Ungaria a amânat din nou ratificarea aderării Finlandei şi Suediei la NATO, deși Viktor Orban declară că susține procesul

Parlamentul de la Budapesta a amânat joi din nou, până la sfârşitul lunii martie, dezbaterea şi votul asupra ratificării aderării Finlandei şi Suediei la NATO. La nivel declarativ, premierul Viktor Orban, al cărui partid Fidesz deține majoritatea în parlament, susține aderarea celor două țări, pe care le acuză totodată că răspândesc „minciuni sfruntate” despre Ungaria. Turcia și Ungaria sunt ultimele țări NATO care mai trebuie să ratifice aderarea Finlandei şi Suediei la alianța nord-atlantică, scrie Digi24.

Deşi dezbaterea parlamentară pe acest subiect începuse miercuri şi presa specula asupra unui vot săptămâna viitoare, legislativul ungar a programat pentru săptămâna 20-24 martie finalizarea procesului de ratificare.

Partidul Fidesz, formaţiunea premierului Viktor Orban, majoritară în parlament, tergiversează această ratificare din vara anului trecut.

Viktor Orban a susţinut săptămâna trecută că sprijină aderarea Finlandei şi Suediei la NATO, dar a acuzat aceste două ţări că, asemeni Bruxellesului, răspândesc „minciuni sfruntate” despre situaţia democraţiei şi a statului de drept în Ungaria, o temă perpetuă de conflict între guvernul său de orientare conservatoare şi oficiali europeni.

De asemenea, a mai susţinut Orban, există în partidul său deputaţi care în aceste condiţii nu sunt de acord cu aderarea Finlandei şi Suediei la NATO, prin urmare parlamentul ungar va trimite delegaţii la Helsinki şi Stockholm pentru discuţii pe acest subiect.

Delegație ungară în Suedia și Finlanda

Un purtător de cuvânt parlamentar suedez a confirmat joi, potrivit Reuters, că o delegaţie a deputaţilor ungari va efectua o vizită în Suedia pe 7 martie pentru discuţii privind aderarea acestei ţări la NATO. Delegaţia va fi condusă de vicepreşedintele parlamentului ungar, Csaba Hende, şi se va întâlni, printre alţii, cu preşedintele parlamentului suedez Andreas Norlen.

Mai devreme săptămâna aceasta, Finlanda anunţase de asemenea că aşteaptă vizita unei delegaţii ungare.

Primirea celor două ţări în Alianţă se loveşte de veto-ul Turciei, care le-a acuzat că adăpostesc pe teritoriile lor „terorişti”, termen prin care Ankara desemnează în special membrii Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK).

În urma negocierilor cu guvernul turc, Suedia şi Finlanda au semnat anul trecut cu acesta un memorandum prin care se angajează că vor considera PKK organizaţie teroristă. Aceste două ţări s-au angajat de asemenea să nu susţină diferitele grupări adversare ale Ankarei, printre care şi mişcare armată kurdă YPG din Siria.

Turcia a transmis semnale că ar putea accepta în cele din urmă aderarea Finlandei la NATO, însă a devenit şi mai radicală împotriva primirii Suediei în Alianţă, după ce o grupare prokurdă a „executat” simbolic în ianuarie la Stockholm un manechin care-l înfăţişa pe preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan, şi un membru al extremei drepte a ars un exemplar al Coranului în capitala suedeză.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

screenshot

Buzu, la o discuție despre alegeri cu cetățeni din Drochia: „Suntem popor sau suntem bâdle”. Reacții și explicația ministrului (VIDEO)

Ministrul Muncii și Protecției Sociale, Alexei Buzu, a declarat în timpul unei întâlniri cu un grup de oameni în satul Pelenia, raionul Drochia, că alegerile parlamentare vor arată dacă „suntem popor sau suntem „bâdle””. Un videoclip cu afirmația oficialului a fost publicat de Natalia Ixari, consiliera primarului capitalei, pe 7 septembrie. Exprimarea ministrului a atras un val de reacții critice din partea mai multor concurenți la scrutin: în timp ce unii au catalogat limbajul drept unul „stradal”, alții au menționat că vor sesiza Comisia Electorală Centrală. Ulterior, Alexei Buzu, care face campanie electorală pentru Partidul de guvernământ Acțiune și Solidaritate (PAS), deși nu figurează în lista formațiunii pentru parlamentare, a venit cu o reacție în care a menționat că imaginile video ar fi „scoase din context” și ar avea drept scop „să semene confuzie”.

În imaginile video, Alexei Buzu discută cu câteva zeci de persoane, subiectul fiind alegerile din această lună.

Ministrul le-a spus oamenilor că „nu este suficient” doar să iasă ei înșiși la vot în ziua scrutinului, ci trebuie să convingă și alte persoane să o facă. „Trebuie să vorbiți cu cei din mahala, trebuie să vorbiți cu cei din colectivul de muncă, trebuie să vorbiți cu membrii de familie, cu prieteni. Trebuie să mobilizați”, a menționat el.

Oficialul le-a mai vorbit celor prezenți despre importanța scrutinului. Acesta a spus: „Asta-i despre țara noastră. Pe 28 (28 septembrie, ziua când vor avea loc alegerile parlamentare – n. r.) va fi un exercițiu în care vom pune o oglindă în fața noastră. Și acolo vom vedea ce-i acolo: suntem popor sau suntem „bâdle””.

Reacții

Exprimarea ministrului Muncii și Protecției Sociale a provocat un val de reacții negative din partea contracandidaților la alegerile parlamentare pe rețelele de socializare.

Tatiana Crețu, candidată independentă, a scris: „Domnule Buzu, nu trebuie să așteptați până pe 28 septembrie ca să aflați cine sunt bâdlele. Noi și astăzi putem să vă spunem”.

Partidul Național Moldovenesc a condamnat declarațiile lui Buzu.

În Uniunea Europeană nu întâlnim asemenea derapaje de limbaj, întrucât pluralismul de opinie și pluripartidismul sunt valori fundamentale respectate și promovate. Nu poate fi calificat drept „bâdlă” omul care nu mai crede în propaganda unor mari realizări economice a guvernării PAS, când realitatea arată o creștere de doar 0,1%, una rușinoasă. Nu poate fi insultat astfel cetățeanul care s-a întors din diaspora pentru a contribui la schimbare, dar a găsit uși închise doar pentru că nu este membru PAS”, a menționat PNM.

Ion Ceban, primar de Chișinău și lider al Blocului „Alternativa”, a declarat într-un spot electoral că a fost „șocat de afirmațiile ministrului. „Noi cu dvs. nu suntem bâdle și să demonstrăm asta pe data de 28 septembrie, la alegerile parlamentare. (…) Hadeți să facem dreptate pentru toți!”, a spus el.

La rândul său, Corina Cojocaru, soția liderului Partidului Social Democrat European, Tudor Ulianovschi, a menționat că video-ul cu discuția lui Buzu cu cetățenii a arătat „nivelul său de profesionalism”. „În loc să unească societatea prin valori europene precum respectul, dialogul și pluralismul, reprezentanții PAS aleg un limbaj stradal care dezbină și societate și vor rămâne în istoria țării drept “politicienii cu cele mai multe perle și erori de comunicare” văzute vreodată”, a mai menționat Cojocaru.

Iar Olesea Stamate, candidată independentă, a declarat că afirmația ministrului a lăsat-o „fără cuvinte”. Totodată, Stamate, care a fost exclusă din Partidul Acțiune și Solidaritate în aprilie în urma unui scandal privind Legea amnistiei, a acuzat PAS că „a trădat” valorile cărora ea și oamenii în care crede au rămas „fideli”.

Pe lângă latura morală, există și cea juridică însă. Ministrul Buzu fiind implicat în procesul electoral contrar principiilor Comisiei de la Veneția cu privire la folosirea resurselor administrative. Voi depune o sesizare în acest sens la Comisia Electorală Centrală, pentru a opri acest dezmăț politic”, a adăugat concurenta electorală.

Explicația lui Buzu

După reacțiile apărute în mediul online, Alexei Buzu a venit cu o reacție la controversatul videoclip, pe Facebook.

Am fost și voi fi mereu alături de fiecare cetățean al acestei țări. Unii concurenți electorali aleg să recurgă la manipulări—imagini scoase din context menite să semene confuzie. Adevărul nu se schimbă prin înregistrări scoase din context. El rămâne acolo unde a fost mereu: în fapte, în muncă onestă și în respectul față de oameni. Continuăm cu fruntea sus!”, a declarat el.

Alegerile parlamentare vor fi organizate în data de 28 septembrie, iar campania electorală a demarat oficial pe 29 august.

Șapte miniștri din Guvernul Recean și-au suspendat activitatea pe durata campaniei electorale. Alexei Buzu nu face parte din listă.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: