Colaj NM

Usatîi și Tarlev – înregistrați în calitate de candidați la prezidențiale 

Renato Usatîi a fost înregistrat de Comisia Electorală Centrală (CEC) în calitate de candidat la funcția de președinte al Republicii Moldova. O decizie în acest sens a fost luată de membrii CEC pe 18 septembrie. CEC a decis și înregistrarea lui Vasile Tarlev în calitate de candidat la funcția de președinte. 

Comisia Electorală Centrală a hotărât înregistrarea lui Renato Usatîi în calitate de candidat la funcția de președinte al Republicii Moldova, desemnat de formațiunea „Partidul Nostru” pentru alegerile prezidențiale din 20 octombrie. Comisia a decis și înregistrarea simbolului electoral pentru imprimare în buletinul de vot la scrutin – „PENTRU MOLDOVA”. Opt membri ai Comisiei au susținut înregistrarea lui Usatîi.

Comisia a hotărât și înregistrarea lui Vasile Tarlev în calitate de candidat la funcția de președinte al Republicii Moldova, desemnat de Partidul „Viitorul Moldovei” pentru alegerile prezidențiale din 20 octombrie. Hotărârea a fost aprobată unanim.

***

Usatîi a fost desemnat candidat pentru alegerile prezidențiale de către Consiliul Național al „Partidului” Nostru, pe 21 august. Detalii AICI. Pe 12 septembrie, Usatîi a depus listele cu semnăturile necesare la Comisia Electorală Centrală pentru a fi înscris în cursa electorală. Grupul său de inițiativă a reușit să adune mai mult de 27 300 de semnături. Detalii AICI.

Pe 21 august, fostul premier Vasile Tarlev și-a declarat intenția de a candida ca independent la președinție, cu toate că este liderul unui partid. În aceeași zi, a depus documentele necesare la CEC pentru înregistrarea grupului de inițiativă. Ulterior, CEC a anulat înregistrarea grupului de inițiativă care-l susținea pe Vasile Tarlev la alegerile prezidențiale din toamnă, din motiv că deși acesta s-a declarat independent, a adunat semnături sub bannerul partidului său. În replică, pe 30 august, Tarlev a anunțat că echipa sa a organizat congresul partidului „Viitorul Moldovei” pentru a depune din nou cererea de înregistrare, de această dată din partea formațiunii politice.

Alegerile prezidențiale vor avea loc pe 20 octombrie, în aceeași zi cu referendumul constituțional privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Campania electorală în Republica Moldova va începe pe 20 septembrie 2024.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

Maia Sandu, despre mecanismele de protecție propuse de UE pentru noile state membre: „Înțelegem că există anumite îngrijorări”

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, afirmă că înțelege îngrijorările statelor membre ale Uniunii Europene privind posibilele regrese democratice după aderarea unor noi țări și consideră „firească” adoptarea unor măsuri de salvgardare. Șefa statului susține însă că Republica Moldova își dorește să adere la UE cu drepturi depline și muncește pentru a demonstra că reformele promovate sunt durabile. Afirmațiile au fost făcute într-un interviu pentru portalul Calea Europeană, pe 9 octombrie, în contextul propunerilor Comisiei Europene privind introducerea unor mecanisme de protecție.

„Noi înțelegem că există anumite îngrijorări în rândul statelor membre și înțelegem necesitatea unor măsuri de salvgardare. Este firesc. Și în România au existat anumite elemente unde monitorizarea a continuat și după aderare. Bineînțeles că noi optăm pentru calitatea de membru cu drepturi depline și muncim ca să demonstrăm că ceea ce construim noi aici este durabil. Dar sunt sigură că, după aderare – sper să se întâmple cât mai repede -, statele membre vor vrea să vadă continuitatea îmbunătățirilor și este firesc să fie așa”, a declarat Maia Sandu.

Amintim că, pe 6 octombrie, Comisia Europeană a prezentat noi mecanisme de protecție pentru a preveni regresul democratic în statele care vor adera la Uniunea Europeană. Potrivit propunerilor, noii membri ar putea fi supuși unor măsuri de supraveghere și sancționare timp de până la 15 ani de la aderare, inclusiv suspendarea temporară a drepturilor de vot în Consiliul UE și a accesului la fonduri europene, în cazurile grave de încălcare a valorilor fundamentale ale Uniunii Europene și a principiului cooperării loiale. Măsurile urmăresc să permită o reacție mai rapidă la abaterile de la statul de drept și să prevină blocarea deciziilor europene. Propunerile trebuie discutate și aprobate de statele membre pentru a putea fi aplicate.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: