portaldestiri

Unii pierd, alţii câştigă: Leul moldovenesc s-a întărit în raport cu dolarul și euro

Leul moldovenesc se întăreşte în raport cu moneda unică europeană şi dolarul american. Despre aceasta a anunțat, pe 14 august, guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei (BNM), Octavian Armașu. Astefl, în timp ce unii se bucură de aceste fluctuaţii, alţii îşi contabilizează pierderile.

„În majoritatea cazurilor există un exces de valută pe piață. De asemenea, sunt și situații inverse, când băncile sau companiile plătesc dividende sau când companiile energetice fac tranzacții mari”, a explicat Armașu.

Potrivit guvernatorului, această situație se datorează consumului scăzut și, ca urmare, scăderii importurilor.

„Există o cerere mică pentru importuri, deoarece cererea internă este slabă. Acest lucru contribuie la o cerere mică pentru monedă. […] Fie că ne place sau nu, această situație duce la întărirea leului. Cumpărăm valută astfel încât să nu existe fluctuații prea mari ale cursului de schimb. Dar nu putem cumpăra [monedă pentru a crea tendințe]”, a precizat Armașu.

Totodată, Octavian Armașu a menționat că situația se poate inversa, dacă situația cu consumul se normalizează.

În ultima lună leul moldovenesc s-a întărit cu aproape 4% în raport cu dolarul american și cu 5% față de moneda unică europeană. Deci, dacă pe 6 iulie cursul leului moldovenesc era de 18,38 la un dolar, atunci pe 14 august leul s-a întărit la 17,65 lei pentru un dolar.

Precizăm că rezervele Băncii Naţionale a Moldovei sunt formate, în mare parte, din dolari americani.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

IPN

Furtună va contesta sancțiunile UE: „Grupările de la Bruxelles au decis să aleagă ei înșiși cine trebuie să conducă țara noastră”

Președinta Partidului „Moldova Mare”, Victoria Furtună, afiliată oligarhului fugar Ilan Șor, consideră că în spatele deciziei prin care a fost inclusă pe listele de sancțiuni ale Uniunii Europene ar sta Partidul de guvernământ Acțiune și Solidaritate (PAS). Politiciana a sugerat că măsurile restrictive ar fi o formă de presiune asupra opoziției și a acuzat UE că „a ales cine trebuie să conducă țara noastră”. Precizările au fost făcute într-un comunicat publicat pe 15 iulie.

Astăzi vedem cum are loc, în mod deliberat, distrugerea a tot ceea ce am iubit la Uniunea Europeană. Grupările de la Bruxelles au decis, fără rușine și la vedere, după tradițiile colonialiste, să aleagă ei înșiși cine trebuie să conducă țara noastră — suverană. (…) Regimul PAS aplică sancțiuni prin intermediul acoliților lor străini, doar în privința politicienilor care au susținere și de care PAS se teme. Niciodată nu am fost și nu vom fi o opoziție comodă pentru junta galbenă!”, a declarat Victoria Furtună.

Politiciana a menționat că va contesta la Curtea de Justiție a Uniunii Europene decizia prin care i-au fost impuse sancțiuni.

PAS nu a comentat, deocamdată, învinuirile lansate în adresa sa de Victoria Furtună.

Amintim că, pe 15 iulie, Uniunea Europeană a inclus încă 7 politicieni și 3 entități în lista sa de sancțiuni pentru acțiuni menite să destabilizeze Republica Moldova. Este vorba despre Blocul „Victorie”, compania A7, Centrul Cultural-educațional al Moldovei, liderul Forței de Alternativă și Salvare a Moldovei, Alexandru Beșchieru, președinta Partidului „Moldova Mare”, Victoria Furtună, deputații fugari Alexandr Nesterovschi și Irina Lozovan, președinta Partidului „Renaștere”, Natalia Parasca, președintele Partidului „Șansă”, Alexei Lungu, și liderul Partidului „Victorie”, Vadim Grozavu. Toți cei vizați au legături cu oligarhul fugar Ilan Șor, împotriva căruia UE a impus măsuri restrictive încă în 2023.

Măsurile restrictive includ interdicția furnizării de fonduri pentru cei vizați de sancțiuni, interdicție de intrare pe teritoriul UE și înghețarea activelor.

În prezent, lista UE de sancțiuni pentru acțiuni de destabilizare a Republicii Moldova include 23 de persoane și 5 entități.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: