamentară pe acest subiect începuse miercuri şi presa specula asupra unui vot săptămâna viitoare, legislativul ungar a programat pentru săptămâna 20-24 martie finalizarea procesului de ratificare.

Partidul Fidesz, formaţiunea premierului Viktor Orban, majoritară în parlament, tergiversează această ratificare din vara anului trecut.

Viktor Orban a susţinut săptămâna trecută că sprijină aderarea Finlandei şi Suediei la NATO, dar a acuzat aceste două ţări că, asemeni Bruxellesului, răspândesc „minciuni sfruntate” despre situaţia democraţiei şi a statului de drept în Ungaria, o temă perpetuă de conflict între guvernul său de orientare conservatoare şi oficiali europeni.

De asemenea, a mai susţinut Orban, există în partidul său deputaţi care în aceste condiţii nu sunt de acord cu aderarea Finlandei şi Suediei la NATO, prin urmare parlamentul ungar va trimite delegaţii la Helsinki şi Stockholm pentru discuţii pe acest subiect.

Delegație ungară în Suedia și Finlanda

Un purtător de cuvânt parlamentar suedez a confirmat joi, potrivit Reuters, că o delegaţie a deputaţilor ungari va efectua o vizită în Suedia pe 7 martie pentru discuţii privind aderarea acestei ţări la NATO. Delegaţia va fi condusă de vicepreşedintele parlamentului ungar, Csaba Hende, şi se va întâlni, printre alţii, cu preşedintele parlamentului suedez Andreas Norlen.

Mai devreme săptămâna aceasta, Finlanda anunţase de asemenea că aşteaptă vizita unei delegaţii ungare.

Primirea celor două ţări în Alianţă se loveşte de veto-ul Turciei, care le-a acuzat că adăpostesc pe teritoriile lor „terorişti”, termen prin care Ankara desemnează în special membrii Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK).

În urma negocierilor cu guvernul turc, Suedia şi Finlanda au semnat anul trecut cu acesta un memorandum prin care se angajează că vor considera PKK organizaţie teroristă. Aceste două ţări s-au angajat de asemenea să nu susţină diferitele grupări adversare ale Ankarei, printre care şi mişcare armată kurdă YPG din Siria.

Turcia a transmis semnale că ar putea accepta în cele din urmă aderarea Finlandei la NATO, însă a devenit şi mai radicală împotriva primirii Suediei în Alianţă, după ce o grupare prokurdă a „executat” simbolic în ianuarie la Stockholm un manechin care-l înfăţişa pe preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan, şi un membru al extremei drepte a ars un exemplar al Coranului în capitala suedeză.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

stiri.md

Brățările electronice: Inspectoratul Național de Probațiune neagă că ar favoriza o companie

Inspectoratul Național de Probațiune a declarat că nu a favorizat nicio companie în cadrul procedurilor de achiziționare a echipamentelor de monitorizare electronică. Reacția vine după ce portalul Europa Liberă Moldova a publicat o investigație despre dependența statului de o singură firmă în cazul brățărilor electronice. Investigația a fost publicată în contextul tragediei de la Măgdăcești, unde un bărbat aflat sub monitorizare electronică și-a ucis soția, după care și-a luat viața.

„Inspectoratul Național de Probațiune nu a favorizat și nu favorizează nicio companie în cadrul procedurilor de achiziționare a echipamentelor de monitorizare electronică. Dimpotrivă, după ultima achiziție făcută în 2022 de fosta conducere INP, instituția a lansat în 2024, ulterior în 2025, mai multe proceduri de achiziții care nu s-au finalizat cu succes. Motivul era fie lipsa de participanți, având în vedere că nu sunt foarte multe companii care oferă asemenea echipamente, iar companiile mari nu ofertează pentru o cantitate atât de mică, fie că nu erau întrunite condițiile necesare”, a comunicat Inspectoratul pe 3 septembrie.

Potrivit instituției, achiziția din 2022 a constat în cumpărarea a 100 de echipamente de monitorizare electronică de tip biblok (brățară și stație), în valoare de 620 000 de lei, fără TVA, de la compania Infoexpress. Conform Inspectoratului, până în 2026 nu au mai fost achiziționate astfel de echipamente, întrucât procedurile nu s-au finalizat cu succes.

Inspectoratul a declarat că, pe parcursul anului 2025, au fost depuse eforturi pentru atragerea companiilor străine la procedurile de achiziții publice. „Au fost transmise solicitări la peste 20 de companii, care au refuzat. De asemenea, au fost transmise solicitări către Ambasade, Consiliul Europei, Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ), UNICEF Moldova, în susținerea achiziționării sau donării a unui număr de echipamente de ME”, a comunicat Inspectoratul.

Inspectoratul a declarat că, în 2026, au fost lansate două proceduri de achiziție, la ambele participând Infoexpres. Prima a fost anulată deoarece compania nu a întrunit condițiile, certificatul de conformitate fiind expirat, iar cea de-a doua s-a finalizat cu achiziționarea a 200 de echipamente de tip biblok (brățară și stație), în valoare de 1 612 000 de lei, fără TVA.

„În vederea asigurării funcționalității monitorizării electronice a persoanelor până în prezent, au fost reparate în baza contractelor de prestări servicii echipamentele existente care se aflau în stoc, achiziționate în anii 2022, 2021. Toate procedurile de achiziții publice sunt desfășurate cu respectarea legislației în vigoare, în condiții de transparență, concurență și tratament egal pentru toți operatorii economici”, a conchis Inspectoratul.

***

Pe 2 septembrie, portalul Europa Liberă Moldova a publicat o investigație despre dependența statului de o singură firmă în cazul brățărilor electronice. Potrivit sursei citate, Infoexpres este de mai mulți ani unicul distribuitor al dispozitivelor electronice de supraveghere pentru Inspectoratul Național de Probațiune (INP) și tot ea repară dispozitivele defecte. Compania a câștigat ultimul contract cu INP, pe 10 iulie 2026, fiind singurul participant la licitație. Europa Liberă Moldova a scris că regulile de participare au fost restrictive, una dintre condiții fiind compatibilitatea dispozitivelor cu softul folosit de INP. În documentația tehnică nu existau referințe tehnice despre acest program, astfel încât alte firme să poată ști dacă dispozitivele sale sunt sau nu compatibile. Aplicația de monitorizare electronică a fost realizată chiar de Infoexpres, iar configurația acesteia este cunoscută doar de companie și de INP.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: